Introducere în subiectul datelor deschise (open data) suport de curs



Yüklə 160.46 Kb.
səhifə3/3
tarix03.04.2018
ölçüsü160.46 Kb.
1   2   3

Geocodare reprezintă procesul de atribuire de coordonate geografice unui descriere de loc, precum ar fi numărul poștal al unei case. Geocodarea facilitează analizele spațiale utilizând Sisteme Informaționale Geografice.
Standardul reprezintă o convenție, o normă general acceptată și aplicată în cadrul unui domeniu pentru definirea, reprezentarea, construirea unui element al acelui domeniu.
Formatul reprezintă un standard în care o informație este codificată pentru introducerea acesteia într-un sistem automatic. În cadrul domeniului geospațial, acesta reprezintă codificarea unui informații geografice astfel încât să fie ‘înțeleasă’ de un sistem computerizat. Aceste formate sunt dezvoltate de către organizații internaționale de standardizare (de exemplu, Open Geospatial Consortium), agenții de cadastru sau de către producătorii de soluții GIS.
Modelul de date geospațiale este o structură ce definește și caracterizează atât elementele spațiale ce aparțin unui anumit domeniu, cât și interacțiunile și relațiile ce se stabilesc între acestea.
Geodatele (datele geografice, datele spațiale) reprezintă acele seturi de date care au o componentă de localizare, permițând reprezentarea acestora într-un sistem de referință.

Fig. xxx Exemplu de geodate - un tabel conținând date referitoare la poziționarea informației de interes


Fig. XXX Captură de ecran prezentând informații despre un punct de interes, în cazul de față Catedrala Ortodoxă din Timișoara


Geodatele pot fi stocate într-o multitudine de formate. Utilizarea unui sau altui format depinde de software-ul folosit, de preferințele utilizatorului șamd.
Geodatele sunt, precum alte seturi de date, purtătoare de informații. Aspectul esențial al acestora constă în localizarea lor într-un anumit loc al lumii. Existența acestui parametru de localizare poate determina o multitudine de analize și identifica complexe relații, care, altfel, ar fi fost dificil de descoperit și înțeles. Majoritatea seturilor de date au o referință spațială, fie că vorbim despre date despre calitatea spitalelor din Romania sau despre rezultatele alegerilor electorale. Având în vedere multitudinea soluțiilor existente pentru manipularea și vizualizarea geodatelor la momentul de față, problema nu mai este posibilitatea creării de hărți, ci înțelegerea limitărilor acestor reprezentări și interpretarea lor corespunzătoare.
Metadatele  sunt  “date despre date” sau, cu alte cuvinte, “informaţii despre date”, aceste informaţii fiind exprimate tot prin date. Dintre cele mai importante utilizări ale metadatelor, se reţin documentarea referitoare la mulţimea de date, analiza posibilităţilor de utilizare a datelor pentru rezolvarea unor probleme specifice, asigurarea accesului la date şi a transferului datelor. Crearea metadatelor este o necesitate pentru un management eficient al seturilor de date geospatiale și nu numai. Utilizarea unui standard în crearea acestor date despre date reprezintă un avantaj superior, permițând inglobarea informației în diferite sisteme automatizate sau pentru un transferului via Internet ușor de realizat. Pentru informația geospațială, în Uniunea Europeană, standardul este definit prin Directiva Europeană INSPIRE. O motivaţie majoră a folosirii standardelor şi metadatelor este volumul mare de date, costul foarte mare al culegerii şi caracteristicile superioare de precizie pentru aceste datele descrise. Se pot dezvolta astfel sisteme informaționale geografice superioare calitativ.

2. Geodatele deschise.


Geodatele deschise sunt geodatele ce pot fi utilizate în mod liber, reutilizate și redistribuite de către oricine – supuse doar, cel mult, la necesitatea atribuirii în condiții identice. Acestea se împart în 3 categorii:

  1. Geodate proprietare în mod Freemim

Cele mai potrivite exemple sunt oferite de către Google, Yahoo, Nokia, Apple etc.




Fig. XXX - Capturi de ecran cu produsele Google Maps și Yahoo Bing.

Serviciul cartografic oferit (Google Maps, Yahoo Bing, Nokia HERE) poate fi folosit gratis, dar:

  • de obicei, este restricționat utilizării comerciale

  • de obicei, sunt acceptate un anumit număr de accesări

  • existența Termenilor de Utilizare, uneori de neînțeles

DATELE utilizate pentru realizarea acestor hărți NU sunt LIBERE.




Fig. xxx - Extras din licența de utilizare a produsului Google Maps


  1. Geodate publice libere

Geodatele publice sunt datele spațiale colectate sau produse de către instituții ale statului. Pentru că acestea să fie libere, trebuie să îndeplinească aceleași condiții ca orice set de date: să fie libere pentru reutilizare, redistribuie, cu menționarea sursei cel mult.


Fig. XXX Captură de ecran prezentând setul de date spațiale deschis de către ANCPI prin portalul data.gov.ro

Fig. xxx. Captură de ecran cu geodatele eliberate de către ANCPI prin portalul data.gov.ro și importate în Google Earth




  1. Date produse de către comunitate

Cel mai bun exemplu al acestei categorii este OpenStreetMap.

OpenStreetMap este un proiect inițiat în 2004, în regim open source, ce are ca scop construirea unei baze de date geografice globale, utilizând datele colectate de către utilizatori, fie prin vectorizarea având ca fundal imagini spațiale, fie prin colectare utilizând dispozitive GPS.

La ora actuala, OSM este un produs extrem de puternic, folosit în numeroase aplicații ca hartă de fundal, ori ca bază de date spațială utilizată în cadrul analizelor spațiale.
DATELE utilizate pentru realizarea hărții OSM SUNT LIBERE, cu mențiunea că este necesară menționarea sursei.

4. Exemple de aplicații care au utilizat geodate deschise


Deschiderea geodatelor publice este un demers care are două motivații principale. O motivație este dată de necesitatea unei guvernări cât mai transparente, care implică și eliberarea datelor brute care sunt uneori integrate în multiple studii și analize, alteori nefolosite, dar cu potențialul de a releva informații folositoare pentru comunitatea respectivă. Se înceracă în acelasși timp ca prin accesul la aceste baze de date să se ridice nivelul de implicare al societății civile în administrația publică.

A doua motivație este consolidată prin ideea de reutilizare a datelor de către sectorul public prin dezvoltarea de produse și servicii noi, care va duce, în timp, la un  model de business sustenabil.  

În statele pionier ale acestei inițiative de deschidere a (geo)dateor publice, există numeroase aplicații și servicii noi dezvoltate și utilizate de către comunitate. Deși cuantificarea creșterii economice influențată de deschiderea datelor publice este dificilă, periodic sunt întocmite rapoarte, de regulă regionale, care să probeze dacă deschiderea datelor publice prezintă avantajul economic scontat. În anul 2000, studiul ‘Exploatarea comercială a informațiilor din sectorul public UE ’ [Commercial exploitation of Europe’s public sector information], finanțat de către Comisia Europeană estima valoarea economică a PSI la 68 miliarde EUR. După adoptarea Directiei Europene de Re-Utilizare a datelor publice, Comisia Europeană finanțează un nou studiu economic, ‘Măsurarea Resurselor Sectorului Public European (MEPSIR)’ [Measuring European Public Sector Information Resources]. Urmează studiile ‘Analiza reutilizării Informațiilor din Sectorul Public (PSI) în Informația Geografică, Meteorologică și în Sectorul Informațiilor Legislative’ [Assessment of the Re-use of Public Sector Information (PSI) in the Geographical Information, Meteorological Information and Legal Information Sectors] în  2008 și ‘Studiul prețurilor Informațiilor din Sectorul Public’ [Prices of Public Sector Information Study] în 2011.  
Aplicații dezvoltate pe datele publice deschise sunt tot mai întâlnite în diferite țări ale lumii. De cele mai multe ori, cele mai vizibile dintre acesta sunt listate chiar pe portatul datelor deschise a țării respective. Mai mult, catalogarea oferă mai multe informații precum ce seturi de date au fost folosite, tehnologie utilizată, număr de utilizatori înregistrați șamd. Ca exemplu de aplicație identificată pe astfel de pagină putem menționa aplicația dezvoltată pe datele spațiale eliberate de către UK, denumită Neighbourhood Checker.  Serviciul permite unui utilizator să descopere mai multe informații despre zona în care locuiește sau zone care pot fi luate în considerare pentru locuire în viitor. Neighbourhood Checker combină informații referitoare la școli, criminalitate și populația locală pentru a oferi  în profunzime o perspectivă echilibrată referitoare la orice zonă din UK, printr-o interfață ușor de utilizat.

Figura XXX Interfața aplicației Neighbourhood Checker

Pentru o analiză imediat a impactului pe care serviciile și aplicații bazate pe date publice deschise îl au, data.gov, portalul de date deschise al SUA, menține o pagină de impact al companiilor care au activități bazate pe open data. Câteva exemple enumerate sunt grăitoare în privința potențialului datelor deschise:


  • Sănătate : Archimedes ajută utilizatorul să descopere informații referitoare la serviciul de sănătatea, realizează simulări permițând decizii mai informate privind asigurarea de sănătate. Compania are un număr de 130 de angajați și folosește datele deschise de către Departamenul de Sănătate și Servicii Umane

  • Financiar: BillGuard identifică taxe ‘ascunse’ pe extrasele de cont ale utilizatorilor și le elimină. Firma are un număr de 30 de angajați și folosește datele deschise de către Serviciul de Protecție a Consumatorului

  • Energetic: Clean Power Finance este o aplicație care reunește profesioniști din domeniul energiei regenerabile și investitori posibili. Compania are un umăr de aproximativ 120 și folosește datele deschise de către Laboratorul Național de Energie Regenerabilă.

Mai mult, US menține și dezvoltă o listă ce se dorește a fi exhaustivă a companiilor care obțin profit prin utilizarea datelor guvernamentale deschise. Lista poate fi consultată de către oricine și se numește Open Data 500 Companies.

În România, inițiativa de deschidere a datelor publice este la început. Necesitatea creșterii gradului de încredere al sectorului privat suficient pentru a investi în dezvoltarea unui produs sau serviciu bazat pe acestea este prezentă.  În acest context, Departamentul de Servicii Online și Design, responsabil cu implementarea angajamentelor din cadrul Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă , împreună cu societatea civilă organizeză întâlniri și codefests regulat pentru a demonstra potențialul inițiative. În cadrul unui astfel de eveniment, s-au dezvoltat mai multe aplicații pe baza datelor existente pe portalul data.gov.ro.  Utilizându-se seturile de date publicate de către Ministerul Sănătății s-a făcut o distribuție spațială a spitalelor din România coroborată cu o statistică asupra numărului de paturi pe categorii (Figura XXX).


Figura XXX. Prezentarea aplicației realizate utilizând geodate libere de pe portalul data.gov.ro  


De asemenea, sunt cunoscute inițiative lăudabile de reutilizare a informațiilor publice. Prezentăm câteva exemple:


  1. http://onoratainstanta.ro/

Platforma onoratainstanta.ro reprezintă finalitatea proiectului Open Justice 2.0 for Romania, ce vizează elaborarea unei metodologii de evaluare a predictibilităţii actului de justiţiei pe baza unor indicatori cantitativi şi calitativi şi a unei analize cu privire la relevanţa datelor astfel obţinute în vederea formulării unor politici publice în domeniu. Platforma urmăreşte totodată să contribuie la sporirea transparenţei actului de justiţie, aducându-şi astfel aportul şi la creşterea încrederii cetăţenilor în sistemul de justiţie în ansamblul său.

  1. https://banipierduti.ro/

banipierduți.ro este o platfomă unde sunt monitorizate cheltuielile publice, indexând contracte în derulare, bugete pe domenii şi instituţii.  Este o platformă pentru informarea cetăţenilor despre importanţa unui stat mai eficient şi promovează mecanisme legislative existente pentru a-i împuternici pe contribuabili să schimbe destinaţia banilor publici. Platforma utilizează numai date publice, aşa cum apar ele în Bugetul de Stat, Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi în Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, aşa cum sunt ele furnizate de către Ministerul Finanţelor Publice http://www.mfinante.ro/proiectbuget2012.html?pagina=domenii. Datale sunt actualizate în fiecare an, odată cu adoptarea legilor care aprobă aceste bugete, fiind supuse modificărilor survenite în cazul unor rectificări bugetare.


  1. http://hartapoliticii.ro/

Acesta este o platformă care preia informațiile publice referitoare la activitățile, declarațiile și modul în care votează persoanele politice și le oferă într-un mod structurat și condensat. Proiectul este dezvoltat în întregime pe tehnologii Open Source.


  1. geoidea.ro

Geodata Openness Initiative for Development and Economic Advancement in Romania (geoidea.ro) este un proiect de cercetare în derulare, o colaborare între ETH Zurich și Universitatea Tehnica de Construcții București demarat în 2013. Obiectivul principal al GEOIDEA.RO este de a îmbunătăți baza științifică pentru adoptarea unui model de date geografice deschise. Următoarele acțiuni sunt planificate pentru atingerea obiectivelor proiectului GEOIDEA.RO: Revizuirea strategiilor și legislațiilor internaționale cu privire la date deschise, Analiza impactului ce îl poate avea adoptarea unei politici de acces la date spațiale deschise în România; Dezvoltarea unor tehnologii și a unor instrumente inovative pentru publicarea și organizarea datelor spațiale; Explorarea unor instrumente și metode care pot reduce costurile de publicare a datelor spațiale deschise.
Sunt cunoscute inițiative privitoare la deschiderea datelor publice și din partea autorităților publice. Un exemplu relevant în acest sens este inițiativa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale: http://www.madr.ro/ro/date-deschise.html .


1Manual despre Date Deschise (Open Data Handbook) versiunea 1.0 produs de Open Knowledge Foundation http://opendatahandbook.org/ro/what-is-open-data/index.html

2N.A. original în Engleză: open knowledge

3https://okfn.org/opendata/

4http://www.opensource.org/docs/osd

5http://freedomdefined.org/Definition

6https://www.debian.org/social_contract

7http://sunlightfoundation.com/opendataguidelines/

8http://sunlightfoundation.com/about/

9https://okfn.org/about/

10N.A. original în Engleză: database rights

11Bogdan Manolea Introducere în subiectul datelor deschise și problemelor sale juridice (I) – Rev. Romana de Dreptul Afacerilor

12http://www.cfrcalatori.ro/

13http://www.mersultrenurilor.ro/

14http://opendefinition.org/licenses/

15https://creativecommons.org/about/cc0

16https://creativecommons.org/publicdomain/zero/1.0/

17http://opendatacommons.org/licenses/pddl/

18https://creativecommons.org/licenses/by/4.0/

19http://opendatacommons.org/licenses/by/

20https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/

21http://opendatacommons.org/licenses/odbl/

22http://data.gov.ro/base/images/logoinst/OGL-ROU-1.0.pdf

23http://opendatahandbook.org/en/how-to-open-up-data/make-data-available.html

24http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home

25http://data.gov.ro/

26https://open-data.europa.eu/en/data

27http://www.opendocumentformat.org/aboutODF/

28https://www.libreoffice.org/discover/calc/

29http://gnumeric.org/

30http://portal.just.ro/SitePages/acces.aspx

31 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0882:FIN:EN:PDF

32 href="http://sna.just.ro/Portals/0/Raport%20Anual%20SNA%20%20RO%20FINAL%2022%2005%202013.pdf

33 http://open-data.europa.eu/ro/linked-data

34 http://homerproject.eu




Dostları ilə paylaş:
1   2   3


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə