Istoria Romei

l'organization du commerce maritime en Mediteraneesous VEmpire romain, Paris, 1966,passim; R. Martin, „Pline le Jeune et les problemes economiques de son temps", Revue des Etudes Anciennes, 69, 1967, pp. 62-97; id., Recherches sur Ies agronomes latins et leurs conceptions economiques et sociales, Paris,"1971, passim; J.-M. Engel, op. cit, pp. 88-90; P. Petit,'op'Mt., pp. 115-l16; 136-l43; E. Cizek, Epoca lui Troian, pp. 59-62; 71; id., Claudiu, pp. 72-75; 143-l44; Michele Corbier, „Propriete et gestion de la terre: grand domaine et.economie paysanne", Aspects de la Recherche Historique en France et en Allemagne. Tendances et Methodes, Gottingen, 1981, pp. 1l-29; J.-P. Morel, „La topographie de l'artisanat et du commerce dans la Rome antique", L 'Urbs, Espace Urbain et Histoire, I-er 'siecle av. J.-C.-III-e siecle ap. J.-C, Roma, 1987, pp. 127-l55; J. Le Gall-M. Le Glayop. cit, pp. 230-249; 265-267; E Jacques-J. Scheid, op. cit, pp. 136-l38; 315-317; 373-392; M. Le Glay, op. cit, pp. 127-l39; D. şi Y. Roman, op. cit, pp. 580-598; Y. Roman, op. cit., pp. 3l-37. Se poate folosi şi CI. Nicolet, Rendre ă Cesar, pp. 127-219; 280-289.

¹⁷ Pentru finanţele Imperiului şi reforma monetară a lui Nero, vezi Michel Soutzo, „Le sys-teme monetaire de Neron", Revue Numismatique⁴, 2, 1892, pp. 656-666; ibid., 3, 1899, pp. 9-21; M. Rostovzev, op. cit., pp. 98-l18; M. Rabossi, „La coniazione di Nerone. La riforma dell'oro e dell'argento", Acme, 6, 1953, pp. 479-487; M.E.K. Thornton, „Nero's New Deal", Transactions and Proceedings of the American Philological Associations, 102, 1971, pp. 62l-629; A. Savio, „La riforma monetaria di Nerone", Quaderni Ticinesi di Numismatica e Antichită Classiche, 1, 1972, pp. 89-99; E. Cizek, Neron, pp. 30l-303; id., Claudiu, p. 143; M.A. Levi, op. cit, pp. VI-VII; 194-l97; 213-214; Y. Roman, op. cit, pp. 37; 53-54. în legătură cu anumite probleme ale fiscului şi finanţelor, a se vedea şi V. Scramuzza, op. cit, pp. 118-l23; 157-l59; 219-224; 272; 291; R. Besnier, „Les procurateurs provinciaux pendant le regne de Claude", Revue Belge de Philologie, 1950, pp. 439-459; G. Boulevert, op. cit, pp. 9l-l91; J. Le Gall-M. Le Glay, op. cit, pp. 166-l67; B. Levick, op. cit, pp. 85; 122-l38; M. Le Glay-J.L. Voisin-Y. Le Bohec, op. cit, p. 254; J. Melmoux, op. cit., pp. 37; 58.

18 Pentru populaţia Romei şi a Imperiului, vezi HJ. Loane, Industry and Commerce of the City of Rome (50 B.C-200 A.D.), Baltimore, 1938; G. Lugli, Roma antica, ii centro monumentale, Roma, 1946; F.G. Maier, „Romische Bevolkerungsgeschicbte und Inschriftenstatistik", Historia, 1954, pp. 318-351; F. Castagnoli-C. Cecchelli-G. Giovannoni-M. Zocca, Topografia ed urbanistica di Roma, Bologna, 1958; E. Nash, Bildlexicon zur Topographie des antiken Roms, 2 voi, Tiibingen, 196l-l962, passim; Joel Le Gali, „Rome viile des faineants?", Revue des Etudes Latines, 49, 1971, pp. 266-277; Jean-Noel Robert, Les plaisirs â Rome, Paris, 1983, pp..4l-79; L. Duret-J.P. Neraudau, op. cit., 1983, pp. 396-399; B. Levick, op. cit, pp. 3-9; J. Le Gall-M. Le Glay, op. cit, pp. 243-245; F. Jacques-J. Scheid, op. cit, pp. 214-218; 296-301; 32l-324; M. Le Glay, Empire, pp. 143-l65; Y. Roman, op. cit, pp. 24-28; 129; E. Cizek, Mentalităţi, pp. 73-74; id., Claudiu, pp. 75-76. A se vedea şi P. Petit, op. cit, pp. 14l-l42.

¹⁹ Relativ la categoriile sociale din secolul Iulio-Claudienilor şi Flavienilor, vezi M. Rostovzev, op. cit, pp. 124-l26; V. Scramuzza, op. cit. pp. 108-l09; 144; 209; 267; S. De Laet, „Le rang social du primipile â l'epoque d'Auguste et de Tibere", Antiquhe Classique, 1940, pp. 13-23; id., De Samenstellng van den romeinischen senaat gedurende de eerste eeuwvan het principat (28 voor Chr. - 68 n. Chr.). Antwerpen, 1941, passim; id., Aspects de la vie sociale et economique sous Auguste et Tibere, Bruxelles, 1944, passim: Ch. Wirszubski, Libertas as a Political Idea at Rome during the Late Republic and Empire, Cambridge, 1950, passim; H.-G. Pflaum, op. cit., pp. 9-24; 33-57; P. Mac Alindon, „Entry to the Senate in the Early Empire",

384