Administrarea vamală
În anul 2014 Serviciul Vamal a continuat implementarea reformelor, în vederea eficientizării sistemului de administrare vamală, facilitării comerţului internaţional, simplificării procedurilor vamale, calităţii serviciilor prestate şi asigurării securităţii frontierei de stat.
În perioada anului 2014 au fost percepute drepturi de import/export şi alte taxe în sumă de 15425,1 mil. lei, fiind în creştere cu 5,6% (+819,0 mil. lei), comparativ cu anul 2013.
Întru asigurarea perceperii integrale a drepturilor de import, în anul 2014 au fost întreprinse un set de măsuri de eficientizare a administrării vamale şi implementate instrumente de sporire a controlului în domeniile de risc. Aceste măsuri au caracter complex şi cuprind toate etapele procedurii de vămuire a mărfurilor, sporind controlul corectitudinii datelor ce stau la baza calculării impozitelor şi taxelor şi anume: controlul corectitudinii determinării valorii în vamă, a codului tarifar, originii şi cantităţii mărfurilor, controlul corectitudinii acordării facilităţilor fiscale, respectarea condiţiilor regimurilor vamale suspensive (antrepozite vamale, zona liberă), depistarea şi anihilarea tentativelor de eschivare de la plata drepturilor de import/export.
În anul 2014 suma majorării valorii în vamă a constituit 510,7 mil. lei, respectiv, suma taxelor şi impozitelor încasate suplimentar, după recalcularea valorii în vamă a mărfurilor, a constituit 279,2 mil. lei.
Unul din mecanismele deja implementate şi care s-a adeverit a fi eficient reprezintă auditul post-vămuire. La acest capitol în anul trecut s-au înregistrat realizări importante, iar odată cu modificarea cadrului legal, Serviciul Vamal a obţinut toate pârghiile necesare pentru contracararea tentativelor de eschivare de la plata obligaţiei vamale. Ponderea controalelor ulterioare rezultative din totalul controalelor a fost la nivel de 58%. Au fost supuşi controlului 314 agenţi economici, unde în rezultatul controalelor au fost calculate obligaţii vamale în sumă de 43,65 mil. lei.
Serviciul Vamal a realizat o serie de activităţi orientate spre introducerea normelor şi standardelor internaţionale în domeniul vamal, în vederea simplificării procedurilor vamale, reducerii duratei şi costurilor efective suportate de agenţii economici la vămuirea mărfurilor.
Durata medie a procedurii de trecere a mărfurilor peste frontieră a constituit 25 minute la import şi 30 minute la export.
Datorită eficientizării sistemului de selectivitate şi analiza de risc, a fost posibilă extinderea ariei de aplicare a procedurilor simplificate de vămuire pentru agenţii economici credibili.
În rezultat, datorită procedurilor simplificate este limitat contactul direct între inspectorii vamali şi agenţii economici, minimizînd riscurile de corupţie, iar costul şi durata procedurilor vamale se reduce considerabil. În urma măsurilor de eficientizare a sistemului de selectivitate, prin consolidarea colaborării cu subdiviziunile Serviciului Vamal, s-a reuşit diminuarea cotei declaraţiilor vamale direcţionate pe culoarul roşu de vămuire pentru controlul fizic şi a constituit 21% la import (24% în 2013) şi 8% la export (13% în 2013).
Întru reducerea duratei procedurilor vamale şi costurilor aferente vămuirii au fost întreprinse următoarele măsuri.
Pe parcursul anului 2014, au fost aprobate o serie de acte normative în vederea implementării conceptului de Agent economic autorizat (AEO) şi procedurile simplificate în corelare cu standardele UE. La etapa actuală 54 de companii beneficiază de proceduri simplificate.
Serviciul Vamal a continuat promovarea vămuirii electronice (e-customs). Astfel, operatorul economic, dispunând de semnătura digitală şi fiind conectat la sistemul informaţional vamal ASYCUDA World, poate perfecta declaraţia de export şi import electronic, în timp minim cu diminuare de peste două ori a costurilor aferente. Drept urmare a măsurilor de promovare a procedurii declarării electronice, ponderea exportului perfectat electronic a depăşit 21% din totalul exporturilor.
Activitatea pe dimensiunea antifraudă s-a realizat în strânsă colaborare cu autorităţile vamale din ţările vecine. Anul 2014 a fost deosebit de rezultativ sub aspectul dezvoltării colaborării cu autorităţile vamale din România şi Ucraina, au avut loc mai multe întruniri de lucru a conducătorilor administraţiilor vamale, în cadrul cărora au fost convenite mecanisme concrete de colaborare.
Politica cheltuielilor aplicată în anul 2014
Politica promovată în domeniul cheltuielilor publice în anul 2014 a fost una prudentă, orientată spre asigurarea stabilității bugetului public național, asigurarea disciplinei, echității, transparenței, simplității și onestității în repartizarea finanțelor publice. Conform datelor raportului anual, executarea bugetului public național în anul 2014 s-a soldat cu un deficit de 1,7% comparativ cu cel stabilit de 2,5% față de PIB.
Întru asigurarea alocării mai eficiente și mai transparente a resurselor bugetare, menite să contribuie la sporirea calității serviciilor de stat, în anul 2014 a fost implementată integral la nivel central, bugetarea pe bază de programe, accentul fiind pus pe indicatorii de performanță și evaluarea și analiza cheltuielilor în raport cu rezultatele obținute.
Măsurile de politică întreprinse pe parcursul anului 2014 s-au axat pe asigurarea implementării în continuare a reformelor structurale demarate în domeniul educației, protecției sociale, justiției și organelor afacerilor interne, în condițiile constringerilor bugetare, cauzate de conjunctura economică regională și internă.
Concomitent, pe parcursul anului 2014, bugetul s-a confruntat cu necesitatea finanțării unor măsuri noi de politică în domeniul salarizării, implementate prin modificările și completările la Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, operate prin Legea nr.146 din 17 iulie 2014.
În acest context, eforturile au fost depuse întru sporirea eficienței și eficacității utilizării banului public, prin revizuirea programelor de cheltuieli și direcționarea economiilor identificate spre programe de cheltuieli de importanță majoră, fapt care a permis soluționarea problemelor stringente, fără a admite blocaje financiare în sistemul bugetar.
Totodată, întru asigurarea politicilor și reformelor promovate în sectoare, în primul rînd, prin redimensionarea și reprioritizarea programelor de cheltuieli curente, menținînd ca scop prioritar asistența socială a celor mai vulnerabile categorii ale populației, s-a asigurat un spațiu mai larg pentru cheltuielile capitale, susținînd astfel tendința de dezvoltare a bugetului. Cheltuielile capitale în anul 2014, comparativ cu anul 2013, s-au majorat cu 3,0 și 1,4 p.p. raportate către suma totală a cheltuielilor publice și către PIB, respectiv.
De asemenea, în scopul raționalizării cheltuielilor, pe parcursul anului 2014 a fost exercitat control asupra nivelului angajărilor în sectorul bugetar pentru a evita angajamente viitoare fără acoperire cu resurse.
Realizarea măsurilor de politică concrete, în domeniul cheltuielilor se regăsesc în capitolul IV.D al prezentului Raport, la descrierea cheltuielilor pe grupe funcționale.
Politica în domeniul remunerării muncii în anul 2014, analiza sistemului de salarizare şi a cheltuielilor salariale în sistemul bugetar la general şi pe ramuri
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2014 au fost stabilite limitele cheltuielilor de personal pe anul 2014 pentru autoritățile (instituțiile) publice finanțate de la bugetul de stat la nivel de 4318,3 mil. lei. În bugetele unităților administrativ – teritoriale cheltuielile de personal au fost aprobate la nivel de 4709,1 mil. lei. În total, în bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2014, cheltuielile de personal au fost aprobate în suma de 9027,4 mil. lei, cu 430,8 mil. lei sau 5,0
% mai mult față de cele aprobate pe anul 2013.
Pe parcursul anului 2014 planul cheltuielilor de personal a fost reexaminat în aspectul majorării acestuia și precizat la nivelul de 9239,8 mil. lei, cu 643,2 mil. lei sau 7,5% mai mult comparativ cu cel aprobat pe anul 2013, iar față de planul precizat pe anul 2013 creșterea a constituit 817,7 mil. lei sau 9,7%.
Factorii principali, care au condiționat creșterea cheltuielilor de personal, modificarea structurii acestora și majorarea ponderii lor în PIB în anul 2014, au fost majorarea salariilor și a unităților de personal. Pe parcursul anului 2014 a continuat procesul de implementare a normelor salariale prevăzute de Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 și de Legea privind sistemul de salarizare a funcționarilor publicii nr.48 din 22 martie 2012, precum și punerea în aplicare a Legii privind salarizarea judecătorilor nr.328 din 23 decembrie 2013.
În conformitate cu politica în domeniul remunerării muncii, pe parcursul anului 2014 au fost realizate următoarele măsuri de majorare a retribuirii muncii în sectorul bugetar:
- implementarea în continuare a prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.791 din 7 octombrie 2013 privind stabilirea condițiilor mai avantajoase de salarizare pentru personalul din serviciile sociale și de asistență psihopedagogică și mediatorii comunitari din instituţiile subordonate autorităţilor publice locale, precum și pentru angajații din instituțiile subordonate Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei.
Stabilirea începînd cu 1 ianuarie 2014 pentru conducătorii instituțiilor de cultură, subordonate autorităților publice locale (case de cultură, cămine culturale, cluburi), și personalului de conducere și de specialitate din muzeele subordonate autorităților publice centrale și locale, a sporurilor lunare la salariu pentru înaltă competență profesională și intensitate a muncii.
Costul măsurilor a constituit 48,5 mil. lei, inclusiv: pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat – 1,0 mil. lei şi pentru instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 47,5 mil. lei;
- majorarea graduală a salariilor judecătorilor, începînd cu 1 ianuarie 2014, în conformitate cu prevederile Legii privind salarizarea judecătorilor nr.328 din 23 decembrie 2013. Creșterea salariului a constituit în mediu 77,2%, iar costul acestei măsuri - 43,8 mil. lei;
- începînd cu 1 ianuarie 2014, s-a stabilit spor în mărime de 30% la salariul funcției militarilor prin contract pentru efectuarea serviciului în condiții deosebite. Costul măsurii a constituit 84,3 mil. lei;
- începînd cu 1 octombrie 2014, salariul tarifar pentru I categorie de salarizare a fost stabilit în mărime de 1000 lei pentru angajaţii care se salarizează conform Reţelei Tarifare Unice. Salariul a crescut în mediu cu 15%, faţă de 900 lei norma implementată din 1 iunie 2013. Costul măsurii a constituit 97,2 mil. lei, inclusiv: pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat – 68,4 mil. lei şi pentru instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 28,8 mil. lei.
Totodată, pe parcursul anului 2014 au fost implementate norme salariale suplimentare, pentru care inițial în bugetul de stat aprobat pe anul 2014 nu au fost prevăzute mijloace financiare şi au fost aprobate la rectificarea bugetului pe anul 2014:
1. În luna august 2014 a fost achitat premiul anual cadrelor didactice în mărime de un salariu de funcţie pentru rezultatele anului şcolar 2013-2014.
2. Începînd cu 1 septembrie 2014:
-
salariile lunare ale cadrelor didactice au fost majorate cu 20 la sută în funcție de creșterea salariului mediu pe economie, conform prevederilor anexei nr.11 la Legea nr.355-XVI din 23.12.2005;
-
suplimentul acordat cadrelor didactice pentru dirigenție a fost majorat și stabilit în mărime unică de 180 lei;
-
s-a stabilit spor (în mediu 20 la sută) la salariul de funcție pentru vechime în muncă ajutorilor de educatori din grădiniţe;
-
pentru personalul medical din instituțiile de învățămînt preuniversitar a fost stabilit spor pentru înaltă eficiență în muncă și intensitatea muncii în cuantum de 30 la sută din salariul de funcție;
-
s-a stabilit spor în mărime de 20 la sută la salariul de funcție pentru înaltă eficiență și intensitatea muncii unor specialişti cu funcţii complexe și de specialitate din toate domeniile de activitate, salarizați conform Rețelei tarifare unice, care nu au beneficiat de acest spor;
-
cuantumul sporului pentru grad științific de doctor și doctor habilitat a fost majorat cu 300 lei și 400 lei, respectiv;
-
pentru metodiștii din centrele și cabinetele metodice de pe lîngă autoritățile publice s-a stabilit coeficientul intersectorial la salariile de funcție în cuantum de 1,5 față de 1,2 precedent;
-
suplimentul acordat angajaților instituțiilor de învățămînt preuniversitar din partea stîngă a Nistrului și municipiul Bender, subordonate Ministerului Educației, este majorat de la 400 lei pînă la 1000 lei. Suplimentul menționat a fost stabilit și pentru angajații unor instituții de învățămînt amplasate în zona de securitate din raionul Dubăsari (Gimnaziul „Anatol Codru” din comuna Molovata Nouă, Liceul Teoretic „Vlad Iovița” din comuna Cocieri și Liceul teoretic din comuna Doroțcaia);
-
au fost revizuite condițiile de salarizare ale funcționarilor publici din instanțele judecătorești conform prevederilor Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.24 din 10 septembrie 2013 începînd cu 10 septembrie 2013.
Costul măsurilor suplimentare de majorare a salariilor în anul 2014 a constituit 368,01 mil. lei, inclusiv: pentru instituţiile finanţate de la bugetul de stat – 57,57 mil. lei şi pentru instituţiile finanţate de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 310,44 mil. lei.
Cheltuielile de casă pentru achitarea salariilor angajaților din sectorul bugetar au fost executate la nivelul de 98,4% din planul precizat pe anul 2014. Creșterea cheltuielilor de personal executate în anul 2014 față de cele executate în anul 2013 a constituit 9,5 la sută.
Sub aspect ramural, cheltuielile de personal executate în anul 2014 au atestat o creştere față de cele executate în anul 2013 pe toate ramurile economiei naționale (cu excepția ramurilor „Activitatea externă”, „Industrie și construcție” și „Transporturi, gospodăria drumurilor, comunicațiile și informatica”), inclusiv, preponderent: „Asigurare și asistență socială” – cu 27,9%, „Apărarea națională” – cu 21,8%; „Justiția” – cu 18,0%; „Complexul pentru combustibil și energie” – cu 14,3%; „Cultura, arta, sportul și activități pentru tineret” – cu 13,5%; „Activități și servicii neatribuite la alte grupuri principale” – cu 12,8%; „Menținerea ordinii publice și securitatea națională” – cu 12,1%; „Știința și inovarea” – cu 12,0%; „Învățămîntul” – cu 8,0%.
Structura cheltuielilor de personal executate în anul 2014 pe componente bugetare s-au constituit după cum urmează:
- componenta de bază - 8840,9 mil. lei sau 97,3%;
- mijloacele speciale – 241,7 mil. lei sau 2,7%;
- fondurile speciale – 5,0 mil. lei sau 0,1%.
În anul 2014, ponderea cheltuielilor de personal executate în PIB a constituit 8,15%, fiind cu 0,1 p.p mai mică față de 8,25% în anul 2013.
Analiza cheltuielilor de personal la bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, pe componente bugetare și pe ramuri în comparaţie cu situaţia din anul 2013, se reflectă în tabelul de la pagina 23.
Numărul de unități de personal aprobat pe anul 2014 pentru autoritățile (instituțiile) publice finanțate de la bugetul de stat și de la bugetele unităților administrativ – teritoriale, a constituit 198732 de unități. Pe parcursul anului numărul unităților de personal a fost precizat și majorat cu 2199 de unități, și a constituit 200931.
Conform Raportului operativ lunar nr.8 „Privind statele și efectivul de personal din instituțiile publice din sectorul bugetar” numărul unităților de personal real încadrate la finele anului 2014 a constituit 191229,3 unități, sau 95,2% față numărul de unități precizat. Numărul de unități real încadrat în mediu lunar a constituit 188928,5 unități, sau 94,0% față de numărul de unități precizat. Numărul de unități de personal încadrate la finele anului 2014 s-a majorat față de anul 2013 cu 369,8 unități sau 0,2%.
Analiza numărului unităților de personal în anul 2014 la bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, pe componente bugetare și pe ramuri, în comparaţie cu situaţia din anul 2013, se reflectă în tabelul de la pagina 24.