Ioan lăCĂTUŞU


Constatările delegaţiei parlamentare



Yüklə 1,86 Mb.
səhifə34/66
tarix09.01.2022
ölçüsü1,86 Mb.
#92359
1   ...   30   31   32   33   34   35   36   37   ...   66

Constatările delegaţiei parlamentare

în timpul vizitei în judeţele Covasna şi Harghita

(24-26 octombrie 1997)


  1. lipsa de informare în zonă şi chiar denaturarea informaţiei referitoare la ceea ce se întâmplă în prezent în România şi lipsa dialogului, coroborate cu dorinţa de restauraţie;

  2. se încearcă rescrierea istoriei prin ignorarea sau chiar distrugerea vestigiilor civilizaţiei româneşti din zonă (bisericile ortodoxe române afectate de indiferenţă sau uitare etc.); scăderea numerică a populaţiei de naţionalitate română prin migrari, îmbătrânire etc; restructurări abuzive în învăţământ; transformarea muzeelor şi clădirilor-româneşti în lăcaşuri de cultură secuiască; necunoaşterea limbii de stat a României; ignorarea prevederilor Constituţiei şi ale legilor în vigoare; nerespectarea însemnelor statului român de către autorităţile locale; refuzul de a sărbători, în şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară, a Zilei Naţionale a României; diplomele şcolare şi diplomele la concursuri judeţene scrise doar în limba maghiară; în laboratoarele de istorie se denaturează istoria României prin folosirea în mod deliberat doar a unor hărţi din perioada 1878-1918, în mod vădit cu scopul de a ignora istoria contemporană a României:

  3. ignorarea limbii române legiferată în fond prin funcţionarea ordonanţelor de urgenţă, privind modificarea Legii învăţământului şi a Legii administraţiei publice, are grave consecinţe în ceea ce priveşte cunoaşterea limbii oficiale de stat şi convieţuirea generaţiilor viitoare;

  4. lipsa profesorilor de naţionalitate română, lipsa predării calificate a limbii române, istoriei, geografiei; presiuni exercitate asupra celor care au rămas în zonă; lipsa reprezentării profesorilor de naţionalitate română măcar la nivel de director adjunct în şcoli, de asemenea lipsa de reprezentare în inspectoratele şcolare; existenţa unor suplinitori necalificaţi care predau disciplinele: limba română, istoria, geografia, la secţiile şi şcoliile de limbă maghiară; predarea disciplinei “Limba română” de către profesori de naţionalitate maghiară care au cunoştinţe aproximative despre limba şi literatura română; ocuparea unor posturi de profesori la secţiile cu predare în limba română de către profesori de naţionalitate maghiară, fără susţinerea testului de cunoaştere a limbii române, aşa cum prevede legea în vigoare;

  5. lipsa manualelor în limba română; lipsa dotării cu materiale didactice a claselor cu predare în limba română; lipsa bibliotecilor şcolare corespunzătoare pentru însuşirea limbii române;

  6. preponderenţa în şcoli doar a inscripţiilor în limba maghiară; existenţa unor plăcuţe bilingve în cazul instituţiilor oficiale de stat (!) (ex. POLIŢIE) sau în cazul unor comune în care primarii au fost obligaţi prin adrese oficiale să le accepte, chiar dacă nu se îndeplineau condiţiile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă nr. 22 pentru modificarea şi completarea Legii 69/1991; traducerea eronată în limba maghiară a denumirilor unor localităţi pe motiv că se respectă istoria localităţii respective;

  7. predarea la clasele de limbă maghiară a unor discipline care nu sunt în programa de învaţământ în vigoare şi nepredarea altor discipline înscrise în programă;

  8. începând cu anul 1993, în peste 27 de localităţi din judeţul Covasna, au fost reînfiinţate şcoli şi secţii cu predare în limba română, dar care în ultimul timp au fost desfiinţate; în prezent, există mai mult de 90 de localităţi în judeţ unde nu există clase cu predare în limba română;

  9. credinciosul ortodox român este izolat şi asimilat de celelalte culte din zona; în multe localităţi, bisericile ortodoxe româneşti sunt izolate şi chiar dacă există preoţi, parohiile vor rămâne fără enoriaşi în următorii 10 ani, datorită populaţiei îmbătrânite; singurul sprijin pentru credinţa ortodoxă în aceste judeţe este Episcopia Ortodoxă Română a Harghitei şi Covasnei, care trebuie susţinută;

  10. grave discriminări între cetăţenii de naţionalitate maghiară (favorizaţi) şi cei de naţionalitate română (defavorizaţi) în domenii ca: folosirea limbii materne, accesul la orice funcţie publică (condiţionarea ocupării unor funcţii publice de cunoaşterea limbii maghiare), organizarea şi funcţionarea şcolilor, încălcări flagrante ale drepturilor omului şi epurare etnică în ceea ce priveşte românii, repartizarea fondurilor de la bugetele locale şi de la Bugetul de stat, distribuirea ajutoarelor primite din străinătate, plata ajutorului social pentru familiile cele mai sărace, asistenţa sanitară, grija faţă de monumentele istorice, inclusiv biserici, conservarea patrimoniului cultural (muzee, lucrări de artă etc.): mai mult, cetăţenii de naţionalitate română nici nu sunt reprezentaţi în administraţia locală;

  11. blocarea şi boicotarea proiectului guvernamental de construire a cazărmii Batalionului de jandarmi din Sfântu Gheorghe; elaborarea şi editarea, sub egida Consiliului Judeţean Covasna, a monografiei judeţului Covasna, fără consultarea şi implicarea specialiştilor de etnie română şi fără reflectarea corespunzătoare a elementului românesc din zonă: blocarea fondurilor alocate, prin H.G. 1365/27.11.1996 publicată în M.O. al României nr. 333/10.12.1996, de la bugetul statului pentru înfiinţarea – Muzeul Carpaţilor Răsăriteni (un miliard opt sute de mii lei) – banii nu au fost deblocaţi până în prezent şi se vor pierde la sfârşitul anului acesta; ignorarea totală de către Consiliul Judeţean Covasna, a demersurilor privind amenajarea, ca punct muzeistic, a clădirii primei şcoli româneşti din Sf.Gheorghe din 1790 şi a Casei memoriale “Romulus Cioflec” din Araci; nu există un cadru legislativ pentru păstrarea/conservarea mai multor zone din aceste două judete;

  12. implicarea insuficientă a instituţiilor judeţene de stat în ceea ce priveşte învaţământul şi cultura românească (Bibliotecile judeţene, Centrele Creaţiei Populare. Casele de cultură municipale şi orăşeneşti unele cămine culturale comunale, fostele muzee judeţene, devenite prin voinţă unilaterală Muzeul Naţional Secuiesc din Sf.Gheorghe şi respectiv, Muzeul Secuiesc al Ciucului din Miercurea Ciuc etc);

  13. atitudinea ostilă şi lipsa minimă de respect necesar în exercitarea unei funcţii publice, a unor reprezentanţi cu funcţii înalte din administraţia locală aleasă, nu numai faţă de manifestările culturale româneşti din zonă, ci şi faţă de simbolurile naţionale (la depunerea de coroane la Monumentul ostaşului român din Sf.Gheorghe, cu ocazia Zilei Armatei române în 1997, autorităţile locale au încălcat prevederile legale şi au manifestat o atitudine de ignorare ostilă, faţă de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor şi faţă de delegaţia parlamentară: primarul nu purta eşarfa tricoloră, autorităţile locale au ignorat delegaţia parlamentară, nu a fost invitată populaţia la ceremonie, au participat câţiva reprezentanţi ai autorităţilor locale şi soldaţii);

  14. transferarea propietăţii de stat către societăţi private. Creşterea dirijată a ponderii agenţilor economici din Ungaria în activităţile economice din cele două judeţe (în producţie, comerţ, servicii, turism etc.) după 1989 până în prezent;




Yüklə 1,86 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   30   31   32   33   34   35   36   37   ...   66




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin