Introducere scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2013 Tribunalul Ilfov

Secţiunea 2

Aspecte privind răspunderea personalului instanţei (penală, disciplinară, etc.)
Nici în rândurile judecătorilor şi nici în rândurile personalului auxiliar de la Tribunalul Ilfov nu au existat în cursul anului 2013 cazuri de aplicare a unor sancţiuni disciplinare.

În principiu, un management participativ ar trebui să aibă ca rezultat necesitatea minimă de a sancţiona. În măsura în care deciziile de management se iau cu o largă consultare - atunci când este cazul, desigur - şi sunt, deci, asumate la nivel individual de toţi destinatarii - şi eficienţa activităţii va creşte.

Un aspect important în conducerea eficientă îl reprezintă comunicarea. Sub acest aspect, instanţele din judeţul Ilfov sunt favorizate de numărul relativ redus al personalului, ceea ce permite reducerea comunicării formale şi încurajează receptarea corectă a mesajelor, contribuind şi la consolidarea unei culturi organizaţionale adecvate.

În ceea ce priveşte Judecătoria Buftea, precizăm că nici la nivelul acestei instanţe nu s-au aplicat sancţiuni disciplinare magistraţilor sau personalului auxiliar al instanţei.

A existat însă o situaţie în care s-a dispus, prin rezoluţia din data de 21.03.2013 a Consiliului Superior al Magistraturii începerea cercetării disciplinare faţă de doamna judecător Cozan Raluca Elena sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h teza a II-a din Legea 303/2004. Cercetarea s-a finalizat, la data de 09.07.2013, prin respingerea sesizării formulate de petent.

Referitor la Judecătoria Cornetu precizăm că la nivelul acestei instanţe, în cursul anului 2013 s-au aplicat mai multe sancţiuni personalului auxiliar al instanţei, respectiv:

- doamnei grefier arhivar Şulea Marioara i s-a aplicat sancţiunea reducerii cu 10% a salariului pe o durată de 2 luni (Decizia nr. 759/23.12.2013 emisă de preşedintele Curţii de Apel Bucureşti) şi sancţiunea „avertismentului” (Decizia nr. 4/21.03.2013 emisă de preşedintele instanţei judecător Filipescu Anca Lavinia);

- doamnei grefier Cristache Mirela i s-a aplicat sancţiunea „avertismentului” (Decizia nr. 9/22.05.2013 emisă de preşedintele instanţei judecător Filipescu Anca Lavinia);

- domnului grefier Muller Alexandru Gabriel i s-a aplicat. De asemenea, sancţiunea „avertismentului” (Decizia nr. 17/25.11.2013 emisă de preşedintele instanţei judecător Nicoleta Constantinescu), faţă de acesta fiind pendinte 3 (trei) cercetări disciplinare, una la Curtea de Apel Bucureşti.
Secţiunea 3

Aspecte privind integritatea personalului şi asigurarea transparenţei la nivelul instanţei

1. 
   Aspecte privind integritatea personalului:
   

Integritatea este atributul corectitudinii şi justeţii. Componentele integrităţii sunt onestitatea şi moralitatea judiciară. Judecătorul trebuie să se comporte întotdeauna, şi nu numai în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în mod onorabil şi demn de funcţia sa; să nu se facă vinovat de fraude, înşelăciune şi falsuri; să fie bun şi virtuos în comportament şi în caracter. În Justiţie, integritatea este mai mult decât o virtute; ea este o necesitate.

Standardele de la Bangalore privind conduita judiciară plasează integritatea printre cele mai importante valori ale sistemului judiciar, alături de independenţă, imparţialitate, etichetă (bune maniere), egalitate, competenţă şi străduinţă.

În comentariul pe marginea Standardelor de la Bangalore se arată că integritatea acoperă atât conduita publică, cât şi pe cea privată a magistratului. Magistratul trebuie să fie consecvent pentru a se evita situaţiile în care ar trebui să condamne în activitatea publică o conduită pe care o adoptă în viaţa sa privată.

Dacă s-ar întâmpla altfel, activitatea magistratului ar fi percepută ca fiind ipocrită, iar efectele acesteia ar fi subminate în percepţia publică.

De aceea, se recomandă judecătorilor să-şi evalueze comportamentul prin prisma percepţiei unui membru al comunităţii rezonabil, dezinteresat şi informat.

În timp ce idealul de integritate este uşor de statuat în termeni generali, este mult mai dificil şi poate chiar neînţelept să se intre în detalii. Efectul conduitei asupra percepţiei comunităţii depinde în mod considerabil de standardele care pot varia în spaţiu şi în timp. Este deci necesar să se ia în considerare modul în care un anumit comportament ar fi perceput de către membrii rezonabili, dezinteresaţi şi informaţi ai comunităţii şi dacă această percepţie este de natură să diminueze respectul comunităţii pentru judecător sau pentru puterea judecătorească în ansamblul ei. Conduita care ar diminua respectul acestor persoane ar trebui evitată.

În cursul anului 2013 nu au existat probleme legate de integritatea personalului, nici cu privire la judecători, nici cu privire la grefieri, la niciuna dintre instanţele din judeţul Ilfov.

b. Asigurarea transparenţei la nivelul instanţei

În vederea asigurării creşterii transparenţei activităţii desfăşurate, la nivelul Tribunalului Ilfov şi al instanţelor aflate în raza sa de circumscripţie au fost adoptate o serie de măsuri care să asigure o comunicare eficientă atât în interiorul instanţei, cât şi externă, pornind de la premisa că sistemul judiciar îndeplineşte rolul de serviciu public nu numai prin înfăptuirea actului de justiţie, ci şi prin furnizarea transparentă a tuturor informaţiilor ce permit publicului să înţeleagă modul de funcţionare al instanţei şi procedurile judiciare aplicabile

În realizarea acestui deziderat, s-a urmărit dezvoltarea, prin mijloace specifice, a unei comunicări eficiente, corecte şi directe, în interiorul instanţei, cât şi externe, urmărindu-se îmbunătăţirea percepţiei publice asupra justiţiei şi a stabilirii unei relaţii corespunzătoare între justiţie şi mass-media.

Astfel:

▪ prin intermediul programului ECRIS, pe paginile web ale instanţelor judecătoreşti sunt postate toate informaţiile necesare pentru buna informare asupra structurii, organizării şi funcţionării instanţelor de diferite grade, privind programul instanţelor, lista proceselor, precum şi o serie de alte informaţii cu caracter general;

▪ programul şedinţelor de judecată şi programul compartimentelor care desfăşoară activitate cu publicul sunt afişate la loc vizibil în instanţă, iar listele de şedinţă sunt afişate cu o zi înainte şi cuprind toate informaţiile necesare pentru identificarea unei speţe;

▪ portalul instanţelor de judecată asigură justiţiabililor posibilitatea consultării on-line a datelor cu caracter informativ în legătură cu dosarele (circuit, termene, hotărâri pronunţate);

▪ tot în sprijinul informării mai facile a justiţiabilului, atât la sediul Tribunalului Ilfov, cât şi la cele ale instanţelor din raza sa teritorială sunt amplasate info-chioşcuri.

În asigurarea transparenţei activităţii desfăşurate în instanţe un rol important l-au avut Birourile de Informare şi Relaţii Publice, acestea analizând cererile formulate de diferite persoane sau autorităţi privind furnizarea de informaţii din activitatea instanţei, comunicând apoi acele informaţii care pot prezenta interes public, în limitele prevăzute de lege.

Creşterea transparenţei în realizarea actului de justiţie a constituit o prioritate pentru activitatea Birourilor de Informare şi Relaţii Publice şi din perspectiva aplicării dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind soluţionarea petiţiilor.

În planul comunicării interne, în vederea asigurării informării întregului personal judecătoresc asupra măsurilor manageriale, asupra activităţii Colegiului de conducere, în general asupra activităţii întregii instanţe, s-au luat masuri în vederea aducerii la cunoştinţa tuturor judecătorilor a hotărârilor adoptate de acesta.

Prin Hotărârea nr. 1346 din data de 31 octombrie 2007 privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, una dintre principalele direcţii de acţiune asumate a fost creşterea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, astfel încât justiţia să îşi consolideze rolul şi imaginea de serviciu public, aflat în slujba cetăţeanului prin pregătirea magistraţilor, a personalului auxiliar şi a purtătorilor de cuvânt în domeniul comunicării publice, iar drept condiţionalitate a fost stabilită elaborarea Strategiei de comunicare publică pentru sistemul judiciar, strategie adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2008, cu un plan de acţiune vizând perioada 2008-2013, plan din al căror acţiuni sunt reţinute: reformarea instituţiei purtătorului de cuvânt; crearea unui cadru profesionist pentru comunicarea publică a instituţiilor din sistem; educarea publicului larg în ceea ce priveşte rolul social al justiţiei şi drepturilor omului (2010-2013).

Pentru aplicarea Strategiei de comunicare publică pentru sistemul judiciar şi îmbunătăţirii percepţiei publice asupra activităţii instanţei, conducătorul Biroului de Informare şi Relaţii Publice al Tribunalului Ilfov a avut ca prioritate, în principal:

▪ organizarea corespunzătoare a activităţii funcţionarilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul biroului (analizarea cererilor de furnizare a informaţiilor publice, dispunerea cu privire la caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces, luarea măsurilor pentru rezolvarea solicitărilor, potrivit legii, şi pentru transmiterea răspunsurilor către solicitanţi, în termenul legal);

▪ asigurarea îndeplinirii obligaţiei legale de furnizare din oficiu a informaţiilor prevăzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul instanţei a înscrisurilor care să cuprindă aceste informaţii şi prin publicarea lor pe pagina de Internet a instanţei;

▪ analizarea petiţiilor înregistrate şi dispunerea cu privire la modul de soluţionare, de redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea preşedintelui instanţei;

▪ repartizarea petiţiilor compartimentelor de specialitate, în funcţie de activitatea acestora, asigurând soluţionarea lor şi trimiterea răspunsului în termenul legal;

▪ furnizarea informaţiilor de interes public, în scopul unei informări corecte şi complete.

Din punct de vedere statistic activitatea Biroului de Informare şi Relaţii cu Publicul din cadrul Tribunalului Ilfov se prezintă astfel:

● Numărul total de informaţii de interes public: 100 solicitări

● Numărul de solicitări - pe domenii de interes:

▪ referitoare la situaţia dosarele şi studiere dosar: 11 solicitări

▪ prin care se solicită copii de pe hotărârile pronunţate 7 solicitări

şi alte înscrisuri din dosare (formulate de alte persoane

decât părţile):

▪ solicitări mass-media 12 solicitări

▪ informaţii din registrele de evidenţă ale instanţei 9 solicitări

▪ cereri de înregistrări audio-video formulate de reprezentanţii mass-media: 6 solicitări

▪ acreditări 22 acreditări

▪ alte informaţii de interes public 23 solicităr

● Numărul de solicitări soluţionate favorabil 65 solicitări

● Numărul de solicitări respinse 29 solicitări

▪ informaţii inexistente 15 solicitări

▪ informaţii exceptate 14 solicitari

▪ clasate 2 solicitări

● Numărul solicitărilor transmise altor instituţii 4 solicitări

● Numărul de solicitări adresate în scris 100 solicitări

▪ pe suport de hârtie 43 solicitări

▪ pe suport electronic 57 solicitări

● Informaţii solicitate telefonic în medie 5-6 solicitări/zi

● Numărul de solicitări adresate de persoane fizice 29 solicitări

● Numărul de solicitări adresate de persoane juridice 71 solicitări

▪ din care formulate de mass-media 58 solicitări

● Numărul de reclamaţii administrative nu s-au înregistrat

● Numărul de plângeri în instanţă nu s-au formulat

● Costurile totale ale compartimentului de informare

şi relaţii publice nu putem aprecia

● Sume încasate pentru serviciile de copiere

a informaţiilor publice solicitate nu s-au încasat

● Număr estimativ de vizitatori 3/zi

● Cereri înregistrate în baza O.G. nr. 27/2002 privind

Reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor 3 petiţii

În cadrul Judecătoriei Buftea, activitatea Biroului de informare şi relaţii publice în anul 2013 a fost coordonată de preşedintele instanţei judecător Cojocaru Adrian, acesta fiind desemnat şi în calitate de purtător de cuvânt. Calitatea de grefier în cadrul biroului de informare şi relaţii publice a fost îndeplinită de grefier şef Grigore Liliana Adi. Programul zilnic al biroului a coincis cu programul de lucru al instanţei, iar în zilele de luni a funcţionat un program prelungit cuprins în intervalul orar 9:00-16:00.

Memoriile, plângerile sau sesizările au fost depuse de către petenţi personal, prin poştă, fax sau email, au fost înregistrate în registrul privind evidenţa petiţiilor de către grefierul delegat în cadrul compartimentului şi au fost înaintate conducătorului biroului pentru a dispune asupra acestora.

Atunci când este necesar, petiţiile înregistrate sunt înaintate către compartimentele de specialitate pentru referate, cu precizarea termenului de trimitere a răspunsului, urmând ca grefierul delegat în cadrul Biroul de informare şi relaţii publice să urmărească soluţionarea şi redactarea în termen a răspunsului.

În privinţa protecţiei datelor cu caracter personal s-au luat măsuri de instruire a personalului instanţei aflat în relaţiile cu publicul. De asemenea au fost luate măsuri de a elimina integral datele cu caracter personal ale parţilor în cadrul sistemului Ecris.

În ceea ce priveşte site-ul instanţei, acesta cuprinde o prezentare a judecătoriei, a personalului, a drepturilor şi obligaţiilor justiţiabilului, a personalului precum şi informaţii de interes public şi cu privire la listele de şedinţa şi dosarele aflate pe rolul instanţelor.

Actualizarea datelor este urmărită în mod regulat solicitând de fiecare dată când este nevoie intervenţia personalului specializat din cadrul Tribunalului Ilfov.

Totodată s-a luat măsura salvării şi stocării hotărârilor judecătoreşti în aplicaţia Ecris.

În cursul anului anterior judecătorii din cadrul instanţei au trimis în vederea stocării în sistemul Ecris la nivelul Curţii de Apel Bucureşti a hotărârilor relevante.

În lipsa unui program de calculator instalat la nivelul Judecătoriei Buftea pentru ştergerea tuturor datelor cu caracter personal din hotărârile instanţei participarea directă la Jurindex nu a fost posibilă. Totodată, modalitatea de prezentare a hotărârilor instanţelor nu relevă un scop clar definit şi nu urmăreşte nici mărirea performanţei, ci doar clamează o transparenţă a actului de justiţie, care este însă şi aceasta pusă sub semnul îndoielii în condiţiile lipsei unui motor de căutare performant şi simplu pentru accesarea unei anumite hotărâri, imposibilitatea comparării soluţiilor, verificarea practicii, etc. Implementarea unui sistem personalizat pe instanţe poate fi însă mult mai util din toate punctele de vedere atât pentru atingerea indicelui de transparenţă, cât şi pentru stimularea şi verificarea practicii unitare în domeniu la nivelul instanţei.

Din punct de vedere statistic activitatea Biroului de Informare si Relatii Publice al Judecatoriei Buftea se prezintă astfel:

1. Petiţii

1. 
   numărul total de petiţii: - 14;
   
2. 
   numărul de solicitări adresate în scris: - 14;
   
3. 
   numărul de solicitări adresate de persoane fizice: - 13;
   
4. 
   numărul de solicitări adresate de persoane juridice: - 1;
   
5. 
   costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii publice: -
   
6. 
   sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a informaţiilor de interes public solicitate: - 0;
   
7. 
   numărul estimativ de vizitatori ai punctului de informare - documentare - 70.
   

2. Informaţii de interes public

a. Numărul total de informaţii de interes public - 50

b. Numărul de solicitări departajate pe domenii de interes:

1. 
   referitoare la situaţia dosarelor - 33
   

2. solicitări adresate de persoane fizice - 20

3. solicitări adresate de persoane juridice (inclusiv

mass-media) - 30

4. reclamaţii administrative - 0

5. plângeri în instanţă - 0

c. costurile totale ale compartimentului de informare şi relaţii publice - nu putem cuantifica

d. Nu au existat sume încasate pentru serviciile de copiere a informaţiilor publice solicitate - 0

e. Număr estimativ de vizitatori - 94

În cadrul Judecatoriei Cornetu relaţia cu mass-media se desfăşoară prin intermediul Biroului de Informaţii şi Relaţii Publice, conform cu reglementările actuale din cuprinsul Legii de organizare judiciară şi al Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, domnul judecător Magdalena Nicolae Cătălin răspunde, la nivelul instanţei, de relaţiile cu mass-media. Solicitările de informaţii sau diversele aspecte sesizate de justiţiabili Biroului de informare şi relaţii publice au primit un răspuns scris din partea acestui compartiment, cu respectarea termenelor legale prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 544/2001. Activitatea Biroului de informare şi relaţii publice în relaţia cu justiţiabilii a urmărit rezolvarea cu celeritate a cererilor fără a interveni în niciun fel în activitatea magistraţilor.

La nivelul anului 2013 au fost formulate un număr de 291 cereri de informaţii de interes public, toate soluţionate favorabil.

Cât priveşte aplicarea Ordonanţei de Guvern nr. 27 din 30.01.2002, privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, în cursul anului 2013 s-au înregistrat un număr de 72 de petiţii, dintre -care 62 de la persoane fizice şi 10 de la persoane juridice, toate fiind soluţionate în termenul legal.

Judecătoria Cornetu a colaborat cu celelalte instituţii şi organisme ale societăţii civile prin activitatea desfăşurată la nivelul Biroului de informare şi relaţii publice, având o colaborare eficientă cu Baroul Ilfov.

La nivelul anului 2013 nu au fost înregistrate, la nivelul Judecatoriei Cornetu, cereri din partea organismelor societăţii civile.

Dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de ziariştii acreditaţi, cu respectarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţia României, republicată şi ale art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public.

Activitatea de culegere şi de difuzare a informaţiilor de interes public, desfăşurată de mijloacele de comunicare în masă, constituie o concretizare a dreptului cetăţenilor de a avea acces la informaţiile de interes public, însă, în conformitate cu dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 544/2001, sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil şi interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces.

Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.

În situaţia în care s-a considerat că litigiul este în strânsă legătură cu calitatea de persoană publică a unei părţi, dosarele puteau fi consultate de către jurnalişti.

S-a considerat că datele personale ale părţilor din dosar trebuie protejate în situaţia în care părţile nu au calitatea de persoană publică, iar datele personale nu au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată sau nu sunt strâns legate de caracterul public al faptelor.

În legătură cu modul de aplicare a măsurilor tehnice şi organizatorice pentru protejarea datelor cu caracter personal, precizăm că instanţa este înregistrată ca operator de date cu caracter personal.

Pe portalul instanţelor de judecată este găzduită pagina web a Judecătoriei Cornetu, care prezintă informaţii cu privire la modul de organizare a instanţei, componenţă, listele de şedinţă, dosarele aflate pe rol şi soluţionate, informaţii de interes public şi alte informaţii necesare justiţiabililor sau altor persoane interesate.

Totodată, în cursul anului 2013, au fost comunicate trimestrial hotărâri judecătoreşti relevante pronunţate de magistraţii acestei instanţe, în vederea completării jurisprudenţei la nivel naţional.


Capitolul IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN CONSOLIDAREA SPAŢIULUI DE

LIBERTATE SECURITATE ŞI JUSTIŢIE AL UNIUNII EUROPENE

Tratatul de la Lisabona doreşte să consolideze realizarea unui spaţiu european comun în care persoanele să circule liber şi să beneficieze de o protecţie judiciară eficace. Realizarea unui astfel de spaţiu are repercusiuni asupra domeniilor în care aşteptările cetăţenilor europeni sunt ridicate, cum ar fi imigraţia, combaterea criminalităţii organizate sau terorismul. Aceste probleme au o puternică dimensiune transfrontalieră şi, prin urmare, necesită o cooperare eficace la nivel european.

De aceea, Tratatul de la Lisabona împarte temele referitoare la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie în patru domenii:

▪ politicile referitoare la controlul la frontiere, la azil şi la imigraţie;

▪ cooperarea judiciară în materie civilă;

▪ cooperarea judiciară în materie penală;

▪ cooperarea poliţienească.
Tratatul de la Lisabona îi permite de acum Uniunii Europene să intervină în toate chestiunile referitoare la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie.

Relevante, sub aspectul activităţii instanţei, sunt două domenii, respectiv cooperarea judiciară internaţională în materie civilă şi cooperarea internaţională în materie penală.

COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE CIVILĂ

Tratatul de la Lisabona autorizează instituţiile europene să adopte noi măsuri în ceea ce priveşte:

▪ punerea în aplicare a principiului recunoaşterii reciproce: fiecare sistem juridic trebuie să recunoască drept valabile şi aplicabile deciziile adoptate de sistemele juridice ale celorlalte state membre;

▪ accesul efectiv la justiţie;

▪ dezvoltarea metodelor alternative de soluţionare a litigiilor;

▪ formarea magistraţilor şi a personalului din justiţie.

Din punct de vedere statistic, activitatea Tribunalului Ilfov se prezintă astfel:

Materia	Obiect	Nr.dosare
Regulamentul nr. 1393/2007	comunicarea/notificarea actelor	5
	aviz de retransmitere a cererii şi a actului către agenţia de primire competentă	0

Solicitări de acordare apostilă în anul 2013

Obiect	Număr cereri	Admise	Respinse
Apostilă	40	39	1

În activitatea de judecată magistraţii Tribunalului Ilfov au acordat eficienţa cuvenită practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie Europene.

Cu titlul exemplificativ menţionăm: