Istoria muzicii bisericeşti la români

Ibidem, p. 280.

269 Mihail Posluşnicu, Istoria muzicei la Români, Bucureşti, 1928, p. 123 125; Lucian Predescu, Enciclopedia României, Bucureşti, Ed. Cugetarea, 1940, p. 355; Viorel Cosma, Lexicon, vol. 3, p. 167.

270 Mihail Posluşnicu, op. cit., p. 83; Viorel Cosma, Lexicon, vol. 3, p. 241; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 276.

271 Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 190 (vezi şi bibliografia).

272 A se vedea: Nicolae Suceveanu, Amintiri din anii 1871-1885...., în „B.O.R.”, LV (1937, 11-12, p. 713 717 şi în „Cultura” (1938), 1, p. 10-12; I. Popescu-Pasărea, Paharnicul Dimitriţă Suceveanu, în „Cultura” (1912), 9, p. 181; M, Gr. Posluşnicu, op. cit., p. 87-88; Viorel Cosma, Muzicieni români. Lexicon, Bucureşti, 1970, p. 412; Ierod. Marin Dionisie, Paharnicul Dimitrie Suceveanu, în „Mitropolia Moldovei”, XXXII (1956) 11-12, p. 747-754; Pr. Alexandru Lăzăreanu, Doi mari protopsalţi ai Mitropoliei Moldovei: Dimitrie Suceveanu şi Gh. Cociu (Scofariu). Teză de licenţă (dactilografiată), Bucureşti, 1976.

273 Titlul Idiomelarului: Idiomelarul, adică cântare pe singur glasul unit cu Doxastarul, care cuprinde douăsprezece luni cu Triodul şi Penticostarul, tradus din greceşte în româneşte... acum întâi dat la lumină cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţiei Sale D. D. Sofronie Miclescu, arhiepiscop Sucevii şi mitropolit Moldaviei... cavaler a mai multor ordine. În zilele Înalt Excelenţei Sale Cârmuitoriu prinţipat Moldaviei Teodor Nicolae Balş cavaleriu a mai multor ordine. În stăreţia Prea Cuvioşiei Sale Arhimandritului Kir Gherasim, stareţul Sf. monastiri Neamţul şi Secul, tradus şi prelucrat de Dumnealui Paharnicul Dimitrie Suceveanu, protopsaltul Sf. Mitropolii cu a sa cheltuială pus subt tipariu în tipografia Sf. monastiri Neamţ la anul 1856 (partea I-II)

274 În Biblioteca Palatului Patriarhal, se află ms. 193, din 1883, care conţine Anastasimatarul bisericesc (Iaşi, 1848, 404 p.) al lui D. Suceveanu transpus pe note liniare de Mardare Gheorghiu, cel care a tipărit în 1897 Prohodul la Iaşi (B.A.R. Cabinetul de Muzică, II 60321).

275 Gh. Ciobanu, Muzica bisericească la români, vol. Cit., p. 340; Gh. C. Ionescu, Muzica bizantină în România. Dicţionar cronologic, Bucureşti, Ed. Sagittarius, 2003, p.138-141; Vasile Vasile, Protopsaltul Dimitrie Suceveanu (1816-1898), în „Byzantion”, Iaşi, vol. I, 1995, p. 9-56; Viorel Cosma, Muzicieni din România. Lexicon, vol VIII, Bucureşti, Ed. Muzicală, 2006, p. 326-328.

276 N. Severeanu, Amintiri din anii 1871-1885, p. 716-717.

277 Nicolae Oceanu, Manuscrise şi tipărituri de muzică psaltică din Muzeul Episcopiei Buzău. Teză de licenţă dactilografiată, Bucureşti, 1976, p. 26.

278 M. Posluşnicu, op. cit., p. 89-90; Protos. Vasile Vasilache, Iosif Naniescu strălucit Mitropolit al Moldovei, Neamţ, 1940.

279 Pr. Gabriel Cocora, Şcoala de psaltichie de la Buzău..., p. 856; vezi şi Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 147-150 (cu bibliografia semnalată); Viorel Cosma, Lexicon, vol. VII, Bucureşti, Ed. Muzicală, 2004, p. 31-35 (cu bibliografia aferentă).

280 M. Posluşnicu, Istoria muzicii la români, Bucureşti, 1928, p. 84-85.

281 C. Erbiceanu, Nectarie ieroschimonahul...., în „B.O.R.”, XIII (1890), p. 410-413.

282 N. Severeanu, art. cit., p. 715.

283 În manuscrisele muzicale din secolul al XIX lea, ca şi în listele de abonaţi la Idiomelar lui D. Suceveanu, întâlnim mai multe nume de Nectarie. La Biblioteca Centrală de Stat din Bucureşti, ms./rom./2022 (din 1894), f. 217-242: Nectarie Protopsaltul (O, prea frumoasă pustie, Cu inimi umilite, Cel ce ai săturat pe noroade etc.); ms. 11371, f. 5 v (acelaşi); ms./rom./2014, f. 76: Nectarie ierodiaconul (chinonice traduse). La mănăstirea Agapia: ms./ rom.-gr./510 (Antologie muzicală psaltică, copiată la Neamţ, în 1860), găsim următoarea însemnare pe f. 9v.: „Tradusă în româneşte de Protosinghelul Nectarie Baltag Basarabeanul, 1860, martie 9, la Mănăstirea Neamţ”; alta pe f. 76 r.: „1862, decembrie 25, în Mănăstirea Neamţului, Nectarie Protosinghelul”. În lista abonaţilor la Idiomelarul lui D. Suceveanu, găsim: Protos. Nectarie 1 psalt (protopsalt) C M N (Sfintei Mănăstiri Neamţ), p. 270; (Preosfinţitul/arhiereu Tripoleos Ghenadie Şăndrea, p. 269); Preosf. Arhiereu Sotiriopol Nectarie Hermeziu locotinent Roman; Ieromonahul Nictarie Sf. Episcopii Huşi p. 276. Vezi şi Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 123 124 (pentru Nectarie Vlahul de la Sf. Munte) şi p. 154 155 (pentru Nectarie Frimu, arhiereu Tripoleos); Viorel Cosma, op. cit., vol. VII, p. 57 58 (pentru Nectarie Frimu) şi p. 58 59 (pentru Nectarie Vlahul).

284 M. Posluşnicu, op. cit., p. 92. De la 6 ianuarie 1883 până la 1923 a slujit ca diacon, apoi ca preot.

285 Ibidem, p. 86.

286 Pr. D. Bălaşa, Gh. Dima, profesor şi compozitor de cântări psaltice, în „Mitropolia Moldovei”, an XLI(1965), nr. 7 8, p. 429 430.

287 Manuscrisul acesta împreună cu Irmologhionul lui Anton Pann (retipărit la Buzău, în 1856), au fost dăruite de Gh. I. Dima, în 1913, Societăţii Cântăreţilor din Iaşi; vezi şi Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 209 211 (şi bibliografia); Viorel Cosma, Lexicon, vol. II, Bucureşti, 1999, p. 193 194 (şi bibliografia).

288 M. Posluşnicu, op. cit., p. 90 91; vezi şi Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 207; Viorel Cosma, Lexicon, vol. III, p. 156 157 (şi bibliografia).

289 Ibidem, p. 99 100; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 222 223.

290 Ioan Vicoveanu, Un iscusit cântăreţ bisericesc de altădată, în „Mitropolia Moldovei”, an XLII (1966), nr. 5 6, p. 367 368; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 277; Viorel Cosma, Lexicon, vol. IX, Bucureşti, 2006, p. 153 (Spune că în 1906 Mihai Ursuleac a litografiat, la Cernăuţi, Psaltichia română pusă pe note de…).

291 Mihai Popa, Protopsalţi vestiţi din Moldova în secolul al XX-lea (Teză de licenţă, dactilografiată), Bucureşti, 1973.

292 Această Liturghie se află în păstrare la maica Tatiana Tincu de la Văratec.

293 I. Croitoru, Liturghie psaltică pentru cor mixt (manuscris), I. D. Chirescu, Liturghia psaltică pentru cor mixt, Bucureşti, 1972; N. Lungu, Lumină Lină, armonizare pentru cor mixt, în „Glasul Bisericii”, an XXXIV (1975), nr. 1-2, p. XVIII-XX; N. Moldoveanu, Repertoriu coral, Bucureşti, 1983, p. 265. Vezi şi Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 320; Viorel Cosma, Lexicon, vol. VI, Bucureşti, 2003, p. 239-240.

294 Este tipărit de N. Moldoveanu, în Noul Idiomelar, Bucureşti, Ed. Apimondia, 1999, 2000, 2001, p. 72 84. vezi şi Viorel Cosma, Lexicon, vol. 1, p. 60; Gh. C. Ionescu, op. cit, p. 390.

295 Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1981, vol. III, p. 236.

296 Informaţii culese de la fiul său, Petre Pipa, profesor de muzică şi dirijor de cor bisericesc în Bucureşti, căruia îi mulţumesc şi pe această cale.

297 Pr. I. Andrioaie, Profesorul Alexandru Raicu (necrolog), în „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, an LI (1975), nr. 5-8, p. 608; Gh. C. Ionescu, op. cit, p. 353; Viorel Cosma, Lexicon, vol. 8, p. 155.

298 Gh. C. Ionescu, op. cit, p. 271; Viorel Cosma, Lexicon, vol. 9, p. 192-193.

299 N. Moldoveanu, Muzica bisericească la români în secolul XX, în „B.O.R.”, an CIII (1985), nr. 7-8, p. 633; Gh. C. Ionescu, op. cit, p. 471.

300 A fost retipărit la Iaşi, în Ed. Trinitas, 1992, ediţie îngrijită de Sebastian Barbu-Bucur şi Alexie Buzera. Vezi şi Gh. C. Ionescu, op. cit, p. 424 425; Viorel Cosma, Lexicon, vol. 7, p. 168.

301 Ion Popescu Siriţeanu, Siretul, vatră de istorie şi cultură românească, Editura Omnia, Iaşi, 1994, p. 421 424; Gh. C. Ionescu, op. cit, p. 494 496.

302 Gh. C. Ionescu, op. cit, p. 516 517.

303 Arhid. Lector Ioan G. Popescu intitulat: Învăţământul muzical în Biserica Ortodoxă Română de la începuturi până în secolul al XVIII-lea inclusiv, în „B.O.R.” LXXXVII (1969), 9-10, p. 1040; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 20.

304 Nicolae Albu, Istoria Învăţământului în Transilvania până în 1800, Blaj, 1944; Pr. Vasile Stanciu, Muzica bisericească ortodoxă din Transilvania, Cluj-Napoca, 1996; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 31.

305 Nicolae Albu, op. cit.; Ioan Gh. Popescu, Învăţământul muzical în B.A.R…., în B.A.R., LXXXVII (1969), nr. 9-10; Vasile Stanciu, op. cit.; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 33.

306 Arhid. Ioan Gh. Popescu, Învăţământul…; Pr. Vasile Stanciu, Muzica bis. ort. în Transilvania, Cluj Napoca, 1996; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 56.

307 Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 65 67; Sebastian Barbu – Bucur, Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României, Bucureşti, 1989.

308 Nicolae Iorga, Istoria bisericii româneşti, vol. II, Buc. 1930; Pr. Mircea Păcurariu, Dicţionarul teologilor români, Buc. 1996, p. 174; Idem, 200 de ani de învăţământ la Sibiu, Sibiu…; Mihail Gr. Posluşnicu, Istoria musicei la români, Buc. 1928; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 105.

309 Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 126; Andrei Bârseanu, Istoria şcoalelor centrale române greco-ortodoxe din Braşov, 1902, p. 13; Sebastian Barbu - Bucur, Cultura muzicală de tradiţie bizantină pe teritoriul României…., Bucureşti, 1989, p. 216.

310 Pr. Mircea Păcurariu, Două sute de ani de învăţământ teologic la Sibiu, 1786-1986, Sibiu, 1987, p. 66, 68 şi 386; Pr. Vasile Stanciu, Muzica bisericească ortodoxă din Transilvania, Cluj- Napoca, 1996, p. 69; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 188-189.

311 Gh. Ciobanu, Muzica bisericească la români, vol. Cit., p. 346 347 şi Muzica de cult bănăţeană, în „Mitropolia Banatului”, an XXXII (1982), nr. 10 12, p. 624 643.

312 A se vedea pe larg asemănările şi deosebirile între cântarea bisericească din Muntenia şi Moldova şi cea din Transilvania şi Banat, pe de o parte şi între numeroasele variante existente aici, pe de alta, în studiile citate mai sus ale Prof. Gh. Ciobanu, p. 348 387 şi respectiv 640 641.

313 Diac. Ioan Gh. Popescu, Învăţământul muzical în Biserica Ortodoxă Română de la începuturi până în secolul al XVIII-lea inclusiv, în „Biserica Ortodoxă Română”, an LXXXVII (1969), nr. 9 10, p. 1042.

314 Ibidem, p. 1057.

315 Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 94-95.

316N. M. Popescu, op. cit., p. 38, nota l; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 94-95.

317 Document 670/1855 din dosarul A, Pann—Schei şi document 3278/1878. (A se vedea pr. Mihai Manolache, Sigiliul lui A. Pann, în ziarul „Drum Nou”...).

318 Octavian-Lazăr Cosma, op. cit., vol. II, p. 391; Gh. Alexe, Un preţios manuscris psaltic: „Tractatu teoretico-practicu de mttsica ecclesiastica greco-orientală”, în „Mitropolia Olteniei”, an VIII (1956); 10-12, p. 688-695; Diac. I. Popescu, art. cit., p. 1057—1060.

319 Gh. Alexe, art. cit., p. 693; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 178-180; Viorel Cosma, Lexicon, vol. IX (Bucureşti 2006), p. 135-137.

320 Pr. Dr. Iuliu Işa, George Ucenescu – un vrednic cântăreţ bisericesc, în „Mitropolia Ardealului”, anul IX (1964), nr. 9 10, p. 675; Vasile Nicolescu, George Ucenescu, Cânturi, Bucureşti, 1979.

321 Pr. Valeriu Popa, „Anuarul II 1927 1937 1947 al Şcolii ortodoxe române de cântăreţi bisericeşti Dimitrie Cunţanu din Sibiu”, Suceava, 1947, p. 5 6; Nicu Moldoveanu, Cântarea corală în Biserica Ortodoxă Română în secolul al XIX lea, în „Studii Teologice”, an XIX (1967), nr. 7 8, p. 513 514.

322 Pr. Valeriu Popa, op. cit., p. 10 11.

323 Ibidem, p. 13 14.

324 Diac. I. Popescu, op. cit., p. 1042.

325 Gh. Ciobanu, Muzica bisericească la români..., vol. cit., p. 355.

326 Pr. Prof. Dr. Vasile Stanciu, Viaţa, activitatea şi opera muzicală a profesorului Dr. Vasile Petraşcu, în „Mitropolia Ardealului”, an XXXIII (1988), nr. 2, p. 20 35; Idem, Muzica bisericeasă ortodoxă din Transilvania (teză de doctorat), Cluj Napoca, 1996, p. 233 238; Gheorghe C. Ionescu, Muzica bizantină în România. Dicţionar cronologic, Bucureşti, Editura Sagittarius, 2003, p. 373 374; Viorel Cosma, Muzicieni din România. Lexicon, vol VIII, Bucureşti, 2004, p. 363 364.

327 Pr. Prof. Dr. Vasile Cherebeţiu, Viaţa activitatea profesorului de muzică Celestin Cherebeţiu, în „Studia Theologia Ortodoxa”, Cluj Napoca, 1993, nr. 1, p. 123 137; Idem, op. Cit., p. 240 242 şi 276; Gh. C. Ionescu, op. Cit., p. 399 400; Viorel Cosma, op. cit., vol. I, Bucureşti, 1989, p. 294.

328 Vezi prefaţa la Sentinela…, Timişoara 1908.

329 Vasile Stanciu, Compozitorul Trigon Lugojan, în „Mitropolia Banatului”, an XXXVIII (1988), nr. 5, p. 82 89; Viorel Cosma, Lexicon, vol. V, p. 194 196; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 314 315.

330 Vezi Viorel Cosma, op. cit., p. 280 (şi bibliografie aferentă).

331 „Mitropolia Banatului”, XXV (1975), nr. 10-12, p. 445-450; XXVI (1976), nr. 9-12, p. 783-796; XXVII (1977), nr. 10-12, anexă; XXVIII (1978), nr. 10-12, anexă; Vasile Stanciu, Profesorul şi dirijorul Atanasie Lipovan, în „Mitropolia Banatului”, XXV (1985), nr. 1-2, p. 44-53; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 311-313; Viorel Cosma, op. cit., vol. V, p. 186-188.

332 Mihai Gavril Brie, Cultura muzicală bisericească de tradiţie bizantină din Crişana, Editura Universităţii din Oradea, 2006, p. 106 115; Idem, Diaconul Nicolae Firu – profesor şi dirijor, Oradea, Editura Universităţii din Oradea, 2007; Viorel Cosma, Lexicon, vol. III, Bucureşti, 2000, p. 59 60.

333 Pr. Mihai Brie, op. cit., p. 115 122; Viorel Cosma, Lexicon, vol. 3, Bucureşti, 2000, p. 201 202; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 381 382.

334 Mircea Păcurariu, op. cit., p. 334; Dumitru Stăniloae, Cuvânt funebru lângă sicriul prof. Petru Gherman, în „Telegraful român”, Sibiu, 1991, nr. 28, p. 1 2; Diac. Lect. Ioan Popescu, Prof. Petre Gherman, în „Mitropolia Ardealului”, an XXIV (1979), nr. 10 12, p. 900 907; Viorel Cosma, Lexicon, vol. III, Bucureşti, 2000, p. 168 169; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 411 412 (Petru Gherman a fost finul de cununie al părintelui Dumitru Stăniloae).

335 Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Dicţionarul Teologilor Români, Bucureşti, 1996, p. 347 348; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 465 466.

336 Pr. Prof. Dr. Nicu Moldoveanu, Prefaţa tezei de doctorat, Muzica bisericească ortodoxă din Transilvania, de Pr. Vasile Stanciu, Cluj Napoca, Editura Presa Universitară, 1996; Pr. Prof. Dr. Alexie Buzera, Recenzie la aceeaşi teză, în „Analele Universităţii din Craiova”, „Teologie”, an II, Craiova, 1997; Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 519 521; Viorel Cosma, op. cit., vol. VIII, p. 291 294.

337 Dr. Constanţa Cristescu, Crâmpeie din cronologia unei deveniri, vol. I, Ed. Muzicală, Bucureşti, 2004; vol. II, Ed. Muzicală, Bucureşti, 2005, Gh. C. Ionescu, op. cit., p. 521 523; Viorel Cosma, Lexicon, Bucureşti, 2000, p. 102-103.