Instrucţiuni de redactare a raportului de activitate pe 2008

Criterii de performanţă.
1.Participare la un proiect fundamental sau prioritar al Academiei Române şi realizarea integrală a sarcinilor asumate pentru perioada avută în vedere.
Proiectul Academiei Române Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, 2016-2035. Proiectul nr. 9, Cultura românească între național, localizare în zona proximă și universal – Europa multilingvistă, cultura electronică, proiect al Academiei Române, Fundația Patrimoniu Participanţi: Acad. Alexandru Surdu (coordonator), Dragoş Popescu, Marius Dobre, Claudiu Baciu, Ştefan-Dominic Georgescu, Victor Gica, Ovidiu Gelu Grama, Camelia Popa, Mihai Micle.
2. Participare la un proiect de interes naţional şi / sau internaţional ce vizează conservarea patrimoniului cultural naţional.
3. Participare la un program naţional de cercetări arheologice.
4. Participare la o expoziţie internă şi / sau internaţională cu exponate de patrimoniu.
5. Gestionarea sau conservarea unui fond cultural şi / sau ştiinţific de interes naţional şi / sau internaţional.
Erwin Kessler, curator al expoziției Tzara.Dada. Etc., ARCUB București, februarie-aprilie 2016, cu exponate de Tristan Tzara, Picasso, Matisse, Giacometti etc.

Erwin Kessler, curator al expoziției Brâncuși; Omul și lucrurile, cu lucrări (desene și fotografii originale de Constantin Brâncuși). ARCUB București, iulie-septembrie 2016.

6. Un tratat apărut într-o editură consacrată din străinătate
7. O monografie apărută într-o editură consacrată din străinătate
8. O carte de specialitate apărută într-o editură consacrată din străinătate (carte de autor, ediţie critică de tip academic, ediţie critică a unui text inedit cu probleme de interpretare a grafiei, o traducere din limbi clasice)
9. O carte de referinţă (colectivă) apărută într-o editură consacrată din străinătate (dicţionar, lexicon, enciclopedie, atlas, volum de izvoare, instrument de lucru), cu următoarele menţiuni:
10. Un tratat apărut în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară
Margareta Dinca, Mihalcea Alexandru, Metodologia cercetarii stiintifice, Bucureşti, Editura Universitara, 2016, 200 p
11. O monografie apărută în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară
Erwin Kessler, Tzara.Dada.Etc., București, ARCUB, 2016, 245 p.

Erwin Kessler, Ștefan Bertalan. Emigrarea interioară, București, Vellant și Muzeul Brukenthal, 2016, 198 p.

Erwin Kessler, Doina Lemny, Constantin Brâncuși. Omul și lucrurile, ARCUB, București, 2016, 152 p.
12. O carte de specalitate apărută în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară (carte de autor, ediţie critică de tip academic, ediţie critică a unui text inedit cu probleme de interpretare a grafiei, o traducere din limbi clasice)
Alexandru Surdu, La porțile împărăției, Editura Ardealul, Târgu Mureș, 2016, 180 p.

Alexandru Surdu, (coord.), Simpozionul Naţional „Constantin Noica”, Ediţia a VIII a, „Logos, cuvânt, rostire”, Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, 20–21 mai 2016, ed. îngrijită de Mona Mamulea şi Ovidiu G. Grama, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016; ISSN: 2247-7853 (în curs de publicare în anul 2016).

Dragoș Popescu, Teme și explorări în filosofia românească, Editura ASE, București, 2016, ISBN 978-606-34-0105-3, 278p.

Marius Augustin Drăghici Probleme kantiene în epistemologia contemporană, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, 229 p.

Rodica Croitoru, Armonia sufletului. De la ontogeneza platonică la multifuncționalitatrea cognitivă kantiană, București, Edit. Academiei Române, 2016, 225 p.

Erwin Kessler, Mai-mult-ca-abstractul, Vellant, București, 2016, 152 p.

13. O carte de referinţă (colectivă) apărută în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară (dicţionar, lexicon, enciclopedie, atlas, volum de izvoare, instrument de lucru).
Alexandru Surdu, Dragoș Popescu, Ștefan-Dominic Georgescu (coord.), Probleme de logică, vol. XIX, Editura Academiei Române, București, 2016.

Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâţ (coord.), Studii de epistemologie şi de teorie a valorilor, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, vol. II, 237 p,. ISBN 978-973-27-2715-7.

Alexandru Boboc, Claudiu Baciu, Sergiu Bălan, Ion Tănăsescu, Studii de Istoria Filosofiei Universale, vol. XXIV, București, Editura Academiei Române, 2016, 242 p.

Claudiu Baciu, Marius Dobre (coordonatori), Miorița în cumpăna vremurilor. Perspective filosofice, București, Editura Academiei Române, 2016, (ISBN 978-973-27-2714-0), 241 p.

Alexandru Surdu, Sergiu Bălan, Mihai Popa (coord.), Studii de teoria categoriilor, vol. VIII, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, 208 p., ISBN 978-973-27-2710-2.

Alexandru Surdu, Mona Mamulea, Viorel Cernica, Titus Lates, Mihai Popa (coordonatori), Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XII: Teorii şi categorii ale cunoaşterii, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, 265 p. (ISSN 2065-4405).

Viorel Cernica, Studii în hermeneutica pre-judicativă și meontologie, vol. I, București, Editura Universității din București, 2016.

Mihai Popa, Mioriţa în cumpăna vremurilor. Perspective filosofice, coordonatori Claudiu Baciu, Marius Dobre, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, p. 111–128.

Mihai Popa, Studii de istorie a filosofiei universale, XXIV, coordonatori Alexandru Boboc, Claudiu Baciu, Sergiu Bălan, Ion Tănăsescu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, p. 135–144.

Doina Ştefana Săucan, Mihai Ioan Micle (coord.), Factori perturbatori ai adaptarii la scolaritate. Anxietate şi stil parental. Bucureşti, Editura Academiei, 210 p, în curs de apariţie în anul 2016.

14. O traducere a unei cărţi de specialitate, apărută în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară însoţită de un studiu introductiv de specialitate.
Ovidiu-Gelu Grama, Mona Mamulea (trad.), John Stuart Mill, Despre guvernarea reprezentativă, traducere şi note de Mona Mamulea și Ovidiu G. Grama, București, Editura All, 2016, 400 p, ISBN 978-606-587-150-2.

Claudiu Baciu: Hans Lenk, Rațiunea pragmatică. Filosofia între știință și practică, traducere de C. Baciu, București, Editura Academiei Române, 2016, 172 p. (ISBN 978-973-27-2653-2)

15. Un capitol dintr-o carte de specialitate apărută într-o editură consacrată din străinătate.
Adrian Niţă, Conciliation between Aristotle and moderns: form and unity at the young Leibniz, in Juan-Antonio Nicolás, Niels Öffenberger (eds.), Beiträge zu Leibniz`Rezeption der Aristotelischen Logik und Metaphysik, Hildesheim, Georg Olms Verlag, 2016, pp. 289-303.
16. Un capitol dintr-o carte de specialitate apărută în Editura Academiei Române sau într-o editură consacrată din ţară.
Alexandru Surdu, Semnificația pentadică a morții în „Miorița”, în Miorița în cumpăna vremurilor. Perspective filosofice, Coordonatori: Claudiu Baciu, Marius Dobre, Editura Academiei Române, 2016, p. 13-18.

Alexandru Surdu, Concepția intuiționistă despre dezvoltarea matematicii, în Studii de epistemologie și de teoria valorilor, Coordonatori: Marius Drăghici, Gabriel Nagâț, Vol. II, Editura Academiei Române, 2016, p. 7-20.

Alexandru Surdu, Cu Lucian Blaga spre tainițele sufletului românesc, în Studii de istorie a filosofiei românești, Coordonatori: Alexandru Surdu, Mihai Popa, Mona Mamulea, Viorel Cernica, Titus Lateș, vol. XII, Editura Academiei Române, 2016, p. 11-18.

Alexandru Surdu, Intelectul și cumestele (Posestion), în Studii de teoria categoriilor, Alexandru Surdu, Sergiu Bălan, Mihai Popa (coordonatori), vol. VIII, Editura Academiei Române, 2016, p. 7-43.

Marius Dobre, Fatalismul românesc și „Miorița”, în Claudiu Baciu și Marius Dobre (coordonatori), „Miorița” în cumpăna vremurilor. Perspective filosofice, București, Editura Academiei Române, 2016, p. 189-206.

Marius Dobre, Despre convingere, adevăr și sofism în discursul publicitar, în Probleme de logică, București, Editura Academiei Române, în curs de publicare în anul 2016.

Dragoș Popescu, Termenul mediu în logica clasică și în logica speculativă, în: Probleme de logică, vol. XIX, Alexandru Surdu, Dragoș Popescu, Ștefan-Dominic Georgescu (coord.), Editura Academiei Române, București, 2016.

Dragoș Popescu, Iosipos Moesiodax – un dascăl din sec. al XVIII-lea și concepția sa privind cunoașterea, în Studii de istorie a filosofiei românești, vol. XIII, Teorii și categorii ale cunoașterii, coord. Al. Surdu, Mihai Popa, Mona Mamulea, Viorel Cernica, Titus Lates, Editura Academiei Române, București, 2016, p. 179-200.

Ștefan-Dominic Georgescu, Miorița – poem al inocenței sau concepție metafizică fondatoare?, în Claudiu Baciu, Marius Dobre (coord.), Miorița ân cumpăna vremurilor. Perspective filosofice, București, Editura Academiei Române, 2016, p. 207-218.

Ștefan-Dominic Georgescu, Preliminarii ale logicii lui Hermes: situația logică și câmpul logic, în Alexandru Surdu, Dragoș Popescu, Ștefan-Dominic Georgescu (coord.), Probleme de logică. Vol XIX, București, Editura Academiei Române, 2016, p.

Ștefan-Dominic Georgescu, Considerații asupra evoluției istorice a teoriei cunoașterii, în Vasile Macoviciuc, Loredana Cornelia Boșca, Lucia Ovidia Vreja, Filosofie și economie II. Etică și raționalitate economică, București, Editura ASE, 2016, p. 158-169.

Viorel Vizureanu, „Precizări cu privire la conceptul de glocalizare”, Vasile Macoviciuc, Loredana Cornelia Boşca, Lucia Ovidia Vreja (coord.), Filosofie şi Economie: Etică şi raţionalitate economică, Bucureşti, Editura ASE, 2016, pp. 19-28, ISBN 978-606-34-0074-2.

Victor Emanuel Gica, Aspectul judicativ al non-contradicției, în Alexandru Surdu, Dragoș Popescu, Ștefan-Dominic Georgescu (coord.), Probleme de logică, vol. XIX, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016

Marius Augustin Drǎghici, Consideraţii actuale asupra conceptului de teleologie la Kant, în Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâţ (coord.), Studii de epistemologie şi de teorie a valorilor, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, vol. II, p. 125 – 150.

Marius Augustin Drǎghici, Mioriţa, operă folclorică?, în Claudiu Baciu, Marius Dobre (coord.), Mioriţa în cumpăna vremurilor. Perspective filosofice., Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, 241 p.

Marius Augustin Drǎghici, Despre conceptul de infinit în CRP, în Alexandru Boboc, Claudiu Baciu, Sergiu Bălan, Ion Tănăsescu (coord.), Studii de istorie a filosofiei universale, nr. XXIV, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, p. 79 – 90.

Gabriel Nagâț, „Stiința contemporană și dreptul de-a nu cunoaște”, în M. Drăghici, G. Nagâț (coord.), Studii de epistemologie și de teorie a valorilor, vol. 2, București, Ed. Academiei, 2016, p. 39-44.

Marian Panait Trei paradigme ale gândirii occidentale - o abordare axiologică II, în Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâţ (coord.), Studii de epistemologie şi de teorie a valorilor, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, vol. II, p. 173 - 202.

Marian Panait, Timpul ca mediu ireductibil al gândirii la Imm. Kant - un dialog, în Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâţ (coord.), Studii de epistemologie şi de teorie a valorilor, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, vol. II, p. 167 – 172.

Henrieta Anișoara Șerban, Prudența în filosofie și economie în Vasile Macoviciuc, Loredana Cornelia Bocșa, Lucia Ovidia Vreja (coordonatori) Filosofie și economie. Etică și raționalitate economică, Colecția „Et in Arcadia ego”, București, Editura ASE, 2016, p. 406-420.

Henrieta Anișoara Șerban, Europa Titanic: Uniunea Europeană printre semnale de alarmă, în Dan Dungaciu, Ruxandra Iordache (coordonatori), Furtună perfectă în Europa, București, Editura ISPRI, 2016, p. 317-353.

Henrieta Anișoara Șerban, Ideologia, obiectul sublim (Slavoj Zizek), capitol în Gabriela Tănăsescu și Cristian-Ion Popa (coordonatori), Enciclopedia operelor fundamentale ale filosofiei politice, București, Editura ISPRI, 2016, p. 15-34.

Henrieta Anișoara Șerban, Transparența răului (Jean Baudrillard), capitol în Gabriela Tănăsescu și Cristian-Ion Popa (coordonatori), Enciclopedia operelor fundamentale ale filosofiei politice, București, Editura ISPRI, 2016, p. 118-140.

Henrieta Anișoara Șerban, Considerații asupra revoluției timpurilor noastre (Ernesto Laclau), capitol în Gabriela Tănăsescu și Cristian-Ion Popa (coordonatori), Enciclopedia operelor fundamentale ale filosofiei politice, București, Editura ISPRI, 2016, p. 94-117.

Henrieta Anișoara Șerban, Amurgul datoriei (Gilles Lipovetsky), în Gabriela Tănăsescu și Cristian-Ion Popa (coordonatori), Enciclopedia operelor fundamentale ale filosofiei politice, București, Editura ISPRI, 2016, p. 253-267.

Henrieta Anișoara Șerban, A treia cale (Anthony Giddens), capitol în Gabriela Tănăsescu și Cristian-Ion Popa (coordonatori), Enciclopedia operelor fundamentale ale filosofiei politice, București, Editura ISPRI, 2016, p. 531-546.

Henrieta Anișoara Șerban, Paradoxul democrației (Chantal Mouffe), capitol în Gabriela Tănăsescu și Cristian-Ion Popa (coordonatori), Enciclopedia operelor fundamentale ale filosofiei politice, București, Editura ISPRI, 2016, p. 631-652.

Henrieta Anișoara Șerban, Considerații despre incomensurabilitatea exemplului paradigmatic, capitol în Marius Augustin Drăghici și Gabriel Nagâț (coordonatori), Studii de epistemologie și de teorie a valorilor, București, Editura Academiei, 2016, p. 71-81.

Henrieta Anișoara Șerban, Ctitorii și comori ale rostirii filosofice românești, capitol în Mona Mamulea și Ovidiu Grama (coordonatori), Simpozionul național Constantin Noica, București, Editura Academiei, 2016, aprox. 10 p.

Henrieta Anișoara Șerban, Reflecții despre natura paradoxală a democrației, capitol în Alexandru Boboc, Claudiu Baciu, Sergiu Bălan și Ion Tănăsescu (coordonatori), Studii de istorie a filosofiei universale, vol. XXIV, București, Editura Academiei, 2016, p. 208-230.

Claudiu Baciu, Libertate și cauzalitate a rațiunii la Kant, în Alexandru Boboc, Claudiu Baciu, Sergiu Bălan, Ion Tănăsescu (coord.), Studii de Istorie a Filosofiei Universale, vol. XXIV, București, Editura Academiei Române, 2016, (ISSN 1583-8536), p. 71-78.

Claudiu Baciu, Observații privind formalismul moralei kantiene, în Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâț, „Studii de epistemologie și teoria valorilor”, vol. 2, București, Editura Academiei Române, 2016, p. 159-166, ISBN 978-973-27-2715-7

Claudiu Baciu, „Miorița” și extazul posibilului, în Claudiu Baciu, Marius Dobre (coordonatori), Miorița în cumpăna vremurilor. Perspective filosofice, București, Editura Academiei Române, 2016, (ISBN 978-973-27-2714-0), p. 173-186.

Claudiu Baciu, „Gândire funcțională și metafizică în idealismul german ”, în „Filosofie şi Economie: Etică şi raţionalitate economică”, coord.: Vasile Macoviciuc, Loredana Cornelia Boşca, Lucia Ovidia Vreja. – Bucureşti : Editura ASE, 2016, ISBN 978-606-34-0074-2, p. 198-206.

Sergiu Bălan, Teme şi orientări fundamentale în antropologia economică, în vol. Filosofie și economie 2. Etică și raționalitate economică, coord. Vasile Macoviciuc, Loredana Cornelia Boșca, Lucia Ovidia Vreja, Editura ASE, 2016, ISBN 978-606-34-0074-2, pp. 98-115.

Sergiu Bălan, Ideea de specie în filosofia contemporană a biologiei, în vol. Studii de teoria categoriilor, vol. VIII, coord. Alexandru Surdu, Sergiu Bălan, Mihai Popa, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, 208 p., ISBN 978-973-27-2710-2, pp. 89-106.

Rodica Croitoru, Dubla față a valorii în „Întemeierea metafizicii moravurilor”, În: Studii de teoria categoriilor, București, Edit. Academiei, 2016, p. 79-88.

Rodica Croitoru, Psihologia rațională, o doctrină a paralogismelor, În: Studii de istorie a filosofiei universale, XXIV, București, Edit. Academiei, 2016, p. 47-70.

Immanuel Kant, Opus postumum (clarificare, scurt istoric și traducere de Rodica Croitoru), În: Studii de epistemologie și teoria valorilor, III, București, Edit. Academiei Române, 2016, p. 151-158.

Erwin Kessler, Terminologii critice curente, în: Alexandru Boboc, Claudiu Baciu, Sergiu Bălan, Ion Tănăsescu (coord.), Studii de Istorie a Filosofiei Universale, Vol. XXIV, București, Editura Academiei Române, 2016, pp. 231-242.

Erwin Kessler, Tehnologia vieții subiective, în Antik. Inventar, Vellant, București, 2016, pp. 154-162.

Adrian Niță, Categoria rațiunii la Foucault, Alexandru Boboc, Claudiu Baciu, Sergiu Bălan, Ion Tănăsescu (coord.), Studii de istorie a filosofiei universale, vol. XXIV, București, Editura Academiei, 2016, pp. 163-183.

Ion Tănăsescu, Psihologia empirică brentaniană obiectiv și metodă, în: Alexandru Boboc, Claudiu Baciu, Sergiu Bălan, Ion Tănăsescu (coord.), Studii de Istorie a Filosofiei Universale, Vol. XXIV, București, Editura Academiei Române, 2016, pp. 119 -134

Ion Tănăsescu, „Despre fantezie la Brentano și Husserl”, , în C. Partenie, A Bulai (ed.), In Fiction We Trust, Iași, Polirom, 2016, pp. 87-102

Ion Tănăsescu, „ „Intentionale Inexistenz“ und „Beziehung auf einen Inhalt“. Bemerkungen zur Übersetzung von Brentanos psychologischer Terminologie ins Rumänische“, in A. Corbea-Hoisie, M. Diaconu (Eds.), Geisteswissenschaften im Dialog: Deutsch-Rumänisch/Rumänisch-Deutsch, Iași, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Hartung-Gorre Verlag Konstanz, 2016, pp. 95-100

Mihai D. Vasile, Pasiunea și compasiunea Logosului, în: Alexandru Surdu (coord.), ediție îngrijită de Mona Mamulea și Ovidiu Grama, Logos, Cuvânt, Rostire, București, Editura Academiei Române, 2016, pp. 77-86.

Mihai D. Vasile, Canonul Aristotel-Kant, în: Alexandru Boboc, Claudiu Baciu, Sergiu Bălan, Ion Tănăsescu (coord.), Studii de Istorie a Filosofiei Universale, Vol. XXIV, București, Editura Academiei Române, 2016, pp. 22-32.

Mihai D. Vasile, Construcția Transcendenței în filosofia Românească, în: Marius Augustin Drăghici, Gabriel Nagâț (coord.), Studii de Epistemologie și Teorie a Valorilor, Vol. II, București, Editura Academiei Române, 2016, pp. 217-227.

Mihai D. Vasile, Papa Ioan-Paul II, „Centesimus Annus”, în: Acad. Alexandru Boboc, Acad. Gheorghe Vlăduțscu, CSIdr. Ion Goian, CSIIdr. Cristisn-Ion Popa (coord.), Enciclopedia operelor fundamentalie aale filosofiei politice. Contemporanii: 1989 – 2000, București, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2016, pp. 159-168.

Mihai D. Vasile, Metamorfoze ale identității dublului în tradiția iudeo-creștină*, în: Valentin Trifescu, Viorella Manolache, Lorand Boros, Anca Elisabeta Tatay (coord.), Metamorfoze ale identității de margine, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2016, pp.

Mihai D. Vasile, Transcendența treimică și consecințele ei la Sf. Augustin, în: Vasile Macoviciuc, Loredana Cornelia Boșca, Lucia Ovidia Vreja (coord.), Filosofie și Economie 2 Etică și Raționalitate Economică, București, Editura ASE, 2016, pp. 238-248.

Viorel Cernica, „Negativitatea judecății. Schița unei interpretări și două aplicații (Constantin Noica, Mircea Florian), în Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XII, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016.; p. 43-57.

Viorel Cernica, „Studii în hermeneutica pre-judicativă – o introducere”, în Studii în hermeneutica pre-judicativă și meontologie, vol. I, București, Editura Universității din București, 2016; p. 9-59.

Viorel Cernica, „Temporalitatea imaginilor lumii în Mioriţa”, în Claudiu Baciu, Marius Dobre, Miorița în cumpăna vremurilor. Perspective filosofice, București, Editura Academiei Române, 2016; p. 43-64.

Titus Lates, Teorii şi categorii ale cunoaşterii în filosofia românească, în Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XII: Teorii şi categorii ale cunoaşterii în filosofia românească, coordonatori: Alexandru Surdu, Mihai Popa, Mona Mamulea, Viorel Cernica, Titus Lates, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, pp. 161–175.

Titus Lates, Tabloul receptării Scrisorilor despre logica lui Hermes de Constantin Noica, la 30 de ani de la prima lor apariţie în volum (1986–2016), în Probleme de logică, vol. XIX, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016.

Titus Lates, Mioriţa şi ideea de neant, în Mioriţa în cumpăna vremurilor. Perspective filosofice, coord. Claudiu Baciu, Marius Dobre, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, pp. 79–92. (ISBN 978-973-27-2714-0)

Titus Lates, Pe tărgile „materialismului ştiinţific” (o selecţie de cărţi adnotate din biblioteca profesorului Alexandru Valentin, în Un profesor de filosofie: Alexandru Valentin, ed. Mircea Flonta, Liana Ionescu, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2016, pp. 329 – 359. (ISBN 978-606-16-0726-6)

Mona Mamulea, „Știința tuturor lucrurilor la Motru și monismul său neutru”, Studii de istorie a filosofiei românești, XII: Teorii și categorii ale cunoașterii, București, Editura Academiei Române, 2016, pp. 72–84, ISSN 2065-4405.

Mihai Popa, Antropologia stilurilor culturale, în Studii de istorie a filosofiei universale, XXIV, coordonatori Alexandru Boboc, Claudiu Baciu, Sergiu Bălan, Ion Tănăsescu, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, p. 135–144.

Mihai Popa, Mioriţa între mithos şi poiesis. Reprezentare a unui ritual de trecere, în Mioriţa în cumpăna vremurilor. Perspective filosofice, coordonatori Claudiu Baciu, Marius Dobre, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, p. 111–128.

Mihai Popa, Daimonion la Goehte şi Blaga. Implicaţii stilistice, în Studii de istorie a filosofiei româneşti, vol. XII, Teorii şi categorii ale cunoaşterii, coordonatori Alexandru Surdu, Mihai Popa, Mona Mamulea, Viorel Cernica, Titus Lates, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2016, p. 85–95.

Dincă Margareta, Radu Stoenescu, Andreea Gherghina. Atașament și stil parental, Doina Ştefana Săucan, Mihai Ioan Micle (Coord.), Factori perturbatori ai adaptarii la scolaritate. Anxietate şi stil parental, Bucureşti, Editura Academiei, în curs de publicare în anul 2016.

Camelia Popa, Bogdan Ionescu, Arta teatrului în educaţie, în Dana Rotaru (coord.), Jocuri teatrale. Manual pentru clasele 0-4, Editura UNATC Press, 2016.

Camelia Popa, Arta teatrului în educaţie în Bogdana Darie, Romina Sehanlec, Andreea Jicman (coord.), Jocuri teatrale. Manual pentru clasele 5-8, Editura UNATC Press, 2016.

Camelia Popa, Bogdan Ionescu, Arta teatrului în educaţie în Ştefana Samfira (coord.), Jocuri teatrale. Manual pentru clasele 9-12, Editura UNATC Press, 2016.

Andra Bolohan, Mihai Ioan Micle, Doina Ştefana Săucan, Georgeta Preda, Tulburări anxioase în perioada micii şcolarităţi , în Doina Ştefana Săucan, Mihai Ioan Micle (coord.), Factori perturbatori ai adaptarii la scolaritate. Anxietate şi stil parental. Bucureşti, Editura Academiei, în curs de apariţie în anul 2016.

Mihai Ioan Micle, Doina Ştefana Săucan, Andra Bolohan, Georgeta Preda, Stilul parental, factor de risc în dezvoltarea tulburării de anxietate, în Doina Ştefana Săucan, Mihai Ioan Micle (coord.), Factori perturbatori ai adaptarii la scolaritate. Anxietate şi stil parental. Bucureşti, Editura Academiei, în curs de apariţie în anul 2016.

Doina Ştefana Săucan, Preda Georgeta, Mihai Ioan Micle, Andra Bolohan, Micii şcolari faţă în faţă cu frica, în Doina Ştefana Săucan, Mihai Ioan Micle (coord.), Factori perturbatori ai adaptarii la scolaritate. Anxietate şi stil parental. Bucureşti, Editura Academiei, în curs de apariţie în anul 2016.

Mihai Ioan Micle, Andra Bolohan, Doina Ştefana Săucan, Stilul parental şi anxietate în copilăria mică – relaţii cuzale şi mecanisme de relaţionare, în Doina Ştefana Săucan, Mihai Ioan Micle (coord.), Factori perturbatori ai adaptarii la scolaritate. Anxietate şi stil parental. Bucureşti, Editura Academiei, în curs de apariţie în anul 2016.

Ungureanu Gabriel, Diminuarea anxietăţii şcolarilor prin învăţarea de tip empatic, Bucureşti, în Doina Ştefana Săucan, Mihai Ioan Micle (coord.), Factori perturbatori ai adaptarii la scolaritate. Anxietate şi stil parental. Bucureşti, Editura Academiei, în curs de apariţie în anul 2016.

Gabriel Ungureanu, Microregiunea Bucegi: potenţialul spiritual şi turistic în Sociologia şi Economia Turismului, Editura Oscar Print, 2016, pp.209-227

Ştefan Liţă, Competenţele esenţiale ale comandanţilor din unităţile Jandarmeriei Române. În V. Mărineanu (coord.). Particularităţi ale sănătăţii mentale şi sănătăţii organizaţionale în mediul operaţional militar, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2016, p. 69-79.