Miza persuasiunii -modificarea unei evaluări (opinii) sau acţiune?
- precizat sau nu, individual sau colectiv, general ("opinia curentă"), multiplicat, divizat...
- precizat sau nu, individual sau colectiv, general ("opinia curentă"), multiplicat, divizat...
- gradul de prezenţă în text (ignorare / citare amplă); evaluări directe
- obiect sau / şi destinatar
ex.: Apel către lichele
explicit/implicit
explicit/implicit
restrâns/larg
multiplu
- strategii de captare
- umorul, ironia
compoziţie: incipit, final, alternare...
gestionarea discursului (conectori, articulare)
explicitarea metalingvistică a argumentării (“anunţare”)
exordium
narratio
partitio
confirmatio
refutatio
peroratio
punct strategic, de orientare
punct strategic, de orientare
mediere exterior - interior, context – text
Structuri compoziţionale
a) prefaţarea pragmatică - anunţ - “Aş vrea să vă vorbesc”
b) secvenţă rezumativă - adesea enunţ gnomic: - datele problemei / teza sau concluzia / regula generală / alt element (se va vedea pe parcurs care din ele)
c) Secvenţă de orientare - introducere treptată a informaţiei
d) intrare abruptă - in medias res (exemplu sau dezbatere)
- punct strategic
- punct strategic
Structuri compoziţionale
a) postfaţarea pragmatică - “Asta am avut de spus”
b) secvenţă concluzivă
c) final deschis (continuare, relativizare, punere la îndoială....)
d) final abrupt
"voi avea onoare a mă încerca să dovedesc onorabilei Camere" (Maiorescu 44)
"voi avea onoare a mă încerca să dovedesc onorabilei Camere" (Maiorescu 44)
"am cerut voia de a vorbi şi de a pune înaintea onor. Camere un alt punct de vedere în cestiune" (Maiorescu 67)
“Voiesc să dau toată tăria ce pot da argumentării mele” (Maiorescu II, 87)
“Poate că voi fi în stare să conving pe vreunul din dv.” (Maiorescu II, 89)
“Acum să explic în puţine cuvinte ce m-a făcut să abandonez actuala direcţiune a partidului” (Delavrancea, 166)
- strategie afirmativă (susţinere) vs strategie polemică (combatere)
- strategie afirmativă (susţinere) vs strategie polemică (combatere)
- impusă de situaţie / - opţiune liberă
- avantaje şi dezavantaje; eficienţa
Ex: Trebuie retrase trupele din Irak.
Nu trebuie să mai avem trupe în Irak.
+ siguranţă, forţă, autoritate;
+ siguranţă, forţă, autoritate;
----------------------------
parţialitate
nesinceritate (intenţie de manipulare)
“Onorată adunare,
“Onorată adunare,
Nu dorinţa de a aduce o schimbare de persoană în conducerea Teatrului Naţional, nu cine ştie ce duşmănie, care nu şi-ar avea rostul şi care, declar de la început, nu există între mine şi persoana care conduce acum Teatrul Naţional, - persoană pe care în particular nu o cunosc, - nici râvna de a uşura cuiva suirea scărilor Teatrului Naţional în calitate de director şi nici, iarăşi, dorinţa de a ocupa Adunarea, al cării timp îl ştiu cât este de preţios, cu chestii de critică literară sau de artă generală aplicată la teatru, niciunul din aceste motive nu m-a îndemnat să anunţ această interpelare” (Iorga, DP, 145)
Concesia
Concesia
Anticiparea obiecţiei (prolepsa)
> Depăşirea obiecţiei
Ce-i drept,..............
Ce-i drept,..............
Deşi
Se spune că…
Unii ar spune că...
“Să admitem că, în ciuda tuturor promisiunilor făcute de politicieni, şi în ciuda tuturor speranţelor şi predicţiilor noastre, nu s-ar schimba, în lunile urmatoare, nimic. Ei bine, chiar şi în acest caz, încă am avea destule argumente să pretindem că a avut loc o mare, o uriaşă schimbare.”
“Să admitem că, în ciuda tuturor promisiunilor făcute de politicieni, şi în ciuda tuturor speranţelor şi predicţiilor noastre, nu s-ar schimba, în lunile urmatoare, nimic. Ei bine, chiar şi în acest caz, încă am avea destule argumente să pretindem că a avut loc o mare, o uriaşă schimbare.”
(A. Pleşu, Dilema Nr. 202, 22-28 noiembrie 1996)
“Mi se va zice acumcă nu e o chestiune de cumul, pentru că aceasta e tot una ca cum ar fi şi ziarişti. Nu, domnilor, advocatul, cât ţine instituţiunea corpului advocaţilor, este funcţionar public” (Kogălniceanu, 57)
“Mi se va zice apoi, domnilor, că din aceasta am perde facultatea de drept, căci nu se vor găsi profesori; ei bine, domnilor, ar trebui să aveţi o opiniune foarte rea de ţara noastră ca să ziceţi că nu se vor găsi profesori între aceste sute de tineri cari ne vin din străinătate, cari să prefere ştiinţa câştigului lucrativ; eu cred că se vor găsi oameni cari vor preferi să aibă o retribuţie mai mică şi vor ţine mai mult la profesorat” (Kogălniceanu, 57)
“La o primă vedere, acest scenariu conspirativ pare rodul unei imaginaţii hrănite cu lectura unor naive romane de spionaj. Dacă privim însă lucrurile cu atenţie, observăm că discursul puterii posedă congruenţă.”
“La o primă vedere, acest scenariu conspirativ pare rodul unei imaginaţii hrănite cu lectura unor naive romane de spionaj. Dacă privim însă lucrurile cu atenţie, observăm că discursul puterii posedă congruenţă.”
(Manolescu, DN 52)
- manipularea argumentelor adversarilor
- dramatizare
- ethos al onestităţii şi al competenţei
Interogaţia retorică
Interogaţia retorică
- “Cum altfel decât cu ironie poţi trata pe un om, în fond grav bolnav sub raport moral, care crede că e destul să murdărească pe alţii pentru a se salva pe sine?” (Manolescu, DN 38)
- “Au doară credeţi d-v. că conservatorii, proprietarii teritoriali, care au făcut legea de la 1874, nu fac parte din naţiune?” (Maiorescu II, 90)
- "De fapt, de ce ne mirăm că lucrurile arată aşa? Nu este vorba în toate acestea de o splendidă coerenţă?" (Liiceanu, AL 65)
- "Cine nu-şi aminteşte faimoasele «ctitorii» ale epocii Ceauşescu?" (Cărtărescu, B 7)
Hiperbola
Hiperbola
"Dacă un amator de manele trece printr-o pădure, toată pădurea ascultă manelele lui preferate" (Pleşu, OP, 38)
Litota
- “Nu în ultimul rând, neclarităţile sau jumătăţile de măsură din informaţia asupra lunilor de după revoluţie reprezintă una din cauzele evenimentelor recente.” (Manolescu, DN 41)
- “Dar mă aşteptam ca dintre aleşii Colegiului al III-lea, cari sânt aleşi în cea mai mare parte supt anumite presiuni, mă aşteptam ca măcar dintre cei cari poartă cinstitul port ţărănesc, ce trebuie să ascundă o cuviincioasă inimă de ţăran şi iubire pentru clasa din care face parte purtătorul lui, mă aşteptam ca dintre deputaţii aceştia să se ivească o mişcare de simpatie pentru amnistie, o mişcare de simpatie faţă de reformele agrare, o mişcare de simpatie pentru aceia care vin să propună cercetare împotriva acelora cari săvârşiseră crime în contra ţăranilor.” (Iorga DP 40)
- “Dar mă aşteptam ca dintre aleşii Colegiului al III-lea, cari sânt aleşi în cea mai mare parte supt anumite presiuni, mă aşteptam ca măcar dintre cei cari poartă cinstitul port ţărănesc, ce trebuie să ascundă o cuviincioasă inimă de ţăran şi iubire pentru clasa din care face parte purtătorul lui, mă aşteptam ca dintre deputaţii aceştia să se ivească o mişcare de simpatie pentru amnistie, o mişcare de simpatie faţă de reformele agrare, o mişcare de simpatie pentru aceia care vin să propună cercetare împotriva acelora cari săvârşiseră crime în contra ţăranilor.” (Iorga DP 40)
- “Dacă erau de seriat aspiraţiile noastre, nu mă ascund: întîi alergam spre Basarabia şi mai pe urmă spre Ardeal. Pentru ce?” (Marghiloman, DOR 138)
- “Dacă erau de seriat aspiraţiile noastre, nu mă ascund: întîi alergam spre Basarabia şi mai pe urmă spre Ardeal. Pentru ce?” (Marghiloman, DOR 138)
- “Dar a ne uni asupra unui principiu este posibil? Da.” (Boerescu, DOR 26)
Cantitate, calitate, ordine etc.
Teoriile umorului - orientate către mecanismele cognitive (teoria incongruenţei, a contrastelor, disocierea scenariilor) şi care încearcă să stabilească în primul rând cauzele şi efectele antropologice-psihologice ale umorului (ca formă de relaxare a unei tensiuni sau ca mecanism de agresare sublimat simbolic).
Teoriile umorului - orientate către mecanismele cognitive (teoria incongruenţei, a contrastelor, disocierea scenariilor) şi care încearcă să stabilească în primul rând cauzele şi efectele antropologice-psihologice ale umorului (ca formă de relaxare a unei tensiuni sau ca mecanism de agresare sublimat simbolic).
Funcţionarea în interacţiunea socială se bazează mai ales pe opoziţia dintre un umor de includere şi unul de excludere.
Componente ale actului de umor
Componente ale actului de umor
mecanismul cognitiv - intelectual (surprinderea incongruenţelor, a contrastului, a efectului de surpriză); b) valorile implicate; c) asocierile afe
Criteriile care pot conduce la o evaluare a umorului:
a) distanţa dintre scenarii, originalitatea asocierii;
b) caracterul brusc al juxtapunerii/suprapunerii (concizia);
c) reliefarea prin insistenţă, consolidarea opoziţiei;
d) coerenţalocală a scenariilor (gradul de suprapunere);
e) coerenţa globală a secvenţei (sensul global, motivaţia);
f) multiplicarea scenariilor/a perspectivelor; gradul de sofisticare (elaborare).
