Introducere in studiul romanului modern

Introducere in studiul romanului modern
Romanul romanesc modern in perioada interbelica - CONCEPTE, EVOLUTIE,CLASIFICARI

I.Observatii generale despre roman
1. DATA NASTERII ROMANULUI este cea mai controversata prin comparatie cu a altor specii literare .

-Originea romanului s-ar afla ,dupa unii critici , in epopeile ,,Iliada" si ,,Eneida"'; ele sunt romanele lumii antice.

-Dupa alti critici,romanul evolueaza din cantecele epice ( geste )medievale.

-A.Thibaudet,criticul francez ,gaseste o dubla origine a romanului in literatura tarii sale : cartile de aventura si ciclul breton al romanelor cavaleresti.

-Romanul alcatuieste ,,mitologia lumii moderne", caci relateaza aventurile omului comun, surprinde viata obisnuita si raspunde cel mai bine nevoii de fictiune a lumii de azi .

-Primele romane sunt considerate ,,Pamela" de Richardson si ,,Don Quijote" de Cervantes, deci o naratiune sentimentala si o parodie a romanelor cavaleresti .

2.ROMANUL ,,GEN BURGHEZ"

-Aparut o data cu cristalizarea unei noi clase sociale, burghezia, romanul poate fi urmarit in relatie cu evolutia acesteia, dupa Nicolae Manolescu, ,,Arca lui Noe":specie-,,bastard", romanul inlocuieste treptat speciile ,,nobile" ( poemul eroic;epistola,satira) sau le acapareaza mijloacele, comportandu-se ca un parvenit burghez fata de o aristocratie secatuita de energie si vitalitate

-Romanul propune si exprima alt tip de raport intre individ si societate .
A. In faza de ascensiune a burgheziei , de castigare a suprematiei de clasa sociala,normele impuse de societate individului sunt resimtite stimulativ: aventura eroului echivaleaza cu dobandirea unui statut social sau cu integrarea intr-o ordine superioara , apogeul social constituind de obicei casatoria.

In concordanta cu sentimentul de triumf al eroului , cu anvergura clasei noi , se manifesta si strategiile narative: naratorul e omniscient si omnipotent in relatie cu eroii , cum atotputernica se dovedeste norma sociala, pe care personajele o respecta.

B.Criza lumii burgheze din sec. XX se reflecta in romanul modern ;ea e amplificata de experienta primului razboi mondial .

Individul resimte acum regulile impuse de societate ca opresive, drama e provocata atat din exterior , ca urmare a presiunii exercitate de lumea inconjuratoare , cat si din interior.

In mod similar, sciziunea se vede in schimbarea naratorului : folosirea persoanei I se justifica drept cea mai adecvata pentru eul sfasiat si , consecinta fireasca, se reduce campul de cuprindere a naratorului , care nu poate depasi onestitatea persoanei I .

3.PRIMELE ROMANE: AVENTURA SI EROS(PERSPECTIVE CRITICE )

Albert Thibaudet, ,, Reflectii asupra romanului.Cititorul de romane "

,,Doua feluri de public au dat cele doua ordine ale romanului, ordinea masculine si ordinea feminina, DORICUL SI IONICUL " .
Nicolae Manolescu , ,,Arca lui Noe "
,,Un prim model ne este sugerat chiar de aceasta separatie.Roman al aventurii , in sens larg ,este acela care corespunde unei imaginatii active si virile: romanul social si politic, al explorarii lumii exterioare, al cuceririi , fie cucerirea intelectuala, religioasa ori de alta natura. El se bizuie pe un ideal de vigoare fizica si morala si presupune un cititor doritor de miscare, de actiune, de lupta .Celalalt tip, romanul erotic, este << feminin >>, in masura in care este psihologic, secret ,interior, preferand explorarii lumii explorarea sufletului ,iar cuceririi , analiza .

Analiza pshihologica e forma subtila de barfa, o cacanerie. De aceea e << feminin >> psihologismul .

Balzac e viril , Proust feminin . George Elot din << Adam Bede >> aparatine intaiului tip , asa cum este Jane Austen din << Emma >> apartine celui de-al doilea . Intre patetismul lui Turgheniev din <
> si realismul psihologic al lui Henry James din << Daisy Miller>>este aceiasi deosebire .In aceste conditii ,sursele indicate de criticul francez raman utilizabile , desi oarecum neistorice si prea incapatoare .

Romanul romanesc urmeaza si el o linie dubla. Prin Slavici ,Agarbiceanu ,Rebreanu sau Preda ilustreaza socialul , politicul ,fresca si aventura; prin D.Zamfirescu ,G. Ibraileanu ,Hortensia Papadat-Bengescu si Holban ilustreaza analiza psihologica , tipologia feminina, dramale sufletului ."

II. Romanul romanesc inaintea modernitatii
1. PRIMELE ROMANE

Influenta traducerilor si a adaptarilor se reflecta in primele romane :

-,,Don Juanii din Bucuresti " , de Radu Ionescu ,

-,,Misterele din Bucuresti ", de Ioan M. Bujoreanu ,

-,,Misterele Bucurestilor ", de George Baronzi .

Romanele n-au valoare artistica ,meritul lor fiind acela ca atesta la 1865 constituirea genului in literatura romana.

FORMULA ROMANULUI SENZATIONAL continua sa atraga , in diferite variante(aventura , fantastic, teroare, politist ), in secolul urmator,si pe scriitorii cei mai insemnati : L.Rebreanu ,Cezar Petrescu ,Gib Mihaescu ,Felix Aderca ,Mateiu Caragiale, Mircea Eliade etc.
ROMANUL SENTIMENTAL este ilustrat de D.Bolintineanu : ,,Manoil" si ,, Elena " .

Tema fundamentala e erosului se constituie in varianta jocurilor si a dramelor provocate de sentiment.Linia romanului sentimental este continuata in secolul nostru de G.Ibraileanu (,,Adela" ), Anton Holban ( ,,Jocurile Daniei ") .

ROMANUL DE MORAVURI , FRESCA SOCIALA pastreaza multe elemente de roman popular si senzational .El este inaugurat la noi de Nicolae Filimon cu ,,Ciocoii vechi si noi ", primul roman remarcabil ce sintetizeaza incercarile predecesorilor si realizeaza un personaj memorabil , deschizatorul unei tipologii a parvenitului. Dinu Paturica reprezinta clasa in ascensiune si configureaza tipul ciocoiului.
2. ,,COMANESTENII" ,ROMAN CICLIC
Duiliu Zamfirescu incearca prima forma a ciclului romanesc si in fiecare dintre cele cinci romane diversifica tematica: roman social al stingerii unei clase si al ascensiunii alteia(,,Tanase Scatiul" ), roman al familiei , al iubirii si al casatoriei ( ,,Viata la tara" ) , roman de razboi ( ,,In razboi ") ,roman al casatoriei ,cu elemente de roman politic (,,Indreptari " ) , roman sentimental ( ,,Anna" ) .

Duiliu Zamfirescu este unul dintre primii nostri romancieri care au si o conceptie foarte inaintata despre roman . Prozatorul si-a propus sa gaseasca prin arta adevarul ,analizand universul social si uman al clasei boierilor, asa cum slavici a descris lumea taraneasca, iar Caragiale-universul mahalalelor si al oraselor de provincie.

Eroii si-i alege ,,dintre oamenii care nu fac nimic" , singurii capabili de complexitate sufleteasca, caci taranul nu exista ca individualitate, ci doar ca personaj colectiv.

Ciclul sau romanesc surprinde un proces social : surparea vechii clase a boierilor de neam sub presiunea noii clase, a arendasilor.

Criteriul moral care domina rezolvarea epica si finalitatea desinelor in ,,Ciocoii vechi si noi",Duiliu Zamfirescu ii adauga si criteriul estetic, manifestat prin idilism, cultul trecutului, nobletea sentimentelor etc.

Constanta in romanele sale e ,,dorinta de a tra in iluzie" ca si o ,,nare consecventa in epurarea lumii de elemente dizgratioase si vulgaritate" ( Nicolae Manolescu ) .

Singularizarea scriitorului : ,,Nici un prozator n-a intruchipat mai decis la noi un ideal al vietii decat autorul Comanestenilor ". (Nicolae Manolescu ) .
3. ,,MARA " -FRESCA SOCIALA SI ROMAN AL INCONSTIENTULUI
Slavici creeaza prima capodopera in proza romaneasca , prima scriere de un realism viguros si constant, cu personaje avand putere de reprezentare .

Autorul construieste romanul pe cateva teme mari : parvenirea ( Mara), iubirea (Persida si Natl) si casatoria,revolata fiilor , familia etc.

Romanul intereseaza si la lectura, si la cercetarea critica prin trei nivele:

a) Ca roman social ( ascensiunea Marei si declinul lui Hubar , viata breslelor, cele trei scene colective, viata targului, a provinciei ) ;

b) ca roman psihologic ( iubirea, casatoria, drama cuplului erotic in relatie cu lumea etc .) ;

c) ca roman al inconstientului ( relatiile dintre parinti si copii, ostilitatea fata de tata , complexele si manifestarile lor etc.) .

III. ROMANUL ROMANESC MODERN
1. Traditie si innoire

- Romanul romanesc intra in faza moderna prin cei trei mari romancieri ai perioade Liviu Rebreanu , Hortensia Papada-Bengescu si Camil Petrescu .

-Romanul inlocuieste , ca dominanta epica, povestirea si nuvela , care inflorisera in primele doua decenii ale secolului XX, cand literatura romana avea povestitori, dar nu romancieri .

-Exista tendinta de obiectivare a romanului traditional, de esenta sociala, realizata in diverse formule artistice, prin intermediul operelor lui Liviu Rebreanu ( ,, Ion" , ,, Rascoala"),Mihail Sadoveanu (,, Baltagul ") ,Gib Mihaescu (,, Rusoaica") , G.Calinescu ( ,, Enigma Otiliei ") , Cezar Petrescu ( ,,Intunecare") ,G.M.Zamfirescu (,,Maidanul cu dragoste" ).

-Simetric, romancierul roman simte nevoia sincronizarii cu romanul european , innoitori ai prozei secolului XX ( Marcel Proust , James Joyce,Virginia Woolf,Thomas Mann , Franz Kafka ) sunt cunoscuti , cititi, recenzati .

-Influenta bergsoniana se resimte la Camil Petrescu , Hortensia Papadat -Bengescu ,Anton Holban,asa cum s-a exercitat si asupra lui Proust sau a prozatoarelor britanice .

-Inclinatia spre parabola, spre experiment se manifesta si prin scrierile singulare ale lui Mateiu Caragiale,Urmuz, Arghezi sau Max Blecher , dar si prin cartile prozatorului ,,total " care e Sadoveanu .
2. Romancierii – critici si teoreticieni
-Criticii isi incearca vocatia creatoare in roman :

Ibraileanu - ,,Adela " , Lovinescu - ,, Mite " , ,,Balauca ", romane ale iubirilor eminesciene ; G.Calinescu - ,, Cartea nuntii " , ,, Enigma Otiliei ".

-Romancierii sunt dublati nu numai de critici , ci si de teoreticieni , notele sau eseurile critice se transforma in meditatii teoretice asupra romanul :

,,Creatie si analiza" de G. Ibraileanu

,,Noua structura in opera lui Marcel Proust ", ,,Amintirile colonelului Lacusteanu si amaraciunile anticalofilismului " de Camil Petrescu ;

,,Romanul si viata moderna ", ,,Arta romanului" , ,, Romanul romanesc fata de proust " , ,, Cateva cuvinte despre roman " , mici eseuri si articole calinesciene .

Modelele mari pe care criticii si prozatorii le pun in discutie sunt Balzac si Proust.

Doua directii mari se pot sesiza in productia romaneasca extrem de bogata a perioadei interbelice : BALZACIANISM , sustinut de Calinescu , care considera ca tipul firesc de roman romanesc e, pentru respectivul moment, cel obiectiv, iar literatura romana nu va da multa vreme decat personaje de tip ION , si romanul de analiza, proustian sau nu , pentru care pledeaza Camil Petrescu . ,,Autenticitatea teoretizata si ilustrata de romanele sale va deveni nucleul viziunii romanesti a celei mai tinere generatii ce se afirma in anii `30 , din care fac parte M.Eliade , Anton Holban , Mihail Sebastian etc.

3. Momentele romanului interbelic
In perioada interbelica scriu si publica autori apartinand prin varsta si formare unor generatii distincte.

Scriitorii si criticii nascuti in jurul anului 1880 debuteaza inainte de de primul razboi mondial : G. Ibraileanu (1871-1936), Nicolae Iorga ( 1871-1940) , Hortensia Papadat- Bengescu( 1876- 1955) , Gala Galaction (1879-1961), T.Arghezi ( 1880-1967), Mihail Sadoveanu (1880-1961), Eugen Lovinescu (1881-1943), Ion Agarbiceanu ( 1882-1963) , Mateiu Caragiale ( 1885-1936),Liviu Rebreanu ( 1885-1944) ;

-Scriitorii nascuti in ultimul deceniu al secolului debuteaza in jurul anului 1920 : Cezar Petrescu(1892-1961), Gib Mihaescu (1894-1935),Ionel Teodoreanu (1897-1954), G.M. Zamfirescu ( 1898-1939), George Calinescu (1899-1965) ;
-Scriitorii nascuti dupa 1900 si care debuteaza in anii `30 : Anton Holban ( 1902-1937) , Mircea Eliade ( 1907- 1986) , Pavel Dan ( 1907-1937), Mihail Sebastian (1907-1945) ,Max Blecher ( 1909-1938) .
O asemenea grupare a scriitorilor in functie de biografie si de perioada debutului devine elocventa prin corelare cu observatiile criticii .
Astfel , Eugen Lovinescu , ,,In Istoria literaturii romane contemporane", consicera ca, la incepulul secolului XX (1900-1928), proza romaneasca ( numita -proza epica- ) parcurge traseul firesc in maturizarea oricarei literaturi: ,, Afirmam , asadar, chiar de la inceput ca in sfartul de veac de care ne ocupam s-au precizat in sanul poeziei epice doua evolutii de valoare inegala, dar nu mai putin evidente si caracteristice : o evolutie , in primul rand , in ceea ce priveste materialul de inspiratie, de la rural la urban, cu injghebarea solida a unei literaturi urbane , si in al doilea rand si de o importanta mai mare, o evolutie , normala de altfel si comuna tuturor literaturilor in procesul lor de maturizare , de la subiect la obiect sau de la lirism la adevarata literatura epica. "

In acest sens , deceniul al treilea debuteaza cu momentul Rebreanu - caci in 1920 , cu ,,Ion" si in 1922 cu ,,Padurea spanzuratilor ", romanul romanesc atinge treapta deplinei obiectivari - si se incheie cu momentul romanului de analiza reprezentat de Hortensia Papadat-Bengescu si de Camil Petrecu .

In deceniul urmator, noua varsta a romanului romanesc este consacrata definitiv de romanele lui Mircea Eliade, Anton Holban si Mihail Sebastian .

IV. TIPURI DE ROMAN

Studiul lui Ibraileanu , ,,Creatie si analiza" cu subtitlul ,,Note pe marginea unor carti " , stabileste o distinctie intre doua modalitati artistice: creatie si analiza.

Termenul ,, creatie" , care il inlocuieste pe unul neobisnuit: ,,comportism " are o acceptie restransa: ,, infatisarea personajelor si comportarea lor [..], totalitatea reprezentarilor concrete pe care le putea avea de la ele ."

Ibraileanu recunoaste ca separarea celor doua modalitati in roman e imposibila:

,,Creatia si analiza se gasesc impreunate , in diverse proportii , la orice prozator de talent. In romanul eminamente de analiza << Adolphe>> exista si strictul necesar de creatie. In povestirile lui Maupassant, opera eminamente de creatie, exista si strictul necesar de analiza . In romanele lui Tolstoi , care redau viata in chip complex, exista si una si alta in proportie normala .

Intre romanele de creatie, Ibraileanu aminteste de operele lui Balzac , Flaubert, Tolstoi, Roger Martin du Gard . Romanul de analiza considerat exemplar , care presupune insa si creatie este : ,, A la recherche du temps perdu " de Marcel Proust.

OPOZITIA CREATIE/ ANALIZA functioneaza ca o prima si larga clasificare a romanului din perioada interbelica , foarte apropiata de constatarile lovinesciene despre evolutia de la roman liric si subiectiv la obiectivare.
1. Romanul de creatie

Cunoaste o mare diversitate de formule artistice:

a) Romanul fresca, in descendenta ,, Comediei umane" balzaciene , continua sa reflecte viata sociala intr-un loc si timp dat , cu personaje capabile sa concureze starea civila. Un asemenea proiesc vast se intrevede in intreaba opera a lui Cezar Petrescu , conceputa drept ,, Cronica romaneasca a veacului XX " structurata in opt cicluri distincte, din care se cuvin mentionate cateva: ,, Rodul pamantului" , ,, Razboi si pace " , ,, Capitala care ucide" , ,, Targurile unde se moare " , ,, Fantasticul interior " , ,,Satyricon " etc. Prozatorul roman scrie romane ale lumii rurale : ,, Ion " , ,, Rascoala " , dar si ale celei citadine : ,, Enigma Otiliei " , ,,Maidanul cu dragoste " etc.
b) Romanul de familie sau romanul ciclic , ,,saga ", are o spectaculoasa revnire in literatura europeana prin John Galsworthy (,,Forsyte Saga"), Roger Martin Du Gard (,, Familia Thibault" ) sau Thomas Mann ( ,,Casa Buddenbrook ").Prozatorii romani fie pun accentul intr-un asemenea roman pe atmosfera : ,, La Medeleni" de Ionel Teodoreanu , fie deturneaza conventia romanesca si folosesc elementele sale drept cadru pentru analiza : ,, Ciclul Hallipilor de Hortensia Papadat-Bengescu.Aparent epuizat, romanul ciclic sau al unei familii renaste in perioada postbelica prin doua capodopere ( ,, Cronica de familie " de Petre Dumitriu si ,,Morometii " de Marin Preda ) .
c) Bildungsroman , romanul formarii unei personalitati , cunoaste , dupa modelul goethean ( ,,Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister " si ,, Anii de calatorie ai lui Wilhelm Meister" ) si unul contemporan ( Jean Cristophe" de Romain Rolland .

,,Povestirile lui Adrian Zograffi " de Panait Istrati ilustreaza in literatura romana un asemenea tip de proza.

d) Romanul de razboi , varianta a romanului fresca se impune dupa primul razboi mondial prin cateva realizari remarcabile : ,, Pe frontul de vest nimic nou " de Erich Maria Remarque , ,, Cruci de lemn " de Roland Dorgeles , ,,Focul " de Henri Barbusse , ,, Furtuni de otel " de Ernst Junger etc. Reprezentativ pentru romanul romanesc de razboi este la noi ,, Intunecare" de Cezar Petrecu . Dar elemente ale romanului de razboi patrund si in romanul de analiza: ,, Padurea spanzuratilor" si ,, Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi ".
e) Romanul istoric, dupa inflorirea pe care o cunoaste in romantismul european , cand Walter Scott, Alexandre Dumas isi scriu capodoperele , repere in secolul XX cu o noua incarcatura: naratiunile istorice devin parabole sau meditatii asuora istoriei si conditiei conducatorului sau utopii propuse unei lumi aflate in criza.

Specia romanului istoriceste cultivata stralucit la noi de Mihail Sadoveanu , din a carui opera trebuie mentionate nu numai capodoperele- ,, Zodia Cancerului sau Vremea Ducai -Voda " si trilogia ,, Fratii Jderi"- si si alte cateva romane : ,, Nunta domnitei Ruxanda", ,, Neamul Soimarestilor ", ,, Nicoara Potcoava".

f) Romanul politist intra mai greu in sfera de interes a marilor scriitori, desi literatura anglosaxona isi descopera acum maestrii unei asemenea proze : Agatha Christie,Raymond Chandler etc .

Victor Eftimiu foloseste formula artistica a romanului detectivistic.Ea apare intr-un singur roman : ,, Amandoi " al lui Liviu Rebreanu , dar folosita ironic,distantat.

g) Romanul fantastic si mitic e adus in actualitatea romaneasca de Mircea Eliade prin ,, Domnisoara Christina" cu elemente ce tin de fondul spiritualitatii romanesti .


2.Romanul de analiza

se afla sub influenta lu Bergson, filozof care a determinat o schimbare radicala in gandirea europeana, cu implicatii profunde in sfera artei . Atat Proust, cat si autoarele britanice aduc in roman dimensiunea interioara, meandrele constiintei . Prozatorii nu mai pot ignora revolutia infaptuita de Freud in cercetarea psihicului. Introspectia, monologul interior, fluxul constiintei sunt procedee prin care autorul ajunge la palierele abisale ale sufletului eroilor, in subconstient si inconstient.

a) Romanele starilor sufletesti , cele care se bazeaza pe analiza unui sentiment, folosesc de preferinta formula confesiunii si relatarea la persoana I.Naratorul este si protagonistul experientelor relatate: ,, Adela " de G. Ibraileanu , ,, Ultima noapte de dragoste , intaia noapte de razboi ", Camil Petrescu.

Liviu rebreanu pastreaza procedeele romanului traditional chiar si in cazul unui epos al unei adanci prefaceri sufletesti: ,, Padurea spanzuratilor".

Hortensia Papadat- Bengescu utilizeaza personaje-reflector in ciclul Hallipilor pentru descifrarea in trairea personajelora sentimentelor si a complexelor psihice fundamentale: iubirea si vina materna, gelozia , dar si a modificarilor produse in constiinta de boala.

Modelul ramane capodopera lui Marcel Proust.

b) Romanele psihologiei abisale si obsesive urmaresc starile constiintei ,la limita patologicului si a normalitatii . Reprezentativ e romanul lui Liviu Rebreanu , ,, Ciuleandra " (cercetarea motivatiilor, a conjuncturilor si a cauzelor unui caz de nebunie ) .Peste romanele lui Gib Mihaescu ( ,, Rusoaica" , ,, Donna Alba" ) sau ale lui Victor Papillian (,, In credina celor sapte sfesnice", ,, Fara limita ") pluteste insa urma lui Dostoievski.
3. Romanul problema

G.Ibraileanu face distinctie intre romanele de creatie si romanele de analiza pornind de la modul de prezentare a personajului,fie orin comportamentul exterior, fie prin procesele psihice . El intuieste si conturarea unui alt tip,al treilea ,pe care il numeste ,,ROMANUL PROBLEMA", deoarece implica si meditatia filozofica in substratul sau,si il exemplifica cu scrierile lui Andre Gide.

Un asemenea tip de roman foloseste deopotriva creatia si analiza si are ceva in plus. El foloseste formula ,,autenticitatii" si a ,, experientei", care multiplica procedeele : jurnal ,proces verbal,scrisori, insemnari,dosar de existenta ,si totodata relativizeaza si punctele de vedere pluralitatii naratorilor.

Scriu asemenea romane Camil Petrescu (,,Patul lui Procust"), dar si tinerii scriitori di anii `30: Mircea Eliade (,,Maitreyi", ,, Nunta in cer" ) , Anton Holban (,,Ioana ", ,, O moarte care nu dovedeste nimic", ,, Jocurile Daniei ") si Mihail Sebastian (,, De doua mii de ani") .

Modelele sunt acum altele : Andre Gide , James Joyce , Giovanni Papinni.
V. ,,VARSTELE ROMANULUI " SI PERIOADA INTERBELICA
Intr-un eseu despre romanul romanesc , intitulat ,,Arca lui Noe" , Nicolae Manolescu foloseste in studierea evolutiei acestuia cu totul alte crtierii ,tinand nu de tematica si nici de modul de creatie , ci de relatiile dintre elementele romanului . Astfel, o prima distinctie separa autorul de narator ,a doua delimiteaza perspectiva narativa ( sau punctul de vedere ) de actul propriu- zis al nararii ( sau de vocea povestitorului ).

Exista deci - sustine N.Manolescu-doua strategii sau doua moduri de a infatisa actiunea sau personajele unui roman :

-direct (constand in relatare/ discurs )

-indirect ( prezentare / punere in scena ) .

Dupa asemenea criterii, pornind de la distinctia facuta de Thibaudet si rafinand-o , N.Manolescu identifica trei varste ale romanului romanesc, numite conventional : DORICUL ,IONICUL , CORINTICUL.
Majoritatea romanelor analizate apartin perioadei interbelice , unul singur -,,Mara"-, perioadei anterioare ( antebelice) si doar cateva exemple sunt alese din perioada postbelica .
Doricul se deschide cu ,,Mara "( ,,Saraca vaduva cu doi copii ") si cuprinde ,,Padurea spanzuratilor" ( ,, Drumul si spanzuratoarea" ) , ,, Baltagul ( ,,O femeie in tara barbatilor"), ,,Rusoaica" (,, Soldatul fanfaron " .

Toate dovedesc ca, si in cadrul romanelor ce tematic includ analiza schimbarilor interioare ale eroilor, mijloacele artistice tin de romanul traditional. Li se adauga, din romanele aparute dupa al doilea mondial , ,,Bietul Ioanide " de G.Calinescu , ,,Morometii " de Marin Preda , ,, Cronica de familie " ,Petru Dumitriu .

Ionicul este exemplificata de proza Hortensiei Papadat-Bengescu , de cele doua romane ale lui Camil Petrescu , ,,Adela , de G.Ibraileanu , de romanele lui Anton Holban ( ,,Sandu scrie un roman " ) , ,,Maitreyi " de Micea Eliade .
Corinticul presupune o mare diversitate de exemple : scrierile, mai dificil de numit romane , ale lui Arghezi si Urmuz , naratiunile mateiene (,, Sub pecetea artei "), romanul filozofic si pedagogic sadovenian cu descendenta in proza lui Stefan Banulescu ( ,,Condurul imparatesc si ghetele rosii ") .

Dezvoltarea corintic in perioada postbelica este exemplificata de creatiile lui George Balaita, Nicolae Brebu .

Tipuri de roman

1. Doricul

,,E vorba in linii mari , de romanul din a doua parte a secolului XVIII si din secolul XIX ) care la noi atinge apogeul abia in deceniul al treilea al secolului XX. El zugraveste o lume omogena si rationala

, in care ( valorile obstei se dovedesc in stare sa le integreze pe cele individuale ) morala tuturor triumfa de obicei asupra moralei unuia singur ( sau , mai bine , morala individului este una si aceeasi cu morala colectivitatii ) ; personajul e un caracter, adica o unitate relativ stabila, indiferent de actiunea in care se afla prins,care-l confirma sau il infirma , fara a-l modifica fundamentala. In aceste conditii putem intelege lesne forma ,, auctoriala " a romanului acesta : un autor omniscient si omnipotent este asemeni unei instante supraindividuale, necontestate si autoritare:obiectivitatea aceasta aparenta ascunde insa o reprimare a multiplului individual ce va si resimtita ,ulterior de artist,la fel de dureros precum resimte insul uman repsimarea de catre colectivitate.

Deocamdata, insa, romanul raspunde idealurilor unei epoci increzatoare si este creator de mitologie. E inca o specie tanara,virila, lipsita de rafinament.

Prefera pshihologia faptei ,analizei, epicul , desi dorinta lui suprema e de a crea iluzia vietii complete. Lumea lui e coerenta ,vocatia ,autoritara.Autorul isi ia in stapanire personajele ( le tine strans ca Mana lui Dumnezeu ,imaginata de Rodin ,bucata de materie) , e un demiurg capabil doar de sacrificiul de a nu se dezvalui nemijlocit in creatie;in care e prezent, totusi de la primul la ultimul rand,prin cunoasterea desavarsita a destinelor, sufletelor si solutiile intrigii .

Cand incepe romanul ,stie deja cum se va sfarsi . [...] Roamnul traditional - in care El este intotdeauna EU , cel care nareaza este cel care scrie, asaza iluzia vietii mai presus de aceea a artei .

Autorul , fiind Dumnezeu , opera lui este o carte a Facerii .

Doricul romanului apartine unei carste biblice de inceput si unui creator la fel de impasibil ca si Creatorul ."

2. Ionicul

romanului inseamna psihologism si analiza: iar reflectia incep sa traga viata de maneca. S-a observat ca reflectia in romanul clasic e numai de natura morala : o distanta etica intre autor si personajele sale, intre divinitatea invulnerabila si creaturile ei supuse greselii. In noul roman reflectia e de natura artistica si e globala, caci noul roman a pierdut speranta in iluzie si a inceput sa creada in autencitate .Cuvantul magic ce apare la Camil Petrescu , la Holban , la Sebastian , la Eliade .Analiza si confesiunea au alungat creatia. Din epos obiectiv, romanul uneori devine jurnal. [...]Autorul a fost detronat si a cedat personajelor prerogativele puterii, locul i l-a luat naratorul. [...] Morala comuna a fost substituita de o morala individuala : personajul isi regaseste orgoliul , ce fusese candva apanajul autorului .Concretul psihilogic tinde sa lichideze caracterul , iar istoricitatea exterioara se va traduce printr-o temporalitate romanesca vie si contradictorie.Socialitatea lasa locul intimitatii.Problemele noului erou nu mai sunt acelea ale lui Ion ,Dinu Paturica; caci el urmareste mai putin sa se integreze in lume decat sa-si integreze lumea siesi, afirmand-o ca pe a sa proprie. Se afla << la recherchedu temps perdu >> i deopotriva in cautarea unei identitati . Experientele lui - erotice sau spirituale - se opun lumii. E un singuratic, un izolat, un frustrat ce izbandeste prin vanitatea eului . [...] Unei forme inchise a fictiunii epice i se transfera o forma deschisa a marturisirii . Iluzia s-a inversat : nu mai tine de crearea unui univers coerent, autonom, ci de sugerarea incoerentei unei intimitati . [...] Temporalitatea s-a subiectivizat, e traita in loc sa fie un simplu cadru . O forma multipla, libera, contradictori a uzurpat forma unica a dominatiei si opresiunii ."

3. Corinticul

Totusi ,ciclul nu se incheia aici , simetric, dupa epoca primara si energecica a doricului romanesc si dupa epoca interiorizata si feminina a ionicului, trebuie sa urmeze corinticul. [...]Cativa romancieri incearca a gasi solutii morale si estetice crizei prin care trece lumea. Apaati de sentimentul tragicului istoric, constient de marginirea individualismului burghez si de pericolul invaziei unor forte sociale uriase ,care ar putea reinstaura in lume un nou << ev mediu >>, ei ne apar cu totii sfasiati intre contrarii.Respecta spiritul culturii inauntrul caruia s-a format si incearca sa creeze altul .Sunt niste reformatori nostalgici.Putem spune ca ei se impart intre utopia unui umanism regasit si cruzimea lipsei de speranta. Apartin intaii categorii Th. Mann , Hesse, Camus, si pe cea de-a doua o ilustreaza Kafka, Musil , Canetti. A doua este, fireste mai radicala.

Corinticul reflecta o noua forma de dominatia ce semana cu represiunea. Personajele par simple marionete, trase de sfori de un autor a carui vocatie suverana o constituie jocul. Eposul naturalist era serios, eposul corintic e, in acest sens, ironic. Un Dumnezeu jucaus reface lumea.

Romanul de acest tip este unul al ingenuitatii pierdute. Nu mai este vorba de sublimul creatiei dintai , ci de un surogat de creatie, de dupa potop. Romanul de vine un fel de Arca a lui Noe incarcata de biete fapturi ce s-au salvat de la inec : o lume de supravietuitoare . Ironia e uneori tragica, impanzind romanul de toate formele grotescului , burlescului si caricaturii . Sursele literare cele mai importante ale corinticului trebuie cautate , de altfel , in << romanul >> alegoric si satiric al lui Rabelais si Swift ."