Introducere Context 3

Cuprins

1. Introducere 3

2. Context 3

3. Evaluarea directivei 4

(1)3.1 Obiectul evaluării 4

(2)3.2 Metodologie 4

(3)3.3 Rezultatele evaluării 5

3.3.1 Funcționarea adecvată a pieței interne, evitarea denaturării concurenței 5

3.3.2 Apărarea intereselor bugetare ale statelor membre 6

3.3.3 Costul conformității și al sarcinilor administrative - potențialul de reducere 7

3.3.4 Valoarea adăugată a UE - beneficiile suplimentare pentru părțile interesate în urma atingerii obiectivelor directivei la nivelul UE 7

3.3.5 Capacitatea directivei de a răspunde nevoilor statelor membre și ale operatorilor economici 8

3.3.6 În ce măsură sunt dispozițiile Directivei 92/83/CEE consecvente cu legislația UE și cu legislația internațională privind accizele la alcool și băuturi alcoolice? 9

4. Recomandările evaluării 10

(4)4.1 Calitatea evaluării 10

(5)4.2 Recomandări 10

4.3.1 Aplicarea accizei în funcție de tăria alcoolică 12

4.3.2. Clasificare 12

4.3.3 Taxe reduse pentru micii producători de bere 12

4.3.4 Taxe reduse pentru distileriile mici 13

4.3.5 Taxe reduse și scutiri pentru anumite produse din anumite state membre 13

5. Concluzii finale 13

Anexa I Recomandări în urma evaluării externe 15

1. Introducere

Conform articolului 22¹ alineatul (7) din Directiva 92/83/CEE² privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (Directiva privind „structurile”), Comisia trebuie să revizuiască în 2015 regimul privind taxele reduse pentru producția de alcool de către persoane particulare/consum propriu de alcool în Ungaria, România și Slovacia și să informeze Consiliul cu privire la orice eventuale modificări.

Directiva nu a fost evaluată în ansamblu de la adoptarea sa în 1992, deoarece nu există nicio altă cerință de evaluare periodică și informare a Consiliului decât cea de la articolul 22. Având în vedere angajamentul său de asigurare a reglementării adecvate și funcționale (REFIT) din cadrul agendei sale privind o mai bună legiferare, Comisia a decis să evalueze directiva în totalitate.

Prezentul raport expune rezultatele și concluziile acestei evaluări și răspunde cerințelor de revizuire din directivă.

2. Context

Directiva 92/83/CEE prevede normele referitoare la structurile accizelor la alcool și băuturi alcoolice. În mod specific, aceasta definește și clasifică diferitele tipuri de alcool și băuturi alcoolice și oferă un cadru legal pentru taxe reduse în anumite sectoare, pentru scutiri și anumite derogări.
Obiectivul directivei este să asigure funcționarea adecvată a pieței interne, inclusiv evitarea denaturării condițiilor de concurență, facilitând libera circulație a produselor în acest sector. Comisia se angajează să garanteze că legislația UE este adecvată scopului și că își realizează obiectivele la cele mai scăzute costuri și cu un nivel minim al sarcinilor.

3. Evaluarea directivei

Comisia a efectuat o evaluare cu privire la funcționarea directivei, care s-a bazat pe un studiu complex elaborat la nivel extern (denumit în continuare studiul)³.

În urma consultării cu statele membre, s-a convenit că obiectivul evaluării ar trebui să fie de a estima dacă legislația generează costuri și sarcini administrative inutile, atât pentru administrațiile naționale, cât și pentru operatorii economici, precum și de a identifica elementele care ar putea fi evaluate în continuare în cadrul unei evaluări a impactului la nivelul conformității și securității în ceea ce privește colectarea accizelor la alcool și băuturi alcoolice. Evaluarea a început în decembrie 2014 și a fost finalizată în iulie 2016. Un grup de coordonare alcătuit din membri ai personalului din cadrul tuturor serviciilor relevante ale Comisiei a supravegheat desfășurarea evaluării.

Evaluarea a fost efectuată în conformitate cu noile Orientări privind o mai bună legiferare din 19 mai 2015⁴, cuprinzând cele cinci criterii principale de evaluare a eficacității, eficienței, relevanței, coerenței și valorii adăugate la nivelul UE. În cadrul evaluării, s-au colectat opinii ale părților interesate prin intermediul sondajelor specifice și, de asemenea, printr-o consultare publică deschisă. Evaluarea este prezentată mai detaliat în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul raport.

(1)3.1 Obiectul evaluării

Obiectul prezentei evaluări constă în efectuarea unei evaluări retrospective a modului de funcționare a directivei în cadrul legal general actual. Evaluarea vizează toate dispozițiile, începând cu definițiile diferitelor categorii de băuturi alcoolice în scopul stabilirii nivelului accizelor și până la taxele reduse, scutiri și alte dispoziții legislative.

Raportul se axează în mod exclusiv pe structurile accizelor la alcool și băuturi alcoolice și nu abordează sau combină deloc constatările cu cerințele prevăzute în Directiva 92/84/CEE privind apropierea ratelor accizelor la alcool și băuturi alcoolice („Directiva privind accizele”).

(2)3.2 Metodologie

Evaluarea a fost susținută de un studiu complex elaborat la nivel extern, incluzând:
• cercetare documentară

• chestionare de tip sondaj - deschise pentru răspunsuri în perioada august-noiembrie 2015, adresate statelor membre (toate cele 28 de state au răspuns), operatorilor economici (323 de răspunsuri) și publicului/cetățenilor din UE (328 de răspunsuri)

• cinci studii de caz specifice adresate administrațiilor statelor membre (autorităților fiscale/vamale/financiare și de sănătate) și operatorilor economici care activează pe piața alcoolului și/sau asociațiilor cu privire la aspecte legate de clasificarea băuturilor alcoolice în scopul stabilirii nivelului accizelor, aplicarea de taxe reduse pentru micii producători, funcționarea scutirilor pentru alcoolul denaturat, scutirile aplicabile pentru asigurarea producției în scopul consumului propriu și consecvența directivei cu aspecte privind sănătatea.

• triangularea și analiza datelor și feedback

• au fost formulate mai multe recomandări pentru abordarea problemelor identificate.

(3)3.3 Rezultatele evaluării

3.3.1 Funcționarea adecvată a pieței interne, evitarea denaturării concurenței

Se consideră că funcționarea adecvată a pieței interne în ceea ce privește structurile accizelor la alcool și băuturi alcoolice include trei componente de bază:

i) un cadru clar și consecvent pentru accizele care trebuie să fie plătite la alcool și băuturi alcoolice;

ii) „condiții de concurență echitabile” sub aspectul concurenței dintre operatorii economici;

iii) existența unui risc redus de eludare a accizelor.

În ansamblu, s-a constatat că directiva este parțial eficientă în realizarea acestor trei obiective. Prin armonizarea structurilor, apropierea nivelului accizelor și definirea obiectului aplicării accizelor, la nivel general, directiva permite desfășurarea schimburilor comerciale în interiorul UE fără bariere comerciale semnificative la nivelul taxelor sau dezechilibre concurențiale majore între operatorii economici care activează în același sector de activitate.

Directiva structurează cu succes impozitarea băuturilor alcoolice pe categoriile specificate în Directiva 92/84/CEE care, la rândul său, stabilește un nivel minim al accizelor. Există reguli clare în ceea ce privește posibilitatea de stabilire a unor taxe reduse pentru micii producători sau pentru produsele cu tărie alcoolică redusă. Aceasta asigură un cadru consecvent pentru impozitarea alcoolului.

În pofida acestei concluzii generale pozitive, există mai multe aspecte în privința cărora directiva nu asigură claritatea legală necesară, iar problemele pe care le generează această situație au un efect negativ asupra funcționării pieței interne.

Clasificarea anumitor produse (care pot fi în număr de câteva sute în fiecare sector de produse) rămâne neclară, deoarece acestea ar putea să se încadreze în mai multe categorii, ceea ce duce la aplicarea unui tratament diferit în diferite state membre și la apariția de complicații atunci când aceste produse trebuie să fie transportate între statele membre. În mod similar, dificultățile apărute în legătură cu interpretarea dispozițiilor privind scutirea aplicată pentru alcoolul denaturat împiedică funcționarea adecvată a pieței interne, deoarece condițiile privind această scutire diferă semnificativ de la un stat membru la altul. Fiecare stat membru aplică în mod diferit regulile în ceea ce privește diversele tratamente - de exemplu, formula națională dintr-un stat membru, recunoscută într-un alt teritoriu, capacitatea de a produce formula unui alt stat membru pe teritoriul său, formulele de denaturare din țări terțe și principiul general de recunoaștere reciprocă diferă în rândul celor 28 de state membre ale UE.

Acolo unde Directiva prevede reguli clare, aceasta asigură totodată condiții similare pentru operatorii economici de pe teritoriul UE. Produsele lor sunt impozitate pe baza principiilor care se aplică în toate statele membre. Cu toate acestea, absența clarității cu privire la scutirile acordate pentru alcoolul denaturat lasă mult loc de interpretare statelor membre. Aceasta determină, la rândul său, dezechilibre la nivelul concurenței, deoarece producătorii și utilizatorii de alcool denaturat situați în unele state membre au la dispoziție mult mai multe opțiuni de formule de denaturare decât cei din alte state membre.

În plus, legislația împiedică statele membre să aplice în mod consecvent taxe reduse în cazul micilor producători pentru toate categoriile de băuturi alcoolice. Aceasta limitează capacitatea statelor membre de a corecta eventualele dezechilibre ale pieței, în condițiile în care un astfel de obiectiv de politică ar merita, de altfel, să fie urmărit.

3.3.2 Apărarea intereselor bugetare ale statelor membre

Cu privire la o eventuală pierdere a accizelor pentru statele membre, această evaluare a avut în vedere:

i) frauda care implică alcool și băuturi alcoolice și, în mod specific, amploarea fraudelor comise privind alcoolul denaturat;

ii) eventuala clasificare greșită a băuturilor alcoolice într-o categorie fiscală mai redusă decât cea prevăzută de către statele membre.

Dispozițiile directivei privind asigurarea denaturării alcoolului destinat utilizării în scopuri industriale vizează să protejeze integritatea scutirii și să împiedice transformarea acestui tip de alcool în alcool pentru consum. În general, datele disponibile cu privire la fraude au arătat că utilizarea greșită a scutirii pentru alcool denaturat reprezintă o proporție foarte scăzută din totalul fraudelor legate de alcool. Aceasta se datorează faptului că multe state membre nu colectează și/sau nu analizează datele la nivelul de detaliu necesar pentru a realiza aprecieri argumentate. Cu toate acestea, în câteva state membre, constatările sugerează faptul că fraudele privind alcoolul denaturat nu sunt neglijabile. Ar fi necesare cercetări suplimentare - în colaborare cu autoritățile naționale, precum cele în domeniul sănătății și al protecției consumatorului, care ar putea colecta date cu privire la produsele ilicite scoase de pe piață - pentru a identifica dacă această fraudă se datorează unei deficiențe a directivei și dacă, în urma respectivelor cercetări, ar fi necesar să se prevadă o definiție a alcoolului denaturat, modul de fabricație și utilizare a acestuia pentru a putea beneficia de scutire, precum și să se impună operatorilor economici să folosească formule de denaturare care nu pot fi eliminate cu ușurință și cu costuri reduse din produs. Este clar că ambiguitățile din directiva actuală sunt responsabile pentru aplicarea amplă a normelor. Legătura dintre această situație și frauda se poate dovedi doar prin studii mai elaborate realizate cu implicarea altor autorități decât cele fiscale.

Au fost identificate mai multe tipuri de produse diferite a căror clasificare nu este simplă și care ar putea fi repartizate în două sau mai multe categorii de taxe diferite. Problema constă în definirea corectă a unei băuturi fermentate. Unele dintre aceste produse (de exemplu, băuturile pe bază de vin cu alcool etilic adăugat) au fost considerate ca fiind fabricate în mod intenționat în așa fel încât să se profite de/să se folosească în mod abuziv o categorie fiscală favorabilă. În afara faptului că se denaturează concurența, absența unor definiții de clasificare clare poate determina pierderea de venituri pentru statele membre. În cadrul studiului s-au realizat cercetări preliminare cu privire la modul în care categoriile de clasificare diferite afectează colectarea veniturilor. În prezent este însă necesară o examinare suplimentară a impactului pe care l-ar avea eventualele schimbări ale respectivelor clasificări asupra veniturilor actuale ale celor 28 de state membre ale UE, în cazul în care acestea sunt afectate. Aceasta ar presupune o analiză detaliată a principalelor sectoare ale produselor și un exercițiu de reclasificare a acestora în fiecare categorie nouă potențială.

3.3.3 Costul conformității și al sarcinilor administrative - potențialul de reducere

Directiva 92/83/CEE nu impune în mod direct costuri de conformitate operatorilor economici. Prin includerea anumitor produse în domeniul de aplicare al accizelor, sectoarele respective intră în mod indirect sub incidența Directivei 2008/118/CE⁵, care prevede regulile și condițiile pentru deținerea și transportarea de mărfuri supuse accizelor.

Evaluarea Directivei 92/83/CEE a identificat multiple domenii în care aplicarea dispozițiilor directivei generează costuri ridicate pentru operatorii economici și statele membre. În consecință, concluzia este că directiva este ineficientă, în special în ceea ce privește domeniile de clasificare a altor băuturi fermentate și scutirea aplicată pentru alcoolul denaturat.
Această creștere identificată a costurilor administrative și de conformitate este rezultatul complicațiilor, divergențelor și aplicării inconsecvente a dispozițiilor directivei, ca urmare a situațiilor în care părțile interesate se contrazic cu privire la interpretarea corectă a acestora la nivel național. Numărul exemplelor în sprijinul acestei evaluări, precum și răspândirea lor geografică arată că aceste complicații se datorează faptului că directiva nu asigură suficientă claritate pentru părțile interesate.
Pe scurt, problemele legate de clasificarea produselor care au fost identificate ca fiind „greu de clasificat” și gestionarea scutirilor pentru alcoolul denaturat generează costuri ridicate, cum ar fi garanțiile crescute în unele state membre pentru circulația alcoolului denaturat, costuri cu soluționarea litigiilor, precum și manipularea regulilor privind clasificarea, care duce la apariția diferențelor de preț.

3.3.4 Valoarea adăugată a UE - beneficiile suplimentare pentru părțile interesate în urma atingerii obiectivelor directivei la nivelul UE

În cadrul evaluării, s-a analizat valoarea adăugată a stabilirii de norme comune la nivelul UE pentru clasificarea băuturilor alcoolice, aplicarea de taxe reduse în cazul micilor producători și excluderea alcoolului denaturat din domeniul de aplicare al accizelor.

Constatările prezentului studiu arată în mod clar faptul că doar un sistem instituit la nivelul UE poate asigura uniformitatea și condițiile armonizate necesare pentru a asigura funcționarea adecvată a pieței interne. Nu ar fi fost posibil să se obțină aceleași rezultate sub aspectul eficacității și al eficienței - sau rezultate mai bune - printr-o metodă alternativă bilaterală sau internațională.
Mai mult decât atât, interpretările divergente ale directivei de către părțile interesate arată că eficacitatea acesteia ar putea fi îmbunătățită prin extinderea abordării la nivelul UE.
În ansamblu, dovezile strânse arată că toate tipurile de părți interesate susțin insistent o abordare la nivelul UE în ceea ce privește acciza percepută pentru alcool și băuturi alcoolice, dat fiind că acest lucru facilitează schimburile comerciale, împiedică denaturarea concurenței, reduce costurile administrative și previne frauda.

3.3.5 Capacitatea directivei de a răspunde nevoilor statelor membre și ale operatorilor economici

În această parte, s-a încercat să se înțeleagă dacă dispozițiile directivei, astfel cum sunt formulate, îndeplinesc în continuare nevoile statelor membre și ale operatorilor economici. Prin urmare, s-a evaluat:

(i) dacă nevoile pe care directiva a căutat să le abordeze există în continuare;

(ii) în ce măsură și cum au evoluat nevoile respective;

(iii) dacă dispozițiile răspund nevoilor actuale.
Chiar dacă s-au realizat progrese importante în ultimii douăzeci de ani în ceea ce privește crearea pieței interne, obiectivele directivei de a asigura un cadru legal clar și coerent, care să asigure concurența loială și să reducă riscul eludării accizelor, continuă să fie extrem de relevante. În acest context, instituirea de norme comune în ceea ce privește perceperea accizei la alcool și băuturi alcoolice a continuat să fie un obiectiv important.

S-a examinat dacă obiectivele statelor membre au evoluat în ceea ce privește impunerea accizei la alcool, în măsura în care acestea ar putea să includă, în prezent, și obiectivul de influențare a obiceiurilor de consum de alcool prin ajustările ratei accizelor. În practică, doar câteva state membre au menționat obiective privind politica în domeniul sănătății în legătură cu relevanța generală a dispozițiilor; în consecință, nu se pot trage concluzii finale cu privire la acest aspect. Cu toate acestea, considerațiile de sănătate publică ar trebui să fie incluse în orice proces ulterior.

În general, părțile interesate au declarat că dispozițiile specifice ale directivei corespund nevoilor lor. Încadrarea alcoolului și a băuturilor alcoolice în diferite categorii în scopul perceperii accizei continuă să fie relevantă. Deși unele state membre (și, în special, producătorii de băuturi spirtoase) s-au exprimat în favoarea impozitării în funcție de tăria alcoolului, însă fără categorii de produse specifice, s-a dovedit că menținerea diferitelor categorii este importantă pentru păstrarea tradițiilor socio-culturale (de exemplu, continuarea producției și consumului de produse tradiționale realizate deseori din ingrediente naturale cultivate într-un anumit loc) și pentru susținerea creării sau păstrării locurilor de muncă, a practicilor și a meșteșugurilor tradiționale.
Constatările arată că unele dispoziții nu par să mai fie necesare, cum ar fi regulile de la articolul 28⁶ pentru Regatul Unit, pe care statul membru respectiv nu îl mai aplică. Regatul Unit a indicat faptul că nu consideră că dispoziția respectivă este relevantă pentru nevoile sale actuale. În scopul clarității, aceasta poate fi eliminată în contextul unei eventuale revizuiri a Directivei 92/83/CEE.
În plus, deoarece mai multe state membre au introdus accize pozitive la vin, omiterea taxelor reduse pentru micii producători de vin și alte băuturi fermentate nu se mai justifică.
În fine, relevanța taxelor reduse pentru produsele cu tărie alcoolică redusă a fost pusă sub semnul întrebării. Ar fi necesare analize suplimentare în etapa de evaluare a impactului pentru a ajunge la o concluzie cu privire la faptul dacă aceste taxe reduse corespund practicilor naționale legate de obiectivele de politică în domeniul sănătății și dacă corespund oricărui obiectiv general dintre cele menționate în directivă și identificate în criteriile de evaluare. În mod specific, taxele reduse pentru produsele intermediare și alcoolul etilic sunt rareori utilizate de către statele membre și ar putea, de fapt, să submineze obiectivele dispoziției, deoarece ar putea determina, în mod involuntar, o creștere a consumului unui produs care beneficiază de o taxă redusă din categoria sa de accize, în ciuda faptului că tăria alcoolică a acestuia este mai mare decât cea a unui produs similar care aparține unei categorii de accize diferite.

3.3.6 În ce măsură sunt dispozițiile Directivei 92/83/CEE consecvente cu legislația UE și cu legislația internațională privind accizele la alcool și băuturi alcoolice?

În cadrul evaluării, s-a analizat consecvența externă a directivei cu legislația UE și cu acordurile internaționale. Deoarece directiva a fost adoptată acum mai bine de 20 de ani, s-au adus unele modificări la legislația conexă. Cu toate acestea, modificările respective nu afectează consecvența dispozițiilor. Chiar dacă directiva conține o serie de trimiteri la alte acte legislative ale UE și la coduri NC care trebuie să fie actualizate, în afară de două aspecte descrise mai jos, nu s-a stabilit că inconsecvențele identificate provoacă probleme semnificative de ordin practic.

Există două aspecte referitoare la consecvență care provoacă probleme operatorilor economici, și anume codurile NC pentru alcool denaturat și tratamentul precursorilor vinului:
• Statele membre nu folosesc în mod consecvent codurile NC pentru alcoolul denaturat. Chiar dacă există un cod NC pentru alcool denaturat (2207 20), se folosesc o serie de alte coduri pentru anumite produse care pot conține alcool denaturat. Aceasta ar putea avea un impact asupra condițiilor care se aplică în cazul circulației acestor produse, precum și asupra capacității statelor membre de a monitoriza și a controla această circulație.

• Două state membre au declarat existența unor probleme în legătură cu tratamentul precursorilor vinului (și anume, must și sucuri destinate să fie transformate în vin). Directiva nu le definește ca fiind mărfuri supuse accizelor, însă (în respectivele state membre) circulația lor este permisă în cadrul Sistemului pentru monitorizarea și circulația produselor supuse accizelor (EMCS). În prezent, nu există o obligație juridică în acest sens.

Nu s-au constatat inconsecvențe între directivă și acordurile internaționale.

4. Recomandările evaluării

(4)4.1 Calitatea evaluării

Comisia a analizat cu atenție studiul care stă la baza evaluării și, de asemenea, a ținut cont de feedbackul primit de la părțile interesate. Activitatea desfășurată de echipa de evaluare a fost în conformitate cu orientările privind o mai bună legiferare ale Comisiei.⁷ Aprecierile și concluziile cuprinse în studiu au fost rezultatul direct al constatărilor făcute pe baza dovezilor colectate. Pentru a asigura fiabilitatea constatărilor, în cadrul studiului au fost utilizate mai multe metode de colectare a datelor, inclusiv sondaje, interviuri, cercetări documentare și studii de caz. Această combinație metodologică a fost considerată în general suficientă de către Comisie.

(5)4.2 Recomandări

Pe baza dovezilor colectate, evaluatorii au prezentat 17 recomandări pentru îmbunătățirea funcționării cadrului de reglementare referitor la structurile accizelor la alcool și băuturi alcoolice. Acestea sunt prezentate în anexa I la prezentul raport.

Comisia a analizat relevanța fiecărei recomandări și consideră oportună analiza mai aprofundată a recomandărilor menționate în continuare. Cu toate acestea, scopul acestui raport de evaluare nu este de a emite recomandări pentru viitor. Prin urmare, Comisia emite următoarea evaluare provizorie. Se va decide asupra unor concluzii mai concrete pentru viitor în contextul reacțiilor din partea Parlamentului European, a Consiliului, a părților interesate sau a altor părți interesate.

• 
  Recomandările 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8 și 10 propun crearea unor definiții mai exacte/asigurarea unei clarități mai bune la nivelul legislației pentru a reduce insecuritatea juridică, a evita abordările diferite în statele membre și denaturarea pieței interne. Aplicarea acestor recomandări ar avea un impact asupra parametrilor de lucru ai altor recomandări și ar putea fi prioritară.
  
• 
  Scopul recomandărilor 9, 11, 12 și 13 este să se desfășoare studii suplimentare cu privire la impacturile extinderii domeniului de aplicare și/sau ale realizării de progrese în aceste domenii.
  

Recomandările 14, 15 și 16 vizează modificări tehnice minore care ar putea fi abordate în cadrul unei eventuale revizuiri a directivei.

Celelalte recomandări sunt considerate fie în afara sferei de aplicare a posibilei revizuiri a Directivei 92/83/CEE a Consiliului, fie sunt doar indirect legate de aceasta. Ele includ:

• 
  Recomandarea 2 este mai relevantă pentru Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor.
  

Recomandarea 17 - cu privire la normele privind accizele pentru precursorii vinului, de exemplu, sucul de struguri și mustul din struguri. Aceasta nu are niciun temei actual, nici în Directiva 92/83, nici în Directiva 2008/118/CE, deoarece precursorii vinului nu sunt produse supuse accizelor. Prin urmare, normele privind deținerea și circulația nu pot fi extinse pentru a cuprinde aceste produse și nu se poate stabili un temei juridic în legislația secundară pentru aceste produse nici în directiva privind structurile, nici în directiva privind accizele pentru impozitarea alcoolului.

4.3 Status quo

În afară de recomandările privind luarea de măsuri, care sunt prezentate în anexa I la prezentul raport și descrise în secțiunea anterioară, evaluatorii au formulat, de asemenea, recomandări pentru menținerea status quo-ului în anumite domenii. Aceste domenii sunt enumerate și explicate în prezenta secțiune.

4.3.1 Aplicarea accizei în funcție de tăria alcoolică

4.3.2. Clasificare

Sistemul actual al clasificării băuturilor alcoolice în scopul aplicării accizei permite statelor membre să aplice normele UE pentru a urmări un set multidimensional de obiective de politică la nivel național, care includ atât obiective economice, cât și obiective privind sănătatea.

În pofida unor puncte de vedere exprimate de mai multe grupuri de părți interesate, conform cărora structurile accizelor la băuturile alcoolice ar fi simplificate dacă acciza s-ar aplica în mod egal la toate băuturile alcoolice supuse accizelor în funcție de tăria alcoolică a acestora, pare să fie puțin probabil ca o astfel de schimbare fundamentală a structurilor accizelor, care ar elimina categoriile de accize actuale și ar asocia acciza cu conținutul de alcool, să poată fi pusă în aplicare și să asigure obținerea unor rezultate satisfăcătoare pentru toate părțile interesate relevante.

Deoarece majoritatea statelor membre și alte părți interesate își mențin insistent punctele de vedere cu privire la caracterul adecvat al status quo-ului, precum și la rezultatele incerte cu privire la eventuale impacturi (pozitive sau negative) ale oricăror eventuale modificări aduse acestui regim, ar fi mai bine ca atenția Comisiei să fie îndreptată spre îmbunătățirea funcționării sistemului în cadrul actual.

4.3.3 Taxe reduse pentru micii producători de bere

Studiile au arătat că nu toate statele membre utilizează articolul 4 alineatul (1) până la limita maximă de 200 000 hl. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre aplică taxe reduse pentru micii producători de bere; doar două state membre și-au exprimat nemulțumirea cu privire la limita disponibilă.

Deoarece nu există dovezi care să sugereze că acele state membre care nu utilizează la maxim dispoziția sunt afectate negativ în mod necorespunzător de aplicarea dispoziției respective în alte state membre și ținând cont de gradul limitat de consens în favoarea oricărei modificări, repartizarea echilibrată a avantajelor ar putea însemna păstrarea limitelor aplicabile existente.

4.3.4 Taxe reduse pentru distileriile mici

Studiile efectuate în cadrul acestei evaluări sugerează că limita cantitativă de 10 hl (20 hl în împrejurări speciale) de alcool pur produs în distilerii mici, sub care statele membre ar putea acorda rate reduse [articolul 22 alineatul (1)], ar putea fi prea mică pentru a avea un impact considerabil asupra pieței interne. Prin urmare, ar putea să existe posibilitatea de a crește limita în vederea sporirii eficacității articolului.

Cu toate acestea, 13 din cele 28 de state membre au indicat faptul că, în opinia lor, această limită este adecvată, doar două state membre nefiind de acord. Prin urmare, se pare că nu există argumente depline pentru efectuarea de modificări în acest domeniu.

4.3.5 Taxe reduse și scutiri pentru anumite produse din anumite state membre

Statele membre care au solicitat și au primit derogări speciale de la aplicarea directivei susțin insistent menținerea acestora pentru a continua urmărirea diverselor obiective de politică la nivel național.

Deoarece nu există dovezi care să sugereze că derogările respective produc efecte adverse semnificative asupra pieței UE în ansamblu, asupra statelor membre învecinate sau asupra statului membru în care acestea se aplică, menținerea status quo-ului în acest sens ar putea fi cea mai adecvată soluție.

 

5. Concluzii finale

Perceperea de taxe pentru consumul de produse, precum accizele aplicate alcoolului și băuturilor alcoolice, nu ar trebui nici să denatureze concurența, nici să facă imposibilă circulația liberă a bunurilor în interiorul UE în cadrul unei piețe interne care funcționează corespunzător. Prezenta evaluare a examinat chestiuni legate de eficacitate, eficiență, relevanță, coerență și valoare adăugată la nivelul UE, precum și sarcina administrativă care decurge din Directiva 92/83/CEE pentru asigurarea faptului că legislația UE privind structurile accizelor la alcool și băuturi alcoolice își atinge obiectivele de politică cu cele mai mici costuri.

În ansamblu, în urma evaluării s-a constatat că principiile generale care stabilesc structurile actuale privind alcoolul și băuturile alcoolice permit existența unor condiții concurențiale neutre. În același timp, constatările evaluării arată că există unele denaturări la nivelul pieței interne și că acestea sunt suficient de defavorabile pentru ca să determine Comisia să acționeze cu privire la acestea.

În urma evaluării, au fost identificate costuri administrative și de asigurare a conformității inutile pentru administrațiile fiscale și operatorii economici. Aceste costuri rezultă din anumite definiții care pot duce la insecuritate juridică în ceea ce privește tratamentul aplicat unor produse specifice.

În fine, directiva s-a dovedit a fi eficientă și în general adecvată pentru facilitarea colectării corespunzătoare a accizelor pentru cea mai mare parte a părților interesate.

Anexa I Recomandări în urma evaluării externe⁸

No.	Recomandare
Recomandări privind clasificarea
1	Să se clarifice domeniul de aplicare al categoriei de accize pentru „alte băuturi fermentate”
2	Să se creeze un nou cod pentru o categorie de accize în Sistemul pentru monitorizarea și circulația produselor supuse accizelor (EMCS): în anexa II, tabelul 11 (Produse accizabile) din Regulamentul 684/2009 să se includă două coduri suplimentare de produse accizabile (EPC): unul pentru băuturi fermentate liniștite, altele decât vinul și berea, și un alt cod pentru băuturi fermentate spumoase, altele decât vinul și berea.
3	Să se clarifice noțiunea de „în totalitate un ferment” în sensul articolului 8, al articolului 12 alineatul (1) și al articolului 17.
4	Să se clarifice interpretarea articolului 3 alineatul (1) în ceea ce privește aplicarea accizei la bere prin raportare la numărul de hectolitri/grade Plato.
Recomandări privind scutirile
5	Să se depună în continuare eforturi pentru revizuirea compoziției formulei de denaturare „euro” pentru alcool denaturat complet (ADC).
6	Să se asigure o interpretare comună a recunoașterii reciproce în ceea ce privește condițiile în care se pot aplica metodele de denaturare menționate în Regulamentul 162/2013 pentru denaturarea completă.
7	Să se asigure o înțelegere comună cu privire la natura produselor care pot fi scutite în temeiul articolului 27 alineatul (1) litera (b)
8	Să se asigure o abordare consecventă a scutirilor aplicate pentru alcoolul denaturat care intră în UE dintr-o țară terță.
9	Să se desfășoare studii suplimentare cu privire la amploarea și valoarea fraudei generate ca urmare a utilizării abuzive a scutirilor aplicate alcoolului denaturat.
10	Să se pună în aplicare măsuri menite să sporească încrederea reciprocă între statele membre.
Recomandări privind taxele reduse
11	Să se ia în considerare extinderea aplicării taxelor reduse la micii producători de vinuri liniștite și spumoase, de alte băuturi fermentate și de produse intermediare.
12	Să se studieze în continuare în ce măsură dispozițiile privind ratele reduse pentru alcool cu tărie redusă pot susține obiectivele de politică reafirmate.
Recomandări privind producția proprie/consumul propriu
13	Să se studieze impacturile produse de faptul că statelor membre li se permite să excepteze producția de alcool etilic și de produse intermediare pentru consum propriu.
Recomandări privind trimiterile depășite/buna organizare internă
14	Să se asigure consecvența definiției băuturilor spumoase cu definiția utilizată în scopuri vamale.
15	Trimiterile din directivă la legislație și coduri NC depășite ar trebui să fie actualizate.
16	Să se elimine articolul 28.
17	Să se studieze necesitatea clarificării tratamentului precursorilor vinului.

1^ Articolul 22 alineatul (7) Ungaria, România și Slovacia pot aplica o cotă redusă a accizei în cazul alcoolului etilic obținut în distileriile pomicultorilor care produc mai mult de 10 hectolitri pe an din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor, aplicarea fiind limitată la 50 de litri de alcool din fructe anual, pe gospodărie de pomicultor, destinați exclusiv consumului propriu.

2^ Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice.

3^ https://circabc.europa.eu/faces/jsp/extension/wai/navigation/container.jsp - un consorțiu condus de Ramboll Management Consulting AS, Coffey și Europe Economics.

4^ http://ec.europa.eu/smart-regulation/guidelines/toc_guide_en.htm

5^ Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE.

6^ Regatul Unit nu mai aplică scutirea pentru bitterul aromatic având o tărie alcoolică efectivă între 44,2 și 49,2 % vol., cu un conținut între 1,5 % și 6 % din greutate de gențiană, mirodenii și alte ingrediente aromatice, și un conținut de zahăr între 4 și 10 %, livrat în recipiente de 0,2 litri sau mai puțin, precum și pentru băuturile din malț concentrat al căror must, înainte de fermentare, avea o densitate specifică de 1 200 din densitatea originală (47° Plato) sau mai mult.

7^ http://ec.europa.eu/smart-regulation/guidelines/toc_guide_en.htm

8

RO RO