Istoria Romei



Yüklə 3,8 Mb.
səhifə103/314
tarix03.01.2022
ölçüsü3,8 Mb.
#46166
1   ...   99   100   101   102   103   104   105   106   ...   314
Eugen Cizek

provincialilor, nemărginindu-se la generalizarea ei în Gallia cisalpină. S-au înmulţit concesiunile individuale ale cetăţeniei romane. Unele aşezări peregrine au devenit colonii. Alături de coloniile de cetăţeni romani au emers colonii de drept latin, ca eşalon intermediar pe calea spre integrarea totală în lumea autentic italică. Desigur, politica provincială a lui Caesar îmbrăca şi o conotaţie demagogică şi populistâ .

Reiterăm observaţia că reformele lui Caesar au transgresat simţitor cadrul instituţional. Astfel Caesar a monitorizat o profundă reformă a calendarului. Se pune astfel capăt haosului, care domnea la Roma, în această privinţă; se ajunsese la discordanţe majore între datele oficiale şi cele astronomice. Caesar a recurs, în acest scop, la competenţa anumitor specialişti greci, veniţi din Alexandria, îndeosebi a matematicianului Sosigenes (Plin., 13, 25; 57; 211). Operaţia de reformare a calendarului a debutat în 46 î.C, la întoarcerea lui Caesar la Roma. Pentru a se ajunge la o concordanţă aproape totală între calendar şi datele astronomice, între noiembrie şi decembrie, s-au intercalat trei luni suplimentare, două de 22 de zile şi una de 23 de zile. Ceea ce a dat 67 de zile în plus, pentru anul 46. De la 1 ianuarie 45 a intrat în funcţiune calendarul numit Iulian, care se află la baza calendarului nostru. în cursul Evului Mediu, au intervenit ajustări, cele ale actualului nostru calendar, dar care au purces tot de la normarea timpului realizată de Sosigenes. Adică s-a statuat anul de 365 de zile, depăşite cu o zi o dată la patru ani. Totodată s-a stabilit definitiv ca anul civil să înceapă la 1 ianuarie, data începutului noului consulat (Cic, An., 12, 3, 2; Suet., Caes., 40; DC, 43, 26, 1). Iar luna numită Quinctilis, în care se născuse Caesar, a devenit curând iulie, de la gentiliciul Iulius al lui Caesar.

Dar Caesar a întreprins numeroase reforme sociale, destinate să satisfacă programul politic al popularilor moderaţi şi concomitent să-i asigure sprijinul politic al plebei de condiţie modestă. într-adevăr, plebea, Romei îl adora pe Caesar şi a sfârşit prin a-i acorda un sprijin necondiţionat. Cu acordul tribunilor plebei, au fost votate de conciliul acesteia foarte numeroase plebiscite.

în primul rând Caesar şi-a asigurat fidelitatea plebei datorită darurilor, gratificaţiilor acordate şi triumfurilor somptuoase, care impresionau mulţimea. Prada de război a permis lui Caesar să rezolve problemele financiare şi sociale cele mai delicate. Pornind de la propunerile, rogationes, ale lui Caelius şi Dolabella, s-a fixat un moratoriu de un an, în 47 î.C, pentru achitarea chiriilor, care nu depăşeau 2.000 de sesterţi anual. Totodată, legislaţia cezariană statornicea, în virtutea unei legi Iulia, cedarea bunurilor debitorilor insolvabili creditorilor, cessio bonorum, între anumite limite. însă dobânzile achitate erau scăzute din capital. încât datoriile nu erau şterse - cum se întâmplă la noi cu mastodonţii întreprinderilor de stat ceauşiste -, ci reduse cu 25%. Pe de altă parte, cei mai săraci plebei au fost scutiţi de acea cessio bonorum, în condiţiile în care ei trebuiau să muncească pentru a-şi plăti datoriile. Caesar s-a opus categoric revendicărilor popularilor radicali, favorabili anulării totale a datoriilor (Suet., Caes., 38-42; DC, 42, 51, 1). Pe de altă parte, Caesar a reglementat cu rigoare asistarea celor nevoiaşi. El a definit cu stringenţă condiţiile în care se putea beneficia de repartizările gratuite de grâne. A radiat de pe lista beneficiarilor, care atinsese recordul de 320.000 de persoane, pe toţi profitorii. Precum aşa-zişii fiapişti din vremea comunismului ori falşii eroi al Revoluţiei şi falşii handicapaţi (cel mult la creier), din timpurile noastre. Caesar a nivelat la 150.000 numărul beneficiarilor distribuţiilor frumentare.

Sfârşitul Crizei Republicii Romane



199

Această cifră nu putea fi depăşită. Pe de altă parte, Caesar a distribuit loturi agrare, parcele, din pământul campanian, ager Campanus, cetăţenilor săraci, părinţi a trei copii (Suet., Caes., 41). 20.000 de familii s-au bucurat de această distribuţie de terenuri rurale în Italia. Alte loturi agricole au fost acordate, în provincii, cum am arătat, săracilor Romei şi Italiei. Corintul a fost populat de liberţi romani; 80.000 de „proletari" italici s-au instalat ca proprietari agricoli în provincii (Suet., Caes., 42). De asemenea, ca să asigure anumite venituri sărmanilor Romei, Caesar a deschis numeroase şantiere la Roma: ne vom referi mai jos la ele. însă Caesar a iniţiat numeroase lucrări de infrastructură în peninsula italică. O anumită lege obliga proprietarii să utilizeze, chiar şi pe păşunile lor, ca lucrători, cel puţin în proporţie de o treime, salariaţi de condiţie socială şi juridică de oameni liberi (Suet., Caes., 42).



în încercarea de a concilia tradiţionalismul, legat de mos maiorum, cu revendicările anumitor populares moderaţi, Caesar a promovat şi măsuri legislative împotriva luxului excesiv. Trecuse vremea permisivităţii exagerate, a clientelelor leneşe şi a gratificaţiilor şi corupţiei electorale. Femeile romane nu pot folosi lecticele decât în zilele de sărbătoare; au dreptul să poarte perle şi purpură pe veşminte numai dacă sunt măritate şi au împlinit 45 de ani (Suet., Caes., 43). Este interzisă tezaurizarea anumitor cantităţi de numerar, care ar fi depăşit 15.000 de denari. Severitatea morală este compensată de o politică edilitară somptuoasă. încă înainte de 50 î.C, trăgând profit din prada de război acumulată în Gallii, Caesar iniţiase înfrumuseţarea Forului, repararea unor basilici mai vechi şi clădirea altora noi. în 46 î.C, Caesar a inaugurat basilica Iulia, a repavat Forul republican şi Comitium, a recondiţionat sectorul unde vechile edificii publice se învecinau cu noile construcţii. Rostrele au fost deplasate şi reclădite. Marea cantitate de lucrări publice întreprinse la ordinul lui Caesar nu numai că procura locuri de muncă plebeilor Romei, ci asigura şi un acoperiş fiabil mulţimii de mici funcţionari ai Cetăţii. Circul a fost mărit. Pe de altă parte, Caesar încerca astfel să eclipseze politica urbanistică a lui Pompei. Dacă n-ar fi fost asasinat, el - şi nu Octavian - ar fi putut să se laude că a găsit o Romă de cărămidă şi că ar fi lăsat-o, după el, de marmoră (DC, 56, 30). în orice caz a încercat să pună ordine în haosul urbanistic al Romei republicane. Cu toate acestea, după Pharsalus, urbanismul cezarian a privilegiat construcţiile religioase, înălţate pentru glorificarea dictatorului şi a ginţii lui. Cu acordul senatului, în 46 î.C, a fost consacrat un templu al Libertăţii, Libertas (desigur. înţeleasă ca zdrobire a pompeienilor şi a republicanilor), şi a fost restaurat cel al lui Quirinus. Tot în 46 î.C, a doua zi după inaugurarea basilicii Iulia, adică la 26 septembrie, a fost deschis templul zeiţei Venus Genitrix, făgăduit de Caesar din timpul bătăliei de la Pharsalus. în orice caz, o lege din iunie 45, lex de Urbe augenda, statua un autentic plan de urbanism temeinic structurat. Un cartier nou urma să ocupe Câmpul lui Marte: această „câmpie" riverană Tibrului, de 2.000 mp pe 1900 mp, trebuia să fie augmentată, dat fiind că fluviul urma să fie deturnat. în plus, deoarece vechiul For devenise neîncăpător, încă din 51 î.C, Caesar iniţiase construirea altui for, aşa-numi-tul Forum Iulium, terminat în 46 î.C. Acest for avea forma unui dreptunghi ce măsura 165 m la nord, 75 de la est la vest. Era alcătuit dintr-o esplanadă mărginită de porticuri pe trei dintre laturile sale. Pe latura fără prăvălii se ridica statuia ecvestră a lui Iulius Caesar însuşi şi o fântână. Un arhitect atenian, angajat de Caesar, în 47 î.C, dirija şantierele de construcţii din Roma (Cic, Au., 13, 35, 1). Totodată, Caesar a suprimat barierele incintei lui Servius Tullius, care strangulau Oraşul în 500 de hectare. Dobândind dreptul de a amplifica zona pomerială, Caesar a extins Roma în toate direcţiile.

200



Yüklə 3,8 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   99   100   101   102   103   104   105   106   ...   314




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin