Introducere scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2014 Tribunalul Ilfov
Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar
Yüklə 1,62 Mb.
|
1.3.4. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar a) Pregătirea profesională a judecătorilor Începând cu anul 2010 formarea profesională continuă a judecătorilor s-a desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 2223 din 17 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 322/2005. Formarea continuă a judecătorilor constituie, la nivelul Tribunalului Ilfov şi Judecatoriilor arondate, o prioritate, deoarece reprezintă potrivit art. 35 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei. Se impune de aceea ca formarea continuă descentralizată să vizeze cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei CEDO şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor metodologice, precum şi abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate. Pregătirea specializată a magistraţilor are incidenţă directă asupra calităţii actului de justiţie, în raport de diversificarea domeniilor de drept şi necesitatea unei bune cunoaşteri a acestora. Pregătirea profesională a magistraţilor, precum şi a celorlalte categorii de personal din cadrul sistemului judiciar constituie o condiţie necesară pentru continuarea procesului de reformă în materie civilă - urmare intrării în vigoare a noilor dispoziţii civile, cât şi pentru realizarea procesului de reformă în materie penală, umare intrării în vigoare, în cursul anului 2014, a noilor dispoziţii în materie penală şi procesual penală. Prin programele de formare iniţială şi formare continuă, se urmăreşte actualizarea cunoştinţelor magistraţilor cu privire la noua legislaţie, dar şi cu privire la modalităţile de aplicare în practică a prevederilor legale, la nivel naţional şi comunitar. Dezvoltarea continuă a programelor de formare profesională descentralizată a judecătorilor reprezintă un indice de calitate esenţial al modului de funcţionare al instanţei. Programul de formare al magistraţilor la nivelul Tribunalului Ilfov a fost format din mai multe elemente: ▪ formare continuă la nivel centralizat, prin participarea magistraţilor Tribunalului Ilfov la seminariile organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi la seminariile organizate prin reţeaua EJTN; ▪ formare continuă la nivel descentralizat prin participare la seminariile organizate în cadrul programului de formare continuă aprobat la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv prin participare la şedinţele de învăţământ profesional organizate lunar la nivelul secţiilor tribunalului. ▪ Formarea continuă la nivel centralizat s-a concretizat în cursul anului 2014 prin participarea judecătorilor Tribunalului Ilfov la seminariile organizate de Institutul National al Magistraturii, dupa cum urmeaza: La nivelul sectiei civile:
La nivelul sectiei penale:
Formarea continuă la nivel descentralizat s-a realizat prin participarea la seminariile organizate în cadrul programului de formare continuă aprobat la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv prin participare la şedinţele de învăţământ profesional organizate lunar la nivelul secţiilor tribunalului. În şedinţelor de învăţământ profesional organizat la nivelul fiecărei secţii a Tribunalului Ilfov au fost elaborate şi prezentate următoarele teme:
În cadrul Secţiei Penale:
La judecătoriile arondate Tribunalului Ilfov, în anul 2014 s-a manifestat interesul cuvenit pentru formarea profesională a personalului. Astfel, la Judecătoria Buftea ca şi în anul precedent, s-a menţinut practica instanţei în sensul organizării unor şedinţe formale sau chiar informale la nivelul judecătoriei în care fiecare judecător propune o temă care este dezbătută în colectiv. Prin elaborarea acestor teme s-a urmărit perfecţionarea continuă a magistraţilor, şedinţele fiind conduse de judecătorul cu atribuţii în acest sens. Majoritatea temelor au avut ca subiect modificări legislative şi instituţii civile cu caracter de noutate introduse prin intermediul Noului Cod civil şi a Noului Cod de procedură civilă. Magistraţii acestei instanţe au participat la cursuri de formare profesională continuă, seminarii şi conferinţe organizate de INM şi de Curtea de Apel Bucureşti, după care au diseminat colegilor judecători problemele discutate şi soluţiile oferite. În ceea ce priveşte Judecătoria Cornetu, pregătirea profesională a magistraţilor s-a realizat atât prin intermediul seminariilor organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi prin intermediul programelor de perfecţionare profesională desfăşurate la nivelul instanţei. Prin programele de formare iniţială şi formare continuă s-a urmărit actualizarea cunoştinţelor magistraţilor cu privire la noua legislaţie, dar şi cu privire la modalităţile de aplicare în practică a prevederilor legale, la nivel naţional şi comunitar, în contextul juridic şi social actual care este marcat de două realităţi incontestabile ale sistemului judiciar, respectiv dinamica procesului legislativ, precum şi imperativul adaptării legislaţiei româneşti, a practicii şi, cel mai important, a factorului uman la cerinţele inerente aderării ţării noastre la Uniunea Europeană. Un alt obiectiv al formării profesionale a magistraţilor este asistenţa acestora în ceea ce priveşte schimbările legislative intervenite, acordând, în acelaşi timp, o atenţie deosebită demersurilor de unificare a practicii judiciare. Pe lângă aceste direcţii prioritare, atât INM, cât şi fiecare magistrat în parte trebuie să acorde maximă importanţă îmbunătăţirii percepţiei asupra sistemului judiciar, fiecare magistrat, privit individual, putând fi promotorul imaginii justiţiei. De asemenea, în cursul anului 2014, la nivelul instanţei, lunar, au avut loc şedinţe de învăţământ profesional, în care au fost prezentate teme prin care s-a urmărit perfecţionarea continuă a magistraţilor şedinţele fiind conduse de judecătorul cu atribuţii în acest sens. Majoritatea temelor au avut ca subiect modificări legislative şi instituţii civile cu caracter de noutate introduse prin intermediul Noului Cod civil şi a Noului Cod de procedură civilă. Magistraţii acestei instanţe au participat la cursuri de formare profesională continuă, seminarii şi conferinţe organizate de INM şi de Curtea de Apel Bucureşti, după care au diseminat colegilor judecători problemele discutate şi soluţiile oferite. b). Pregătirea profesională a personalului auxiliar Calitatea actului de justiţie este direct condiţionată de o formare profesională la nivel înalt a tuturor categoriilor de personal. Justiţia nu poate ignora aceste tendinţe, mai ales că în contextul reformei sistemului judiciar, formarea magistraţilor şi a personalului auxiliar este un mijloc de realizare a transformărilor de sistem. Societatea modernă a impus noi standarde în relaţia dintre justiţie şi justiţiabili, acestea din urmă având exigenţe din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte deontologia personalului din cadrul justiţiei, transparenţa şi calitatea actului de justiţie. Funcţionarea justiţiei ca serviciu public se reflectă în modul în care se desfăşoară fiecare proces în parte, precum şi în conduita profesională individuală a tuturor persoanelor implicate, fie că este vorba de judecător sau procuror ori de grefier. Poziţia grefierului în cadrul procesului judiciar nu este în niciun caz una marginală. Dimpotrivă, chiar dacă nu este implicat în procesul de decizie în cauză, grefierul asigură suportul indispensabil judecătorului pentru a pronunţa o hotărâre sau a dispune o soluţie în cauză, după cum misiunea sa este fundamentală în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurii judiciare şi apărarea drepturilor părţilor. Una dintre garanţiile independenţei judecătorilor o reprezintă pregătirea profesională astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Similar, o pregătire profesională continuă a grefierilor reprezintă şi ea o componentă de bază a independenţei sistemului judiciar, dat fiind rolul grefierilor în actul de justiţie şi anume acela de a degreva judecătorul de activităţile nespecifice funcţiei sale. O formare profesională de calitate presupune o formare centrată pe nevoile sistemului, o formare care reuşeşte să-şi atingă obiectivele, adaptată contextului social şi care foloseşte în mod optim toate resursele care îi stau la dispoziţie. Potrivit legii, personalul auxiliar de specialitate are obligaţia de a participa cel puţin o dată la 5 ani la o formă de pregătire profesională continuă organizată de Şcoala Naţională de Grefieri. Tematica acestor seminarii cuprinde discipline precum: drept procesual civil şi penal; dreptul muncii; drept administrativ; management; drept comercial; comunicare şi deontologie; informaţii clasificate; cooperare judiciară internaţională în materie penală, civilă şi comercială; arhivarea documentelor şi registratură; informatică; comunicare şi relaţii publice şi e-learning. Ca şi în cazul magistraţilor, pregătirea personalului auxiliar de specialitate al instanţei are două componente, respectiv: ▪ pregătirea prin participarea la seminariilor organizate de Şcoala Naţională de Grefieri şi ▪ pregătire prin participarea la învăţământul profesional organizat trimestrial în cadrul instanţei. Participarea grefierilor la seminariile organizate de Şcoala Naţională de Grefieri se prezintă astfel:
La nivelul Secţiei Penale:
Yüklə 1,62 Mb. Dostları ilə paylaş:
|