Inteligenței extraterestre seti

Referințe

1. 
   ^Salt la:a b Schenkel, Peter (mai–iunie 2006). „SETI necesită o reevaluare sceptică”. Solicitant sceptic. Vol. 30, nr. 3.Arhivatdin original pe 2009-11-05. Consultat la 28 iunie 2009.
   
2. 
   ^ Moldwin, Mark (noiembrie 2004). „De ce SETI este știință și Ufologia nu” (PDF) . Solicitant sceptic . Arhivat (PDF) din original pe 21.06.2022 . Extras 2022-06-11 .
   
3. 
   ^Salt la:a b c d Johnson, Steven (28 iunie 2017). „Salutări, ET (Vă rugăm să nu ne ucideți.)”. New York Times . Arhivatdin original la 19 iulie 2018. Preluat la 28 iunie2017. 
   
4. 
   ^Salt la:a b c d „SETI la 50”. Natura. 416(7262): 316. 2009.Bibcode:2009Natur.461..316. . doi: 10.1038/461316a . PMID19759575.  Într-adevăr, SETI este marcat de o speranță, care se învecinează cu credința, că nu numai că există civilizații care difuzează acolo, dar că sunt cumva intenționați să-și transmită semnalele către Pământ. Un proiect extraterestru SETI care se bazează pe o credință similară în Pământ ar fi amarnic dezamăgit. Este adevărat că un amestec aleatoriu de semnale radar și televiziune s-a extins de pe Pământ cu viteza luminii în ultimii 70 de ani. Dar au existat doar câteva încercări de scurtă durată de a ținti mesajele radio către alte stele - fiecare încercare stârnind îngrijorări cu privire la represaliile extraterestre. De înțeles, mulți oameni de știință care susțin SETI în spirit au urmărit în schimb ținte astronomice mai susceptibile de a oferi date pozitive - și mandat. Guvernele s-au opus, de asemenea, să finanțeze un efort atât de probabil să nu arate nimic.
   
5. 
   ^ Katz, Gregory (20 iulie 2015). „În căutarea ET: Hawking pentru a căuta inteligență extraterestră” . Știri AP . Arhivat din original pe 22 iulie 2015 . Consultat la 20 iulie 2015 . 
   
6. 
   ^ Seifer, Marc J. (1996). „Febra marțiană (1895–1896)” . Vrăjitorul: viața și vremurile lui Nikola Tesla: biografia unui geniu . Secaucus, New Jersey: Carol Pub. p. 157 . ISBN  978-1-55972-329-9. OCLC  33865102 .
   
7. 
   ^ Spencer, John (1991). Enciclopedia OZN . New York: Avon Books . ISBN  978-0-380-76887-5. OCLC  26211869 .
   
8.