Istoria Romei

Eugen Cizek

într-un Oraş cu o suprafaţă triplată erau indispensabile întreţinerea străzilor şi o poliţie locală, a cărei inexistenţă tulburase Roma Republicii, în ultimele decenii. Edilii trebuie să se ocupe de întreţinerea străzilor şi a edificiilor publice. S-a interzis circulaţia atelajelor în cea mai mare parte a zilei. Excepţie făceau cele ale sacerdoţilor, vestalelor, ca şi alaiurile triumfale şi căruţele zidarilor. Caesar intenţiona nu numai să reclădească Roma, ci să-i modifice fizionomia. Pe de altă parte, vacarmul vehiculelor, pe timpul nopţii, condamna mulţi locuitori la insomnie. Căci populaţia Romei sporea necontenit. De la 463.000 de inşi, în 85 Î.C., trecuse la 486.000, în 55, ca să crească ulterior. Recensămintele consemnau locuitorii fără distincţii relative la sex, vârstă şi statut personal. Cetăţenii trebuiau să-şi declare prenumele, numele gentilic, supranumele (cog-nomen), starea civilă a tatălui lor, vârsta, bunurile posedate. Sunt luaţi în consideraţie peregrinii, sclavii, femeile, copiii (Suet., Caes., 41).

Restructurările operate de Caesar au asumat ţinte multiple: reluarea şi sporirea prosperităţii economice a Italiei, decantarea sistemului regatelor clientelare, eliminarea guvernării contraproductive a provinciilor. Mulţi guvernatori utilizau promagistraturile spre a se îmbogăţi. Prorogările guvernărilor au fost interzise ori limitate cu stricteţe, în 46 î.C. (Cic, Phil., 1, 8, 19; 5, 3, 7; 8, 9, 28; DC, 43, 25, 3). Se urmărea fie lichidarea, fie îndiguirea abuzurilor promagistraţilor. Ca prefect al moravurilor, Caesar s-a dovedit nemilos faţă de senatorii venali şi abuzivi (Suet., Caes., 43). Siguranţa imperiului teritorial al Romei revenea armatei, supuse unui program de reorganizare, de întărire a disciplinei, a dresării şi rodării soldaţilor. Caesar concentrează o forţă militară imensă pentru antichitate, care regrupează 39 de legiuni. în afara celor 16 legiuni grupate în vederea unei campanii în Orient, la începutul anului 44, Caesar instalase, în diverse garnizoane, alte 23 de legiuni: una în Sardinia, patru în Hispania, două în Gallia cisalpină, cinci în Galiile transalpine, patru în Egipt, patru în zona ilirică, trei în Africa. In aceste forţe militare considerabile fuseseră recrutaţi numeroşi peregrini. După un anumit interval de timp, aceştia nu se mai deosebeau de cetăţenii romani. August va dispune numai de 28-25 de legiuni: ceea ce reprezintă o diferenţă în minus de 50.000 de soldaţi. însă August va îngloba aceşti soldaţi, din afara legiunilor, în corpurile auxiliare. Desigur, militarii peregrini ai lui Caesar vor contribui substanţial la romanizarea imperiului Romei. Protectoratul asupra Egiptului este accentuat până la nivelul unei anexări de fado. Am menţionat, imediat mai sus, forţa ocupaţiei militare romane a regatului. După Thapsus, Caesar adusese la Roma, ca ostatici permanenţi, pe cei doi regi, Cleopatra şi soţul-frate al ei, Ptolemaios XIII Copilul. I-a instalat în grădinile înflorite de pe malul drept al Tibrului. în absenţa regilor, Egiptul era gestionat de un cavaler-comandant al celor patru legiuni. Fără îndoială, Caesar o ţinea pe Cleopatra la Roma şi deoarece era amanta sa, pe care o iubea cu pasiune. De altfel, în 44, Ptolemaios Copilul moare. în 42 î.C, va deveni rege sau corege al Egiptului, alături de mama sa, cel ce teoretic era fiul lui Ptolemaios Copilul. în realitate, el era fiul nelegitim al lui Caesar. El va fi Ptolemaios XIV Cesarion, rege între 42 şi 30 î.C.

Aceste reforme complexe, mai sus consemnate, sau chiar altele, trecute de noi cu vederea, au fost puse în aplicare într-un timp foarte scurt, atestând energia de excepţie a lui Caesar. Ele puneau practic capăt vechii Republici. Totodată, chezăşuiau puterile exorbitante asumate de Caesar. Nici anterior, nici ulterior, cel puţin până la Gaius-

Sfârşitul Crizei Republicii Romane

201

Caligula, nici un şef de stat roman nu acumulase şi nu va acumula atâtea competenţe legale. Ca să nu ne mai referim la puterile reale, neconsfmţite „constituţional", deşi foarte pregnante . Se instaura astfel la Roma o monarhie, o regalitate?