Ioan lăCĂTUŞU

Tabelul nr. 1

Gruparea localităţilor judeţului Covasna după numărul de români declaraţi la recensământul din 2002 (date preliminare)

Nr. locuitori	Nr. localităţi	Observaţii
Până la 50 locuitori	10	Brateş, Catalina, Ghidfalău, Lemnia, Moacşa, Poian, Reci, Sânzieni, Turia, Vârghiş
Între 51-100 locuitori	6	Băţani, Bodoc, Cernat, Comandău, Ghelinţa, Valea Crişului
Între 101-500	7	Aita Mare, Baraolt, Brăduţ, Boroşneul Mare, Ilieni, Malnaş, Ojdula
Între 501-1000	4	Chichiş, Hăghig, Ozun, Zăbala
Între 1001-2000	5	Belin, Breţcu, Târgu Secuiesc, Valea Mare, Vâlcele
Între 2001-5000	5	Barcani, Covasna, Dobârlău, Sita Buzăului, Zagon
Între 5001 -10000	1	Întorsura Buzăului
Peste 10000	1	Sfântu Gheorghe

Sursa: Tabelul a fost întocmit după datele cuprinse în lucrarea “Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002”, editată de Direcţia de Statistică Covasna.
Tabelul nr. 2

Gruparea localităţilor judeţului Harghita după numărul de români declaraţi la recensământul din 2002 (date preliminare)

Nr. locuitori	Nr. localităţi	Observaţii
Până la 50 locuitori	28	Atid, Avrămeşti, Brădeşti, Ciucsângoirgiu, Căpâlniţa, Ciumani, Cârţa, Corund, Dăneşti, Dealu, Dârjiu, Feliceni, Lueta, Lunca de Jos, Lupeni, Mărtiniş, Mereşti, Mugeni, Ocland, Păuleni Ciuc, Remetea, Sândominic, Sânmartin, Simoneşti, Tuşnad, Ulieş, Vărşag, Zetea
Între 51-100 locuitori	10	Ditrău, Joseni, Lăzarea, Lunca de Sus, Praid, Sâncrăieni, Sânsimion, Secuieni, Suseni, Vlăhiţa
Între 101-500	6	Băile Tuşnad, Cristuru Secuiesc, Frumoasa, Plăieşii de Jos, Săcel, Siculeni
Între 501-1000	2	Borsec, Mihăileni
Între 1001-2000	4	Corbu, Subcetate, Odorheiu Secuiesc, Voşlobeni
Între 2001-5000	5	Bilbor, Gălăuţaş, Gheorghieni, Sărmaş, Tulgheş
Între 5001-10000	2	Bălan, Miercurea Ciuc
Peste 10000	1	Topliţa

Sursa: Tabelul a fost întocmit după datele cuprinse în lucrarea “Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002”, editată de Direcţia de Statistică Harghita.

Analizând repartiţia etnică în teritoriu la recensământul din 2002, în judeţele Covasna şi Harghita, se pot pune în evidenţă următoarele zonări etnice: Grupa I – cuprinde localităţile în care maghiarii sunt majoritari; Grupa a II-a – cuprinde localităţile cu populaţie mixtă, în care ponderea românilor este aproximativ egală cu a maghiarilor; Grupa a III-a – cuprinde localităţile cu o covârşitoare majoritate românească, dar cu mici comunităţi maghiare; Grupa a IV-a – cuprinde localităţile fără nici un maghiar; Grupa a V-a – cuprinde localităţile fără nici un român.

Dacă judecăm etniile în raport cu adevăratul lor suport care este comunitatea, prezenta cercetare ne duce la concluzia tristă că suportul comunitar al populaţiei româneşti din zonă slăbeşte, nu se întăreşte. În aceste condiţii, propunem ca politicile sociale să reflecte situaţia comunităţilor caracterizate prin fenomenul “minimului demografic”, fiindcă numai aşa se poate garanta prezervarea identităţii la acest nivel. Politicile macrosociale sunt cu totul ineficiente în faţa unor astfel de situaţii (Bădescu, Ilie, 2002).

Această configuraţie etnică a reţelei de localităţi din judeţele Covasna şi Harghita constituie un argument convingător pentru necesitatea elaborării unor măsuri de stopare a procesului de asimilare şi de prezervare şi afirmare a identităţii româneşti. În actualul sistem, odată cu sporirea autonomiei locale (care în cazul celor două judeţe, are evidente conotaţii etnice), micile comunităţi româneşti nu dispun de pârghiile concrete pentru a-şi apăra, numai prin forţe proprii, interesele şi valorile identitare.

2. Continuarea înregistrării unui spor natural superior al populaţiei româneşti faţă de populaţia de etnie maghiară.

Unul din “punctele tari” ale românilor din cele două judeţe l-a reprezentat sporul natural superior faţă de populaţia de etnie maghiară. În acest sens sunt elocvente datele referitoare la numărul românilor din judeţele Covasna şi Harghita, în perioada 1699-2002.

Tabelul nr. 3 Numărul credincioşilor români din judeţele Covasna şi Harghita în perioada 1699-2002

1.