Capitolul VI
CONCLUZII
La Tribunalul Ilfov apreciem că activitatea în cursul anului 2014 s-a desfăşurat în parametri relativ normali, în condiţiile în care, pe fondul diminuării schemei de personal, instanţa s-a confruntat cu o creştere spectaculoasă a volumului de activitate, care a plasat Tribunalul Ilfov, atât în Semestrul I al anului 2014, cât şi în Semestrul al II-lea al acestui an, pe primul loc, ca fiind tribunalul cu cea mai mare încărcătură pe judecător din ţară, ceea ce a presupus depunerea unui efort considerabil de către întreg personalul instanţei - judecători şi grefieri - pentru a se putea face faţă tuturor atribuţiilor presupuse atât de activitatea propriu-zisă de judecată, cât şi de activitatea administrativă specifică.
Astfel, după cum se poate observa din analiza datelor statistice şi în cursul anului 2014, Tribunalul Ilfov a înregistrat o creştere a volumului de activitate. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în materie penală în medie de peste 230%, cu precădere pentru cauzele cu stadiul procesual fond, respectiv de aproximativ 300% (în anul 2013 s-au înregistrat 371 cauze, iar în anul 2014 – 1.116 cauze).
De asemenea, creşteri semnificative s-au înregistrat şi în materie civilă, cu precădere cauzele cu stadiul procesual - apel, creştere determinată, de asemenea, de intrarea un vigoare a dispoziţiilor noului Cod de procedură civilă. Astfel, dacă în anul 2014 în această materie s-au înregistrat un număr de 501 cauze cu stadiul procesual, în anul 2014 s-au înregistrat 1.079 de astfel de cauze (creşterea diind de circa 263 %).
Au fost înregistrate creşteri sensibile şi în materia contenciosului administrativ şi fiscal.
Astfel, prezentarea datelor statistice trebuie făcută pentru a ilustra matematic efortul real al personalului. Din analiza acestor date rezultă, aşadar, cu evidenţă că numărul de cauze este într-o îngrijorătoare creştere.
Retrospectiv se poate observa că activitatea Tribunalului Ilfov este în continuă creştere. Astfel, dacă la nivelul anului 2013 Tribunalul Ilfov era printre primele şase tribunale cu cea mai mare încărcătură pe judecător, în anul 2014, Tribunalul Ilfov este tribunalul cu cea mai mare încărcătură pe judecător, cu mult peste media naţională. Potrivit datelor comunicate de Consiliul Superior al Magistraturii, la nivelul acestui tribunal, încărcătura se prezintă astfel: 1680 dosare/judecător din schemă şi 2160 dosare/judecător efectiv, dublu faţă de media naţională care este de 818 dosare/judecător din schemă şi 916 dosare/judecător efectiv.
O altă vulnerabilitate înregistrată la nivelul Tribunalului Ilfov vizează un dezechilibru creat de creşterea explozivă a volumului de activitate, astfel cum s-a arătat corelat cu scăderea, intervenită în anul 2013 a schemei de personal (de la 21 posturi, cât era iniţial la 18 posturi de judecători) acţiuni care au avut un impact negativ asupra activităţii instanţei.
La această diminuare a schemei de personal, s-a adăugat continua fluctuaţie a personalului, ceea ce a determinat ca în cursul anului 2014, la Tribunalul Ilfov să funcţioneze efectiv în medie 14 judecători, aspecte de natură să influenteze în mod negativ activitatea instanţei, ce s-au reflectat atât asupra volumului de activitate al instanţei, cât şi asupra constituirii completelor de apel şi recurs, motiv pentru care Colegiul de conducere al instanţei a hotărât, pe de o parte, ca toate completele de apel şi recurs să judece în toate cauzele non-penale, iar judecători din cadrul Secţiei penale să intre, în compunerea unor complete de recurs din cadrul Secţiei civile (până în luna aprilie 2014), nemaifiind astfel posibilă respectarea principiului specializării judecătorilor.
Reducerea numărului de personal, imposibilitatea respectării specializării judecătorilor şi creşterea volumului de activitate sunt factori de natură să exercite o presiune în plus asupra personalului instanţei, ducând, inevitabil la tensionarea acestuia.
Şi în ceea ce priveşte funcţiile de conducere ale Tribunalului Ilfov în cursul anului 2014 s-au înregistrat modificări. Astfel, funcţia de vicepreşedinte s-a vacantat la data de 01 noiembrie 2014, fiind ocupată cu începutul anului 2015. Funcţia de preşedinte al Secţiei civile s-a vacantat la data de 15 octombrie 2014, fiind delegat pe această funcţie, începând cu 20 decembrie 2014, doamnul judecător Epuran Mircea.
O a treia vulnerabilitate identificată la nivelul Tribunalului Ilfov constă în spaţiul necorespunzător activităţii de judecată, actualul sediu al instanţei fiind, pe de o parte, folosit împreună cu Judecătoria Buftea şi, pe de altă parte, necorespunzând cerinţelor specifice unei instanţe, actuala clădire fiind concepută şi edificată cu o cu totul altă destinaţie.
Prin urmare, apreciem că desfăşurarea activităţii în birouri în care lucrează câte 3-4 judecători, respectiv 4-5 grefieri, cu doar două săli de judecată alocate Secţiei civile şi o singură sală de judecată alocată Secţiei penale, aceasta din urmă folosită împreună cu Judecătoria Buftea nu este de natură decât să creeze o stare de disconfort, de tensiune, toate acestea având influenţă negativă asupra calităţii actului de justiţie, în general, concretizată în lipsa unor condiţii adecvate de spaţiu şi linişte pentru studiul dosarelor, redactarea hotărârilor judecătoreşti, a încheierilor şi a celorlalte lucrări specifice activităţii noastre.
Conducerea administrativ - judiciară a Tribunalului Ilfov a întreprins mai multe demersuri pentru mărirea schemei de personal şi este de aşteptat, în consecinţă, că în cursul anului 2015, să se dispună măsuri cu referire mai ales la suplimentarea schemelor de personal - judecători şi grefieri - şi la demararea lucrărilor pentru edificarea unui nou sediu, astfel cum s-a menţionat în programul de investiţii pentru justiţie, sens în care apreciem că în continuare este nevoie de sprijinul şi implicarea activă şi neîntârziată atât a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Curţii de Apel Bucureşti, dar, mai ales, a Ministerului Justiţiei.
În ceea ce priveşte schema de personal a Tribunalului Ilfov apreciem, prin raportare cu tribunalele cu aceeaşi încărcătură, că aceasta ar trebuie mărită cu cel puţin 10 magistraţi şi un număr similar de grefieri.
La Judecătoria Buftea ca şi în anii anteriori, problemele, deficienţele şi riscurile cu care se confruntă instanţa au rămas în principal aceleaşi.
Din datele statistice efectuate anual de Consiliul Superior al Magistraturii reiese faptul că Judecătoria Buftea în anul 2014 a fost una dintre instanţele cu o încărcătură de dosare alocate fiecărui judecător cu mult peste media naţională, fiind rulate un număr de 1.993 dosare per judecător şi soluţionate un număr de 1.258 dosare per judecător.
În ceea ce privește resursele umane din cadrul Judecătoriei Buftea, schema de personal cuprinde în prezent un număr de 18 posturi de judecători, dintre care 14 posturi ocupate și 2 posturi indisponibilizate pentru funcțiile de conducere, respectiv funcția de Vicepreședinte, Președinte secție civilă. Dintre cele 14 posturi ocupate, 2 sunt blocate, ca urmare a detașării unui judecător în cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și intrării altui judecător în concediu de creștere copil.
Sub aspectul ocupării acestor posturi, Judecătoria Buftea s-a confruntat însă, în mod constant, cu o fluctuaţie de personal, inclusiv pe parcursul anului 2014.
Trebuie învederat faptul că, deși în cea de-a doua jumătate a anului 2014, situația personalului instanței a cunoscut o ușoară îmbunătățire, în special prin aprobarea demersurilor conducerii de a se scoate la concursul de intrare în magistrautră conform art. 33 din Legea nr. 303/2004 posturile de judecător vacante la Judecătoria Buftea, acest lucru nu este suficient pentru ca această instanță să se apropie de media națională de dosare per judecător și să funcționeze în condiții de normalitate. Lucrurile sunt cu atât mai complicate cu cât, în anul 2015 îndeplinesc condițiile pentru a se înscrie la examenul de promovare alți 4 judecători ai instanței, care și-au anunțat deja această intenție, iar un judecător îndeplineşte condiţiile legale pentru a ieşi la pensie, motiv pentru care trebuie luat în calcul riscul înjumătăţirii personalului instanţei, cu consecinţe grave asupra posibilităţii de continuare a funcţionrăii instanţei.
Volumul mare de activitate coroborat cu numărul redus de judecători, - în medie 13 judecători au funcţionat în cursul anului 2014 - a determinat supraîncărcarea completurilor de judecată şi stabilirea unui termen de recomandare cu mult peste media instanţelor, în condiţiile în care în cursul anului 2014, magistraţii Judecătoriei Buftea au soluţionat dosarele înregistrate în plus în 2013, cu dată recomandată în anul 2014, iar aceste dosare nu mai sunt văzute ca dosare nou înregistrate în 2014 şi nu mai sunt calculate la punctajul anual obligatoriu.
Pentru remedierea situaţiei existente la nivelul Judecătoriei Buftea cu privire la respectarea „termenului rezonabil” în lumina Hotărârii CSM nr. 718/2014, au fost adoptate măsuri prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 1 din 16.01.2015.
În acest sens au fost înfiinţate completuri asociate având ca obiect cauze considerate urgente: - declararea judecătoreasca a morţii, evacuare -art. 1033 C.proc.civ., fond funciar, ordonanta preşedinţiala, suspendare executare art. 484, 507,512,700,718 NCPC/ART300.319^1,325 CPC, tutela, situaţie juridica minor, stabilire domiciliu minor, stabilire program vizitare minor, supraveghere specializata, pensie de întreţinere, repunere in drepturi părinteşti, exercitarea autoritarii părinteşti, încuviinţare nume minor, înregistrare tardiva a naşterii, ordin de protecţie, căsătorie minor, curatela, decădere din drepturi părinteşti, divorț, înapoiere minor, recunoaştere paternitate, ordonanta preşedinţiala, punere sub interdicţie, stabilire paternitate, tăgadă paternitate.
De asemenea, pentru diminuarea stocului de dosare, care în prezent la nivelul judecătoriei este de 7.270 dosare şi respectarea termenului rezonabil, s-a decis luarea în avans a unui număr de 30 de dosare, înaintea datei de recomandare în ordinea înregistrării la instanţă, începând cu data de 01.01.2015, pe lângă dosarele care se regularizează lunar de fiecare complet de judecată.
În plus, pentru dosarele nou intrate, începând cu ianuarie 2015, s-a stabilit ca interval rezonabil de timp în care să fie demarată procedura de regularizare a cererii, indiferent de intervalul de timp stabilit ca dată recomandată, conform Hotărârii CSM nr. 718/2014 a Secției pentru Judecători, 8 luni de la data înregistrării dosarului.
Prin urmare, apreciem absolut necesar a se suplimenta numărul de posturi de judecători din schema instanţei cu cel puţin cinci posturi.
Având în vedere aceste aspecte, conducerea instanței a emis adresele nr. 1154C/08 septembrie 2014 şi nr. 53/CP/12.01.2015 prin care a solicitat sprijinul Tribunalului Ilfov în demersul judecătoriei de a solicita factorilor decizionali, luarea unor măsuri urgente cu privire la suplimentarea numărului de judecători din cadrul instanței. Tribunalul Ilfov a răspuns acestei solicitări și a transmis către Președintele Curții de Apel București, Președintele Consiliului Superior al Magistraturii și Ministrul Justiției, situația cu care se confruntă Judecătoria Buftea și necesitatea adoptării unui plan de măsuri pentru rezolvarea aspectelor constatate, respectiv: suplimentarea schemei de judecători cu cel puţin 5 posturi, asemănător instanțelor de sector din București, cu încărcătură similară cu cea înregistrată la Judecătoria Buftea; avizarea pozitivă și aprobarea cererilor de transfer formulate de judecători care funcționează la alte instanțe; avizarea pozitivă și aprobarea cererilor de delegare formulate de judecători care funcționează la alte instanțe; organizarea unui concurs pentru ocuparea acestor posturi în mod excepțional pentru Judecătoria Buftea; aducerea la cunoștința tuturor instanțelor din țară a posturilor care se vor vacanta și a celor care se vor suplimenta, astfel încât judecătorii care funcționează la alte instanțe și doresc să formuleze cereri de transfer/delegare, să aibă cunoștință de această posibilitate. S-ar impune de asemenea, cu caracter de urgență, avizarea pozitivă și aprobarea ocupării unor posturi blocate, prin procedura prevăzută de art. 134 indice 1 din Legea nr. 304/2004 și deblocarea posturilor indisponibilizate pentru președinții de secții având în vedere specificul acestei instanțe care este o instanță de tranzit pentru care niciun judecător nu-și manifestă intenția de a ocupa aceste funcții de conducere.
Principalul obiectiv declarat al Judecătoriei Buftea pentru anul 2015 este acela de a obține suplimentarea schemei de personal prin mărirea numărului de judecători și a celui de personal auxiliar pentru ca instanța să funcționeze în parametrii normali, cu un număr de dosare per judecător apropiat de media națională și cu respectarea principiului de normare a muncii, astfel încăt să fie create premisele necesare pronunțării unor hotărâri judecătorești cât mai apropiate de adevărul faptic, temeinic motivate și în termen rezonabil, toate acestea fiind condiții sine-qua-non pentru dezvoltarea unei justiții moderne clamate la nivelul celorlalte două puteri ale statului dar și a opiniei publice în general.
În pofida noilor schimbări legislative care au fost anunţate ca o reformă ce va aduce diminuarea activităţii judecătorului şi va avea ca rezultat creşterea calităţii actului de justiţie, în fapt se constată că numărul cauzelor nu a scăzut, ci a rămas în aceleaşi limite ca şi în anul 2012, iar intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă nu a avut ca efect un număr mai mic de cauze.
La Judecătoria Cornetu, se poate aprecia că activitatea desfăşurată de personalul instanţei, în general, în cursul anului anterior, a fost foarte bună, rezultatele obţinute de aceştia fiind exprimate în datele din bilanţ.
Activitatea eficientă a Judecătoriei Cornetu în anul 2014 a fost susţinută printr-un efort considerabil depus de întreg personalul instanţei. Astfel, acesta merită toată lauda şi aprecierea, având în vedere cele 12.486 de cauze soluţionate în cursul anului 2014, diminuarea considerabilă a stocului de dosare precum şi a dosarelor suspendate, redactarea în termene rezonabile a hotărârilor pronunţate, judecarea cu celeritate a cauzelor, astfel încât numărul dosarelor mai vechi de un an este cu 2/3 mai mic decât anul trecut, respectarea cu stricteţe a termenelor de recomandare (cu menţiunea că dosarele civile intră în procedura regularizării chiar anterior împlinirii acestui termen).
La începutul anului 2015, Judecătoria Cornetu, prin eforturile conjugate ale tuturor judecătorilor şi personalului auxiliar, având sprijinul important al Consiliului Superior al Magistraturii, Curţii de Apel Bucureşti şi Tribunalului Ilfov a devenit o instanţă apreciată de către toţi participanţii la înfăptuirea actului de justiţie.
Referitor la calitatea actului de justiţie un factor important de influenţă ar putea fi unificarea practicii judecătoreşti la nivelul instanţei, ca şi la nivelul Tribunalului şi Curţii de Apel. Din păcate şedinţele sau seminariile organizate pe această temă sunt insuficiente numeric, iar lipsa timpului liber la nivelul tuturor acestor instanţe contribuie la această stare de fapt. Efectul aşteptat de la procesul de unificare a practicii judiciare este şi acela de reducere semnificativă a cererilor adresate de părţi în anumite cauze, întrucât s-ar ajunge la o anume previzibilitate a hotărârilor care determină evitarea, de către părţi, a unor procese adesea costisitoare, dacă s-ar putea preconiza pierderea acestora.
Ceea ce ar trebui să primeze ar fi încercarea constantă, cu rezultate concrete, de a schimba ideea de justiţie cu caracter aleatoriu pe care foarte mulţi dintre justiţiabili o au la acest moment.
Prin măsura luată la nivelul CSM de obligativitate a raportării dosarelor mai vechi de 1 an, se creează astfel un mod de lucru ce implică controlul direct şi indirect, permanent, asupra managementului de caz la nivel de judecător, a termenelor în care aceştia soluţionează cauzele repartizate.
Astfel, se vor contabiliza acele cazuri de acordare de termene inutile, de prelungire nejustificată a judecării unor cauze adesea iniţial fără o complexitate deosebită, de amânare a pronunţării de mai multe ori doar pentru ca, în final, cauza să se repună pe rol.
Judecătorii vor fi nevoiţi să înţeleagă că soluţionarea cauzelor în termen rezonabil nu numai că răspunde unor principii pentru nerespectarea cărora adesea România a fost condamnată, dar îi ajută în mod direct prin scăderea numărului de dosare din şedinţa de judecată.
În ceea ce priveşte nerespectarea termenelor prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor, există situaţii în care personalul auxiliar nu îşi efectuează lucrările în termenele prevăzute de regulamente, cum, în egală măsură, există şi situaţii în care judecătorii nu redactează în termen hotărârile judecătoreşti pronunţate. Aceasta se datorează, în principal volumului mare de activitate.
Dacă în cazul judecătorilor, aceasta este o chestiune care atrage răspunderea disciplinară, chestiune de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în ceea ce priveşte activitatea grefierilor de şedinţă, aceasta ar trebui verificată şi cenzurată nu doar de către preşedinte ori vicepreşedinte, dar şi, cu precădere, de către preşedintele completului de judecată, acesta fiind cel mai în măsură a comensura corect gravitatea abaterilor, precum şi frecvenţa acestora.
În ciuda unor eforturi punctuale, în ciuda unor rapoarte favorabile comunicate de instanţele arondate cu privire la raporturile cu mass-media, în ciuda adoptării unei legislaţii din ce în ce mai evoluate, este evident că societatea însăşi nu s-a schimbat prea mult în ultimii şi că în îndeplinirea rolului educativ pe care justiţia ar trebui să-l îndeplinească în societate - am eşuat cu toţii.
Atât timp cât doar un procent foarte redus de cauze au, într-adevăr, de ce să se afle pe rolul instanţelor din avalanşa de dosare înregistrate în fiecare an, este evident că nu s-a recurs - de către niciunul dintre factorii implicaţi - la soluţiile potrivite.
Credem că, raportat la toate cifrele comunicate, atât sub aspectul numărului de cauze, cât şi sub aspectul resurselor umane - nu există nicio perspectivă în mod real favorabilă nici pentru justiţie, nici pentru justiţiabili.
Poate că anul 2015 se va dovedi un an în care justiţia să se manifeste mult mai activ în sensul de a stabili - nu doar la nivel minimal - marile direcţii ale politicii de resurse umane şi legislative şi de reuşi să le promoveze prin dialog onest, precum şi de a-şi asuma cu răspundere nu doar succesele, ci şi neîmplinirile.
ANEXA I
▪ Volumul de activitate al Tribunalului Ilfov şi instanţelor arondate – anul 2014, comparativ cu anii 2013 – 2012 :
Instanţa
|
Stoc
|
Dosare intrate în cursul anului
|
Total dosare din stoc plus dosare nou intrate
|
Soluţionate
|
Stoc la sfârşitul perioa
dei:
|
Suspen
date
|
Tribunalul Ilfov 2014
|
4.906
|
9.784
|
14.690
|
9.489
|
5.201
|
629
|
Tribunalul Ilfov 2013
|
2.958
|
9.505
|
12.463
|
7.557
|
4.906
|
692
|
Tribunalul Ilfov
2012
|
612
|
5.891
|
6.503
|
3.545
|
2.958
|
321
|
Judecătoria Buftea 2014
|
9.346
|
16.615
|
25.961
|
16.366
|
9.595
|
955
|
Judecătoria Buftea 2013
|
7.888
|
15.734
|
23.622
|
14.276
|
9.346
|
1.372
|
Judecătoria Buftea 2012
|
4.268
|
16.713
|
20.981
|
13.093
|
7.888
|
1.255
|
Judecătoria Cornetu 2014
|
4.771
|
10.718
|
15.489
|
12.486
|
3003
|
691
|
Judecătoria Cornetu 2013
|
10.027
|
8.013
|
18.040
|
13.269
|
4.771
|
1.215
|
Judecătoria Cornetu 2012
|
7.437
|
15.520
|
22.957
|
12.930
|
10.027
|
1.531
|
Dostları ilə paylaş: |