Ioan PÂnzaru

Germania

Deşi procedura de acreditare a instituţiilor publice de învăţămînt superior este de resortul statelor (Länder), care trebuie să asigure cadrul naţional de recunoaştere a diplomelor, ele au transferat competenţa respectivă unui organism federal creat în 1998. La 1 februarie 2005, Consiliul federal de Acreditare (Akkreditierungsrat, AR) a devenit o fundaţie publică. Totuşi acreditarea efectivă este realizată de 6 agenţii descentralizate, AR avînd rolul de a acredita înseşi agenţiile de acreditare (pe o perioadă determinată) şi de a armoniza standardele acestora. El va acredita programe de studii doar în cazuri excepţionale. AR este compus din 4 reprezentanţi ai instituţiilor, numiţi de Conferinţa Rectorilor, 4 ai Länder, 5 practicieni din diferite profesii, 2 studenţi şi 2 experţi străini. Akkreditierungsrat a publicat descriptorii pentru primul şi al doilea ciclu de studii, precum şi criteriile pentru acreditare ale noilor programe.

Germania are un total de 365 de instituţii de învăţămînt superior, dintre care 174 de universităţi şi colegii, şi 191 de Fachhochschulen. Din cele enumerate mai sus, instituţiile private totalizează 101, dar media studenţilor înmatriculaţi este pentru ele numai de 652, de 10 ori mai puţin decît la universităţile de stat.

Acreditarea universităţilor private e în jurisdicţia unui Consiliu al Ştiinţei (Wissenschaftsrat). Cele 6 agenţii acreditate de AR sunt:

• 
  ZevA, Agenţia Centrală de Evaluare şi Acreditare din Hanovra;
  
• 
  FIBAA, Fundaţia pentru Acreditarea Programelor Internaţionale de Administrarea Afacerilor;
  
• 
  ASIIN, Agenţia de Acreditare pentru Programele de Studii de Inginerie, Informatică, Ştiinţele Naturii şi Matematică;
  
• 
  ACQUIN, Institutul de Acreditare, Certificare şi Asigurare a Calităţii;
  
• 
  AHPGS, Agenţia de Acreditare pentru Programe de Studii în Domeniul Pedagogiei Speciale, Îngrijire, Ştiinţe Medicale şi Asistenţă Socială;
  
• 
  AQAS, Agenţia pentru Asigurarea Calităţii prin Acreditarea Programelor de Studii.
  

Fiecare dintre cele 6 agenţii acreditate poate conferi universităţii evaluate un certificat cu sigiliul de calitate (Qualitätssiegel) al Akkreditierungsrat, valabil pe o durată egală cu durata programului de studii plus doi ani. Totuşi, aprobarea unui nou program de studii este un lucru distinct de acreditare, şi relevă de competenţa statului (Land), care dispune de o planificare de perspectivă a învăţămîntului superior. În acord cu aceasta, criteriile şi standardele stabilite de AR nu pot intra în contradicţie cu acelea votate de Länder.

În Germania, procesul de acreditare poate să stabilească şi dacă absolvenţii unui program de studiu sunt apţi pentru o funcţie publică. În 2003 de exemplu au fost recunoscute 30 de masterate ca fiind în măsură să dea absolvenţilor calificarea pentru o funcţie publică superioară. Un înalt funcţionar public a făcut parte din fiecare comisie.

Agenţiile străine de acreditare pot acţiona pe teritoriul german dacă sunt acceptate de AR şi înscrise pe o listă oficială. O primă versiune a unei astfel de listă va fi dată publicităţii în curînd.