Introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila

2. RESURSE UMANE

Tranziţia către economia de piaţă a generat schimbări în structura forţei de muncă, înregistrându-se fenomenul de dezindustrializare, simultan cu migrarea forţei de muncă către agricultură. Structura industrială existentă, neadaptată la noile cerinţe ale pieţei forţei de muncă constituie o sursă generatoare de şomaj. Din acest motiv este necesară crearea unor alternative de ocupare viabile care nu pot fi realizate fără a avea o politică privind resursele umane corespunzătoare.

Şomajul în rândul tinerilor este o realitate a judeţului Brăila ce nu poate fi ignorată, şomerii cu vârste cuprinse între 25-34 ani reprezentând, la nivelul anului 2002, 30% din total şomeri. Lipsa locurilor de muncă pentru populaţia tânără generează nevoia identificării unor strategii de supravieţuire în rândul acestei populaţii, iar cea mai semnificativă dintre acestea o reprezintă migraţia în afara ţării sau către alte judeţe. În aceste condiţii, este foarte important ca sistemul educaţional şi de instruire să se adapteze la cerinţele pieţei forţei de muncă în ceea ce priveşte formarea de noi abilităţi. Programele educaţionale şi de instruire trebuie adaptate deopotrivă nevoilor angajaţilor şi celor ale populaţiei în căutarea unui loc de muncă. Identificarea unor noi oportunităţi de integrare a celor aflaţi în situaţia de şomaj şi de inserţie pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi se poate realiza pe baza unor parteneriate între autorităţi locale / judeţene (Inspectorate Şcolare, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă) şi mediul economic.

O altă realitate cu care se confruntă judeţul Brăila o constituie nivelul relativ redus de instruire al populaţiei, situaţie care creşte riscurile de excludere socială. Din cele 44 de unităţi administrativ teritoriale componente ale judeţului Brăila 32 deţin ponderi ale populaţiei de 15 ani şi peste fără nici o şcoală absolvită sau doar cu şcoala primară.

Obiectiv general: Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă şi incluzivă, în care oferta de muncă să fie capabilă a se adapta permanent condiţiilor economice.

Obiective specifice:

1.Crearea de noi locuri de muncă;

2.Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă;

3.Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii pentru educaţie;

4.Corelarea ofertei sistemului educaţional şi de formare profesională cu cerinţele pieţei muncii.
Direcţii de acţiune şi măsuri propuse

• 
  1.Crearea de noi locuri de muncă
  

Direcţii de acţiune:

• 
  susţinerea dezvoltării mediului investiţional;
  
• 
  creşterea mobilităţii intra şi inter judeţeană;
  

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

• 
  dezvoltarea mediului investiţional prin crearea unor centre de pregătire / consultanţă în domeniul afacerilor;
  
• 
  suport pentru înfiinţarea de noi IMM-uri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial în mediul rural;
  
• 
  dezvoltarea infrastructurii judeţene şi locale de transport.
  

• 
  2.Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă
  

Direcţii de acţiune:

• 
  creşterea oportunităţilor de integrarea pe piaţa muncii prin formarea de abilităţi compatibile condiţiilor economice;
  
• 
  promovarea programelor de perfecţionare continuă şi a celor de informare, orientare şi consiliere a forţei de muncă;
  

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

• 
  dezvoltarea programelor de perfecţionare profesională continuă adecvate exigenţelor pieţei muncii;
  
• 
  aplicarea instruirii profesionale către domenii cu potenţial ridicat de dezvoltare;
  
• 
  furnizarea de cursuri şi dezvoltarea unor programe de susţinere a inserţiei pe piaţa forţei de muncă a grupurilor vulnerabile;
  
• 
  crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi consiliere a forţei de muncă şi asigurarea accesului la aceste servicii;
  
• 
  identificarea necesarului de forţă de muncă şi a exigenţelor de calificare prin consultări permanente cu agenţi economici.
  

• 
  4.Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii pentru educaţie
  

Direcţii de acţiune:

• 
  dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor.
  

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

• 
  reabilitarea şi modernizarea şcolilor, grădiniţelor şi a campusurilor şcolare / universitare din mediul urban şi rural;
  
• 
  dotarea laboratoarelor şi unităţilor şcolare cu echipamente moderne;
  
• 
  dezvoltarea infrastructurii de învăţământ în zonele rurale izolate;
  

• 
  4.Corelarea ofertei sistemului educaţional şi de formare profesională cu cerinţele pieţei muncii
  

Direcţii de acţiune:

• 
  crearea ofertei educaţionale pe baza feedback-lui oferit de piaţa muncii;
  
• 
  implicare agenţilor economici în programe de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii;
  
• 
  creşterea nivelului de instruire al populaţiei judeţului.
  

Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:

• 
  dezvoltarea ofertei de învăţământ vocaţional, profesional şi tehnic în raport cu evoluţia şi exigenţele pieţei muncii
  
• 
  înfiinţarea unor centre de orientare şi consiliere profesională destinate elevilor / studenţilor din anii terminali şi proaspăt absolvenţilor
  
• 
  dezvoltarea unor parteneriate între unităţile de învăţământ şi mediul economic care să faciliteze inserţia proaspăt absolvenţilor pe piaţa muncii
  
• 
  implementarea unui sistem de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii
  
• 
  crearea unui sistem structurat de formare profesională continuă a resurselor umane din învăţământ
  
• 
  dezvoltarea unor programe educaţionale de alfabetizare si de tip “a doua şansă” la învăţământul liceal, postliceal (postliceal, profesional şi tehnic).
  

Constituie priorităţi proiectele prevăzute în strategia judeţeană cu privire la infrastructura de educaţie.:

Ianca- Reabilitare Liceu teoretic „C. Gabrielescu”

Însurăţei- construire campus şcolar

Însurăţei- reabilitare, extindere, dotare şcoală generală- 2 locaţii

Însurăţei-Reabilitare grădiniţe

Bărăganu- sistem încălzire şi extindere grup sanitar

Ciocile –reabilitare grădiniţa

Cireşu – reabilitare şcoală Cireşu şi Scărlăteşti

Cireşu- construire grădiniţă Batogu şi Vultureni

Dudeşti- construire grădiniţă Tătaru

Dudeşti- reparaţie şcoală Tătaru

Frecăţei – construire grădiniţe Frecăţei, Titcov, Agaua

Grădiştea- centrală termică la scoala Ibrianu

Movila Miresii- reabilitare SAM

Movila Miresii- reabilitare grădiniţă

Salcia Tudor- sistem încălzire şcoală Orleasca

Şuţeşti- reabilitare şi extindere şcoală

Tudor Vladimirescu-reabilitare grădiniţe T. Vladimirescu, Scorţaru Vechi, Comăneasca

Vădeni- reabilitare sistem încălzire şcoala generală Baldovineşti

Vişani- reabilitare şcoală Câineni Băi
III. STRUCTURA ACTIVITATILOR

1. AGRICULTURA, SILVICULTURA, PISCICULTURA

1.1. Calitatea solurilor

Obiectivul general care decurge din “Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Braila” il reprezinta: Dezvoltarea unui sector agricol performant şi diversificat.

Judeţul Brăila are un potenţial funciar deosebit de important, caracterizat prin:

- importante resurse funciare agricole şi arabile, cu note medii de bonitare cu valoare ridicată;

- pondere ridicată a terenurilor agricole în proprietate privată;

- întinse suprafeţe amenajate pentru irigaţii, desecare şi drenaj; combaterea eroziunii solurilor

- importante resurse piscicole .

Judeţul Brăila are o structură a fondului funciar favorabilă dezvoltării sectorului agricol, datorită ponderii ridicate a terenurilor agricole-81,4% din suprafaţa totală a judeţului.

În aceste condiţii menţinerea calităţii solurilor la un nivel ridicat este determinantă pentru economia judeţului. Pentru protecţia, refacerea şi sporirea potenţialului agricol se propun ca obiective specifice:

1. Implementarea unui management integrat al calităţii solului

2. Protectia calităţii solurilor prin măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare

Direcţii de acţiune şi măsuri:

a.Promovarea agriculturii ameliorative:

• 
  Tehnica agricolă ameliorativă - componentă esenţială a programului de îmbunătăţiri funciare, asigurând înmagazinarea şi conservarea apei, promovarea soiurilor şi hibrizilor cu consumuri reduse de apă, prevenirea degradării şi ameliorarea solurilor slab productive care contribuie la accentuarea secetei solului.
  
• 
  Monitorizare, sistem de prelucrare, prognoză şi valorificare a resurselor naturale de apă, inclusiv, din rezervoare freatice;
  
• 
  Ameliorarea cadrului climatic nefavorabil agriculturii prin promovarea lucrărilor de amenajare a perdelelor de protecţie, a zonelor împădurite şi extinderea zonelor umede;
  
• 
  Perfecţionarea sistemului de diagnoză şi avertizare a secetei.
  

b.Creşterea capacităţii de producţie a terenurilor prin aplicarea lucrărilor ameliorative:

Alături de solurile productive, de tip cernoziom, în judeţ există o serie de soluri care necesită lucrări hidro-ameliorative (soluri sărăturate, soluri afectate de exces de umiditate, soluri nisipoase, soluri compactate etc.). Toate aceste soluri reclamă aplicarea unui complex de lucrări specifice fiecărui tip de degradare.

Pe fondul unor lucrări de îmbunătăţiri funciare eficace şi un sistem corespunzător de agricultură ameliorativă solurile cu potenţial superior, de tip cernoziom au nevoie numai de aplicarea irigaţiilor pentru completarea necesarului de apă.

Studiul ”Stabilirea claselor de pretabilitate pentru arabil din zonele cele mai favorabile pentru agricultura„ elaborat de Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimice stabileste cele mai importante lucrările ameliorative pentru ameliorarea sau conservarea calitatii solului.

După natura factorilor limitativi menţionaţi la fiecare clasă de pretabilitate la arabil, s-au indicat lucrările ameliorative.

Clasa a II-a. Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil (184.024 ha – 38,6%)

Cerinţele ameliorative ale terenurilor din această clasă sunt de un nivel scăzut ca intensitate. Acestea privesc menţinerea nivelului freatic la adâncimea actuală, eliminarea excesului de umiditate de suprafaţă din zonele depresionare (crovuri) şi a celui freatic din arealele cu lăcovişti. La texturile argiloase se recomandă afânarea adâncă, fertilizarea ameliorativă, lucrarea solului la umiditatea optimă şi alternarea adâncimii arăturii.

Pentru solurile salinizate este necesară spălarea sărurilor, iar în arealele alcalinizate se impune amendarea cu fosfogips.

Pe lângă menţinerea nivelului freatic la adâncimea actuală este necesară fertilizarea ameliorativă, mai ales pe solurile cu textură grosieră.

Cerinţele ameliorative se mai referă la o nivelare - modelare în acord cu specificul local al microreliefului, folosirea de tehnologii adecvate de cultură şi practicarea unor culturi protectoare, amelioratoare şi pentru îngrăşăminte verzi.

Clasa a III-a. Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării - 198.805 ha (39,7%)

Cerinţele ameliorative ale acestor terenuri vizează menţinerea nivelului freatic sub 1,2-1,5 m, iar în cazul terenurilor cu textură argiloasă se impune afânarea adâncă şi lucrarea solului la umiditatea optimă. Local, pe relieful depresionar, poate apare necesitatea eliminării excesului de umiditate de suprafaţă, temporar.

În acord cu condiţiile de mai sus unele din cerinţele ameliorative au caracter comun:

• 
  menţinerea nivelului freatic mai jos de 1,2-1,5 m;
  
• 
  spălarea sărurilor solubile şi amendarea cu fosfogips, pe fond drenat;
  
• 
  arături cu adâncime variabilă şi lucrarea solului la umiditatea optimă pe terenurile cu textură lutoargiloasă;
  
• 
  eliminarea excesului de umiditate de suprafaţă; temporar.
  

Alte măsuri ameliorative se referă la nivelare – modelare ţinând cont de specificul local al microreliefului, alegerea de tehnologii adecvate, culturi amelioratoare şi pentru îngrăşăminte verzi. De asemenea se impune o fertilizare ameliorativă mai ales pe terenurile nisipoase, iar în ochiurile de soloneţuri măsuri care să prevină extinderea acestora.

Pe terenurile afectate de eroziune se va aplica o agrotehnică antierozională şi se vor practica culturi cu rol protector. Prin analiza situaţiei, aceste terenuri se pot ceda la împădurire dacă prin această măsură se asigură stingerea procesului de degradare a terenului prin eroziune.

Clasa a IV-a. Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil (34.497 ha -7,2%)

Cerinţele ameliorative sunt legate de coborârea nivelului freatic, eliminarea excesului de umiditate de suprafaţă şi apărare împotriva inundaţiilor. Pentru terenurile cultivate, cu textură grosieră din această clasă este recomandată fertilizarea ameliorativă. Trebuie studiată situaţia ostrovurilor din lunca Dunării, fiind mai rentabilă împădurirea lor decât ameliorarea în vederea cultivării.

Clasa a VI-a. Terenuri cu limitări extrem de severe care nu pot fi folosite ca arabil (20.634 ha -4,3%)

Aceste terenuri sunt, aproape în exclusivitate, solonceacuri şi soloneţuri, deci soluri cu salinizare şi alcalizare extrem, greu sau imposibil de ameliorat cu tehnologiile şi posibilităţile financiare ale etapei actuale.

Cheltuielile de ameliorare (care se întind pe perioade lungi de timp) nu ar fi recuperate prin producţiile eventuale abţinute. De regulă aceste terenuri sunt neproductive, singura lor producţie fiind o masă verde slabă calitativ şi cantitativ de pe o păşune săracă în specii şi cu o viaţă de scurtă durată. Totuşi acestor terenuri trebuie să li se acorde atenţie pentru a stăvili expansiunea lor în zonele vecine. Ele pot beneficia de lucrările executate în zonele învecinate, mai puţin slab afectate de anumite procese de degradare.

1.2.Agricultura

Sectorul agricol este prin tradiţie un domeniu de performanţă pentru judeţul Brăila. Cu toate că în ultimele decenii a fost afectat de acelelaşi probleme care s-au manifestat generalizat în România, importanţa sa în cadrul regiunii de dezvoltare şi la nivel naţional este una majoră.

Dintre atuurile dezvoltării sectorului agricol au fost consemnate în cadrul analizelor din etapele precedente:

• 
  potenţialul agricol ridicat : producţii medii la hectar peste nivelul regional/naţional la cereale, plante industriale;
  
• 
  dimensiunea relative mare a exploataţiilor agricole;
  
• 
  existenţa unor societăţi agricole mari cu profil vegetal şi zootehnic;
  
• 
  tradiţii în creşterea animalelor;
  
• 
  creşterea gradului de mecanizare înregistrat în ultimii ani;
  
• 
  proporţia mare de trenuri aflate în proprietate privată.
  

Dintre disfuncţionalităţile ce afectează obţinerea performanţelor în agrcultură sunt de emintit:

• 
  starea deficitară a sistemului de irigaţii;
  
• 
  practicarea unei agriculturi extensive;
  
• 
  insuficienta diversificare a producţiilor agricolr
  
• 
  declinul sectorului zootehnic,
  
• 
  forţa de muncă îmbătrânită
  
• 
  nivel insuficient al investiţiilor realizate în domeniul dotării tehnice a exploataţiilor agricole;
  
• 
  numărul încă ridicat al exploataţiilor agricole de subzistenţă;
  
• 
  nivel redus de cooperare/asociere a micilor producători.
  

Pentru perioada de timp 2007-2013 strategia de dezvoltare teritorială a judeţului cu privire la sectorul agricol se va înscrie în Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru a oferi agricultorilor posibilitatea beneficierii de sprijin financiar.

Direcţiile de acţiune şi măsurile propuse sunt:

• 
  finalizarea reformei proprietăţii funciare;
  
• 
  încurajarea/facilitarea investiţiilor în exploataţiile agricole;
  
• 
  susţinerea activităţilor destinate colectării şi prelucrării producţiei agricole;
  
• 
  promovarea unor metode de producţie agricolă care vizează protecţia mediului (agricultură ecologică);
  
• 
  promovarea/susţinerea activităţilor de legumicultură în comunele existente ( Traian, Movila Miresii) şi în alte zone pretabile.
  
• 
  încurajarea pluriactivităţii în agricultură, prin crearea unor oportunităţi de diversificarea a activităţilor economice în mod special în comunele care au în prezent un profil ocupaţional mixt (Măraşu, Tufesti, Siliştea, Măxineni, Traian, Cireşu, Ciocile);
  
• 
  susţinerea serviciilor de extensie agricolă;
  
• 
  asistenţă tehnică şi logistică acordată fermierilor, în vederea realizării de proiecte viabile pentru obţinerea de finanţare nerambursabilă care să conducă la modernizarea exploataţiilor agricole şi silvice;
  
• 
  identificarea unor modalităţi de susţinere a tinerilor fermieri şi măsuri de lobby pentru transferul exploataţiilor agricole conduse de persoanele în vârstă către persoanele tinere;
  
• 
  susţinerea unor măsuri care să asigure premisele comasării terenurilor; acţiuni privind protecţia şi îmbunătăţirea capacităţii de producţie a solurilor;
  
• 
  măsuri de prevenire şi combatere a surselor de degradare.
  

Măsurile de sprijinire este necesar să se îndrepte deopotrivă spre lansarea economică a localităţilor cu performanţe, dar şi spre atenuarea problemelor economice ale celor aflate în dificultate.

Astfel se recomandă sprijinirea localităţilor care:

• 
  deţin capacităţi de producţie importante: Brăila, Chiscani, Tichileşti, Frecăţei, Măraşu, Bărăganu, Viziru, Cireşu, Inaca, Traian, Movila Miresii, Râmnicelu;
  
• 
  au suprafeţe agricole mari: Siliştea, Vădeni, Traian, Stăncuţa, Însurăţei, Dudeşti.
  

Diversificarea activităţilor agricole este prioritară în acele comune în care dependenţa de producţia agricolă este mare, iar nivelul de dezvoltare economică este redus: Romanu, Râmnicelu, Salcia Tudor, Roşiori.

De asemenea, în comunele unde se înregistrează un profil mixt al activităţilor agricole (producţie vegetală, animală, piscicultură) se recomandă sprijinirea acestor tendinţe de diversificare a activităţilor agricole: comunele Stăncuţa, Tichileşti, Movila Miresii, Ulmu, Surdila Greci, Tudor Vladimirescu, Bordei Verde, Racoviţa.

1.3. Silvicultura

În judeţul Brăila, resursele forestiere sunt reduse ca suprafaţă. În anul 2007 cu o suprafaţă de 26900 hectare pădurile şi terenurile forestiere ocupau aproximativ 5,9% din suprafaţa totală a judeţului. Judeţul Brăila deţine numai păduri de foioase specifice arealului de câmpie.

Suprafaţa fondului forestier se află într-o proporţie importantă (93,8%) în proprietate publică, ceea ce facilitează administrarea în regim silvic.

Principalele caracteristici care determină strategia spaţială de dezvoltare silvică sunt:

- fond cinegetic este diversificat, numeroase specii fiind protejate prin lege;

- fxistenţa a numeroase arii protejate (Parcul Naţional Balta Mică a Brăilei, Pădurea Camniţa, Pădurea Viişoara, Popina Blasova).

- stare bună de sănătate a pădurilor;

- presiune antropică ridicată, în special în suprafeţele aflate în vecinătatea municipiului Brăila;

- lipsa acţiunilor de împădurire, regenerare şi reconstrucţie a fondului forestier;

- lipsa unei educaţii adecvate a locuitorilor privind prezervarea pădurilor şi a mediului

- practicarea tăierilor ilegale, păşunatului abuziv în regim de sălbăticie;

Obiectivul specific: Dezvoltarea silviculturii bazată pe o gestiune durabilă a pădurilor

Direcţiile de acţiune şi măsurile propuse:

1. Finalizarea reformei proprietăţii forestiere;

2. Monitorizarea atentă a activităţii de exploatare a pădurilor;

- iniţierea unor acţiuni de creştere a suprafeţelor împădurite şi îmbunătăţire a managementului forestier;

- măsuri de conservare a fondului genetic şi ecologic specific;

- întărirea structurilor administrative pentru controlul aplicării regimului silvic;

- îmbunătăţirea accesului la fondul forestier prin extinderea reţelei de drumuri;

3. Elaborarea de studii şi proiecte de extindere a vegetaţiei forestiere adecvate peisagistic cadrului natural şi configuraţiei localităţilor; reconstituirea pădurilor până la 20%, prin împădurirea terenurilor degradate sau cu pontenţial de degradare, împădurirea terenurilor improprii culturilor agricole sau a celor cu productivitate scăzută, precum şi crearea unor perdele de protecţie a câmpului în scopul îmbunătăţirii topoclimatului;

4. Dezvoltarea fondului de pescuit şi vânătoare în accord cu măsurile de protejarea zonelor avifaunistice;

5. Cercetarea şi promovarea activităţilor de prelucrare tradiţionale a lemnului îndeosebi în localităţile rurale.
1.4. Piscicultura

Judeţului Brăila deţine o bogată reţea hidrografică alcătuită din cursurile Dunării, rîurile Siret, Buzău, Călmăţui şi numeroase lacuri naturale şi artificiale şi bălţi.

Alături de fondul funciar agricol, fondul de pescuit constituie unul dintre elementele de potenţial care pot constitui o şansă de relansare economică a teritoriului judeţean.

Pescuitul se realizează în cursurile de apă şi în lacurile amenajate pentru piscicultură şi pescuit:

- Lacuri artificiale : Maxineni, Grădiştea, Lutul Alb, Însurăţei, Brotăcelu, Ulmu, Rezi;

- Lacuri naturale: Blasova, Ianca, Jirlău, Plopu, Lacul Dulce, Şeicuţa, Popa, Vultureni, Zăvoaia;

- Alte lacuri/bălţi: Movila Miresii, Iezna, Seaca, Filipoiu, Gura Călmăţuiului, Corbu şi Corbu Nou, Albina, Iazul cu crapi.

Ihtiofauna este reprezentată de peştii autohtoni (crap, caras, plătică, roşioară, somn, şalău, ştiucă, lin, mreană, oblete, ghiborţ), precum şi de peştii migratori care se reproduc în fluviul Dunărea (nisetru, cegă, morun, scrumbie).

La nivelul judeţului Brăila, activitatea de pescuit se desfăşoară, în cazul majorităţii bazinelor piscicole, în regim privat.

Obiectiv specific: Dezvoltarea durabilă şi eficientizarea activităţilor de pescuit şi de prelucrare piscicolă

Măsuri pentru stimularea şi modernizarea activităţilor de pescuit :

• 
  amenajarea locurilor de pescuit ;
  
• 
  sprijinirea investitorilor actuali şi potenţiali;
  
• 
  popularea cu puiet certificat;
  
• 
  asigurarea curăţeniei luciului de apă şi a locurilor de pescuit ;
  
• 
  asigurarea unor servicii complementare;
  
• 
  amenajarea drumurilor de acces către bazine piscicole şi în jurul acestora;
  
• 
  evitarea unor practici menite să influenţeze negativ regimul natural de hrănire al peştilor / potenţialul biologic al bazinelor piscicole;
  
• 
  evitarea utilizării bazinelor piscicole simultan pentru piscicultură şi pentru pescuitul sportiv.
  

Sprijinirea activităţilor /investiţiilor de procesare piscicolă şi maketing, se recomandă în toate localităţile cu potenţial piscicol şi în mod deosebit în localităţile care necesită o diversificare a activităţilor economice: Măraşu, Tichileşti, Măxineni, Movila Miresii.

Pentru perioada de timp medie armonizarea acţiunilor cu PNDR crează posibilitatea finanţării unor activităţi legate de pescuit şi prelucrarea peştelui.