Istoria Romei

I

Historia Augusta

Symmachus

Palfrius Sura Aurelius Victor

Syncellus

Eutropiu Festus

Iordanes

Orosius

Aurelius Victor, tocmai pentru că îl exalta pe Aurelian mai mult ca alţi istoriografi, nici nu menţionează retragerea aureliană şi, „cramponându-se" de informaţiile lui Palfurius Sura, i-o alocă lui Gallienus. Prezenţa romană în Dacia traiană, până în 273 d.C, este ilustrată şi de monede cu legenda DACIA FEL1X (R.I.C., V, 1, p. 233; p. 277), care vehicula epitetul tradiţional conferit Daciei traiane (felix). Au susţinut, adesea determinaţi de motivaţii politice, că populaţia a fost total retrasă din Dacia, M. Ballmann, Statistik von Siebenbiirgen, Sibiu, 1801, pp. 30-44; Robert Rossler, Romănische Studieri. Untersuchungen zur ălteren Geschichte Rumăniens, Leipzig, 1873; A. Alfbldi, Daci e Romani in Transilvania, Budapesta, 1940, passim; C.A.H., p. 153 (cu anumite nuanţe); H. Bengston, Grundriss der romischen Geschichte, Munchen, 1967, p. 383; Andre Du Nay, The Early History of Roumanian Language, Juppiter Press, 1977, pp. 12l-l78; 212-258, Aceste idei au fost combătute de savanţi ca Theodor Mommsen, J. Jung, Leopold von Ranke, F, Altheim. Vezi mai ales T. Tamm, Uber den Ursprung der Romănen, Bonn, 1891; L. Homo, Aurelien, pp. 316-317; M. Besnier, op. cit., pp. 243-244; Paul Mac Kendrick, The Dacian Stones Speak, Chapel Hill, 1975, p. 143; G. Sotgiu, op. cit., p. 1060. Au demonstrat persistenţa populaţiei latinofone şi continuitatea ei în Dacia traianâ savanţi români ca A.D. Xenopol, Une enigme historique: Ies Roumains au Moyen Âge, Paris, 1885; Philip Horovitz, „Le probleme de l'evacuation de la Dacie Transdanubienne", Revue Historique, 1932, pp. 82-90; Nicolae Iorga, Istoria românilor, Bucureşti, 1936,1, 2, pp. 253-325; A. Sacerdojeanu, Consideraţii asupra României în Evul Mediu. Dovezile continuităţii şi drepturile Românilor asupra teritoriilor lor actuale, Bucureşti, 1936; Constantin Daicoviciu, La Transylvanie dans l'antiquite. Bucureşti, 1945; Dumitru St. Marin, Neues uber den Fortbestand des dako-roma-nischen Elements im Norden der Donau, Munchen, 1966; Fontes Historiae Dacoromaniae, II (ab CCC usque ad annum M). Izvoarele antice ale istoriei României, lucrare de echipă editată de către Haralamb Mihâescu, Gheorghe Ştefan, Radu Hîncu, Vladimir Iliescu, Bucureşti, 1970, pp. VI-IX; 39-43; 13l-l35; 214-219; 407; Radu Vulpe, „Considerations historiques autour de l'evacuation de la Dacie par Aurelien", Dacoromania. Jahrbuch fur ostliche Latinităt, 1, 1973, pp. 4l-51; Dumitru Protase, Autohtonii în Dacia, I. Dacia romană, Bucureşti, 1980, pp. 264-' 265; Nicolae Stoicescu, Continuitatea românilor. Privire istoriografică. Istoricul problemei, dovezile continuităţii, Bucureşti, 1980, pp. 7-l27; Ligia Bârzu, La continuite de la creation materielle et spirituelle du peuple roumain sur le territoire de l 'ancienne Dacie, Bucureşti, 1980,^: pp. 48-l02; Ion Iosif Russu, Etnogeneza românilor. Fondul autohton traco-dacic şi compo-

Antoninii, Severii şi Sfârşitul Principatului

519

nenta latino-romanică, Bucureşti, 1981, p. 207; Iancu Fischer, Latina dunăreană. Bucureşti, 1986, pp. 198-211; Eugen Cizek, „Sinteza daco-romană", Romano-Dacica I. Izvoarele antice ale istoriei României, ed. a 2-a, Bucureşti, 1992, pp. 10-57. în ce priveşte analiza izvoarelor literare şi implicaţiile acestora, vezi Dumitru St. Marin, „Părăsirea Daciei traiane în izvoarele literare antice. Consideraţii filologico-lingvistice pe marginea textelor", Buletinul Institutului de Filologie Alexandru Philippide, 10, 1943, pp. 163-l87; Vladimir Iliescu, „Provinciam.... inter-misit. Zu Eutrop., IX, 15, 1", Revue Roumaine de Linguistique, 15, 1970, pp. 597-660; id., „Părăsirea Daciei în lumina izvoarelor literare", Studii şi Cercetări de Istorie Veche, 22, 1971, pp. 425-442; id., „Evocatis exinde legionibus. Zu Jord. Rom., 217", Studii Clasice, 14, 1972, pp. 149-l60; Eugen Cizek, „Les textes relatifs â l'evacuation de la Dacie et leurs sources", Latomus, 45, 1986, pp. 147-l59; id., Sinteza, pp. 45-52; id., Aurelien, pp. 132-l40. Pentru buna soluţie în cazul replierii, care de fapt nu s-a operat sub Gallienus, vezi Hadrian Daicoviciu, „Gallieno e la Dacia", Miscellanea in Onore di Eugenio Manni, Roma, 1979, pp. 65l-660. în ce priveşte colonizarea Daciei, procesul de aculturaţie etc, vezi Emilian Popescu, „Aspecte ale colonizării şi romanizării în Dacia şi Scythia în lumina unor inscripţii din muzeele bucureştene", Studii Clasice, 9, 1967, pp. 18l-201; Eugen Cizek, „Sources littâraires relatives aux debuts de la romanisation de la Dacie", Etudes Romanes Dediees ă Iorgu Iordan, 90, Bucureşti, 1980, pp. 113-l26; id., Epoca lui Traian, pp. 303-325; id., Sinteza, pp. 28-45; Constantin Petolescu, op. cit., passim.

²³ Pentru politica externă romană, vezi C. De La Berge, op. cit., pp. 27; 38-39; 47-48; 56; 61; 71; L. Homo, Aurelien, pp. 42-49; 116-l18; id., Les Antonins, pp. 179-l80; 203-209; 212; 215; 218; 246; 249; 336-337; Vasile Pârvan, Getica. O protoistorie a Daciei, Bucureşti, 1926, passim; R. Paribeni, op. cit., I, pp. 85-91; 210-211; 22l-223; 241; 255-256; 263-278; 283; 300; 308; 313; 339; II, pp. 243; 283; 296-302; Alexander Schenk von Stauffenberg, Die romische Kaisergeschichte bei Malalas-grieschischen. Text der Bucher IX-XII und Untersuchungen, Stuttgart, 1931, pp. 44; 270; 276-283; R.P. Longden, op. cit., pp. 19-23; M. Besnier, op. cit., pp. 207-221; 236-237; J. Guey, Essai sur la guerre parthique, pp. 17-l9; 22-30; 39-49; 53-62; 70-79; 108-l26; 129-l37; 142-l49; 185; id., „Les Res gestae diui Saporis", Revue des Etudes Anciennes, 57, 1955, pp. 113-l22; V. Christescu, Istoria militară a Daciei romane, Bucureşti, 1937, pp. 6-28; C. Patsch, op. cit., pp. 37-38; 52-75; 82-88; 94-95; 104-l28; A. Christensen, L 'Iran sous les Sassanides, ed. a 2-a, Kebenhaven, 1944, passim; F.A. Lepper, op. cit., pp. 6-l1; 33-52; 44; 47; 55-91; 65-95; 107-l55; 162; 166-l89; 202-213; J. Baradez, Fossatum Africae. Recherches aeriennes sur l 'organisation des confins sahariens ă l 'epoque romaine, Paris, 1949; J. Harmatta, Studies on the History ofthe Sarmatians, Budapest, 1950, passim; P. van Gansbeke, „La mise en etat de la defense de la Gaule au milieu du IlI-e s. apr. J.-C", Latomus, 14, 1955, pp. 404-425; A. Garzetti, L 'Impero, pp. 3; 321; 33l-343; 379-389; 438; 502-528; 668; 672-676; 684; 693; 704-707; G. Walser-Th. Pekary, op. cit., pp. 27-39; 4l-50; 58-l32; A. Bodor, „Contribuţii la problema cuceririi Daciei", Acta Musei Napocensis, 1, 1964, pp. 137-l62; Jean Gage, La montee des Sassanides et l 'heure de Palmyre, Paris, 1964; id.,Les classes sociales, passim; R. Hanslik, op. cit., col. 1046; 1050-l053; 1059-l065; 107l-l081; 1093; 1097; 1100; Nicolae Gostar, „Cetăţile dacice din Moldova şi cucerirea romană la nordul Dunării de Jos", Apulum, 5, 1965, pp. 137-l49; id., „Sur l'inscription de Ti. Claudius Maximus de Grammeni (Macedoine)", Epigraphica. Travaux Dedies au Vll-e Congres International d'Epigraphie Grecque et Latine, Bucureşti, 1977, pp. 79-98; C.A.H., pp. 140;162-l63; 172-l73; 189-l90; R. Syme, Tacito, pp. 73; 79; 83; 295-296; 308; 316; id., Danubian Papers, Bucureşti, 1971, pp. 90;
520

Eugen Cizek
213-217; E. Demougeot, Laformation, pp. 162-l83; 203-231; 316-447; 467-472; 494-496; 535-550; R. Remondon, La cwe, pp. 77; Michael Speidel, „The Captor of Decebalus. A New Inscription from Philippi", Journal of Roman Studies, 60, 1970, pp. 142-l53; H. Daicoviciu, Dacii, pp. 34-36; 250; 328-330; 342-344; 347-354; 356-357; 363; R. Vulpe, Considerations his-toriques, pp. 4l-51; id., Studia Thracologica, pp. 147; 158; 200-219; 228-236; 239; 242; 252-255; 264-265; Radu Florescu, Adamclisi, Bucureşti, 1973, passim; id., Study and Archeologic Commentary, la I. Miclea, The Column, Cluj, 1971; id., „La route de l'armee romaine pendant la premiere guerre daco-romaine de 10l-l02", Istro-Pontica. Muzeul Tulcean la a 5-a Aniversare, Tulcea, 2000, pp. 175-200; Măria Alexandrescu-Vianu, „Le relief de la stele du captor Decebali", Revue des Etudes Sud-Est Eumpeennes, 13, 1974, pp. 595-598; P. Mac Kendrick, op. cit., pp. 7l-73; 76; 80; 86; 88-90; P. Petit, op. cit., pp. 195-215; 308-314; 328; 39l-396; 420-422; 457-471; 49l-495; M. Christol, Les regnes de Valerien et de Gallien, pp. 810-813; 822-824; 827; G. Sotgiu, op. cit., 1059-l060; R.A. Carson, „Antoniniani of Zenobia", Numismatica e Antichită Ctassiche, 7, 1978, pp. 22l-228; Jean Lafaurie, „A propos d'un Antoninianus de Zenobie", Bulletin de la Societe Frangaise de Numismatique, 34, 1979, pp. 47l-474; Eugen Cizek, Epoca lui Traian, pp. 255-308; 365-423; id., Sinteza, pp. 10-l8; id., La guerre partique, pp. 376-385; id, Aurelien, pp. 30-33; 63; 7l-73; 76-80; 94-98; 193-l95; id.,La crise, pp. 69-73; A. Chastagnol, L 'evolution politique, pp. 43-88; M. Christol-D. Nony, op. cit., pp. 166-l77; 208-210; M. Le Glay-J.L. Voisin-Y. Le Bohec, op. cit., pp. 437-438; M. Le Glay, Empire, pp. 202-204; 206-211; 227-243; 253-259; 260-266; P. Grimal, Marc Aurele, pp. 124-l25; 163-239; Y. Roman, op. cit., pp. 58-64.

²⁴ A se vedea, pentru mentalităţi, noi solidarităţi de asemenea supuse subminării, pentru curiositas şi noua atitudine faţă de străin, de Barbar, Serge Lancel, „Curiositas et preoccupations spirituelles chez Apulee", Revue de l'Histoire des Religions, 160, 1961, pp. 25-46 (anterior A. Labhardt, „Curiositas. Notes sur l'histoire d'un mot et d'une notion", Museum Helveticum, 17, 1960, pp. 206-224); P. Petit, op. cit., pp. 51l-513; Eugen Cizek, „L'image de l'autre et les men-talites romaines du I-er au IV-e siecle de notre ere", Latomus, 48, 1989, pp. 360-371; id., Aurelien, pp. 33; 54-55; id.. Mentalităţi, p. 40; id.. La crise, pp. 84-85; M. Le Glay, Empire, pp. 17l-l73; Y. Roman, op. cit., pp. 91; 115; în ce priveşte microunităţile sociale şi transformările lor, vezi M. Besnier, op. cit., pp. 119-l22; J. Gage, Les classes sociales, pp. 308-313; 331; Ramsay Mac MuUen, Les rapports entre les classes sociales dans l Empire Romain (150 avânt J.-C., 284 apresJ.-C), trad. fr. de A. Tachet, Paris, 1986, pp. 72-83.

²⁵ Pentru cultele religioase necreştine, vezi A. Bouche-Leclercq, „L'astrologie dans le monde romain", Revue Historique, 65, 1897, pp. 24l-299; Franz Cumont, Monuments relatifs aux mysteres de Mithra, 2 voi., Bruxelles, 1895-l899; id., Les mysteres de Mithra, ed. a 3-a, Bruxelles, 1913; id., Les religions orientales dans le paganisme romain, ed. a 4-a, Paris, 1929, pp. 35-41; 77-80; 138-l49 etc; Lilly Ross Taylor, The Divinity of the Roman Emperor, Middletown, Mass., 1931, pp. 18l-233; N. Turchi, La religione di Roma antica, Bologna, 1939, passim; H.C. Pulch, Le manicheisme, son fondateut; sa doctrine, Paris, 1949; Jean Beaujeu, La religion romaine ă l'apogee de l'Empire, Paris, 1955,1, pp. 7l-76; 317-320; 43l-437; R. Eti-enne, Le culte imperial, pp. 100-l07; 366 şi urm.; 504; K. Latte, op. cit., pp. 294-359; J. Vermaseren, Etudes preliminaires aux religions orientales, Leiden, 1961; A. Abel-J. Vermaseren şi colaboratorii, Religions de salut, Bruxelles, 1962, passim; J. Gage, Les classes sociales, pp. 198-207; 305-318; 330-333; id., Basileia, pp. 125-265; 319-355; A. Festugiere, Hermetisme et mystique paienne, Paris, 1967, passim; A. Benoît-M. Simon, op. cit., pp. 146-l51;

Antoninii, Severii şi Sfârşitul Principatului

521

272-288; Robert Turcan, „Litterature astrologique et astrologie litteraire dans l'Antiquite clas-sique", Latomus, 27, 1968, pp. 392-405; id., Mithra, pp. 3-4; 24-91; id., Les cultes orientam, pp. 18-241; 263-324; J. Ferguson, The Religions of the Roman Empire, London, 1970, passim; L. Vidman, Isis und Serapis bei den Griechen und Romern, Berlin, 1970, passim; R.E. Witt, Isis in the Graeco-Roman World, London-Southampton, 1971, passim; M. Le Glay, La religions, pp. 7-9; 69-94; id., Empire, pp. 314-316; R. Mac Mullen, „Social History in Astrology", Ancient Society, 2, 1971, pp. 105-l16; id., Le paganisme, pp. 107-l24; 167-l70; 201; P. Petit, op. cit., pp. 263-271; 512-516; E. Cizek, Epoca lui Traian, pp. 117-l23; id., Aurelien, pp. 56-57; 186-l90; id.. Ist. Ut. lat., pp. 402-404; 688-689; id., Mentalităţi, pp. 235-237; id., La crise, p. 83; J.-P. Martin, Antonins, pp. 23-25; id., Pouvoir et religions, pp. 9-l7; 45-69; 79-l00; M. Malaise, „La pieţe personnelle dans la religion isiaque", Homo Religiosus, Louvain-la-Neuve, 5, 1980, pp. 83-l16; L. Foucher, „Le culte de Bacchus sous l'Empire romain", A.N.R.W., II, 17, 2, Berlin-New York, 1981, pp. 684-702; R. Merkelbach, Mithras, Konigstein, 1984, passim; A. Chastagnol, L 'evolution politique, pp. 78-79; M.-L. Freyburger-G. Freyburger-J.-C. Tautil, op. cit., passim; A. Alfoldi, Die Krise, pp. 53-l02; M. Christol-D. Nony, op. cit., pp. 217-218; D. Ulsaney, The Origins of the Mithraic Mysteries, Oxford, 1991, passim; M. Sartre, op. cit., pp. 459-500; P. Grimal, Marc Aurele, pp. 118-l20; 34l-369; Y. Roman, op. cit., pp. 94-97; Y. Lehmann şi colaboratorii, op. cit., pp. 223-344.

²⁶ Relativ la dezvoltarea creştinismului în secolele al II-lea şi al IlI-lea d.C, vezi C. De La Berge, op. cit., pp. 204-213; L. Duchesne, Histoire ancienne de l'Eglise, ed. a 3-a, Paris, 1923, passim; R. Paribeni, op. cit., II, pp. 210-216; A. Festugiere-R Fabre, Le monde greco-romain au temps de Notre Seigneur, 2 voi, Paris, 1935, passim; P. De Labriolle, Histoire de la litterature latine chretienne, reeditată de G. Bardy, Paris, 1947, pp. 163-323; H. Gregoire, La persecution dans l'Empire romain, Bruxelles, 1951, passim; W.H.C. Freud, Martyrdom and Persecution in the Eaiiy Church, Oxford, 1965; id., The Rise ofChristianity, London, 1984; Marta Sordi, cris-tianesimo e Roma, Bologna, 1965, pp. 85-91; 13l-l45; 15l-331; 425-436; C.A.H., pp. 202-229; Jean Danielou, Origine, Paris, 1948; id., Histoire des doctrines chretiennes avânt Nicee, 2 voi., Toumai, 1958-l961; J. Danielou-Henri-Irenee Marrou, op. cit., pp. 112-257; 400; A. Benoît-M. Simon, op. cit., pp. 33-37; 44-46; 130-l43; 173-l89; Michel Meslin, Le Christianisme dans l'Empire romain, Paris, 1970,passim; P. Petit, op. cit., pp. 27l-277; 377-384; 516-584; Henri-Irenee Marrou, Decadence romaine ou antiquite tardive? III-e-VI-e siecle, Paris, 1977, pp. 60-72; 85-90; 112-l17; F. Decret, „Les consequences sur le christianisme en Perse et l'affrontement des empires romain et sassanide. De Shapur I-er â Yazdgard l' Recherches augustiniennes, 16,1979, pp. 9l-l52; W. Eck, „Christen im hoheren Reichsdienst im 2. und 3. Jahrhundert", Chiron, 9, 1979, pp. 449-464; E. Cizek, Epoca lui Traian, pp. 123-l24; id., Ist. Ut. lat., pp. 689-691; id., Aurelien, pp. 57-59; id., La crise, pp. 82-83; Peter Brown, Genese de l'Antiquite tardive, trad. fr., Paris, 1983; id., Le culte des saints. Son essor et sa fonction dans l 'antiquite tardive, trad. fr., 1984 şi alte lucrări, passim; A. Chastagnol, L 'evolution politique, pp. 75-77; M. Christol-D. Nony, op. cit., p. 218; M. Le Glay, Empire, pp. 21l-216; 316-325; M. Le Glay-J.-L. Voisin-Y. Le Bohec, op. cit., pp. 439-440; E. Trocme, L 'enfance du christianisme, Paris, 1997, pp. 181; 193; 202-281; J.-P. Martin, Pouvoir et religions, pp. 12-l4; 10l-l17; Y. Lehmann şi colaboratorii, op. cit., pp. 549-575.

²⁷ Pentru Columna Traiana, vezi Conrad Cichorius, Die Reliefs der Trajanssaule, 4 voi., Berlin, 1896-l900; Teohari Antonescu, Columna Traiană studiată din punct de vedere arheologic, geografic şi artistic, Iaşi, I, 1910; Constantin Daicoviciu-Hadrian Daicoviciu, Columna lui

522

Eugen Cizek

Traian, ed. a 2-a, Bucureşti, 1968; R. Florescu, Study, passim; Alain Malissard, Etude fdmique de la Colonne Trajane. L 'ecriture de l 'histoire et de l 'epopee latine dans Ies rapports avec le lan-gage filmique, Tours, 1974; dar se poate consulta şi C. De la Berge, op. cit., pp. 53; 58; Eugen Petersen, Trajans dakische Kriege, nach den Reliefs der Trajanssaiile erzăhlt, Leipzig, 1899-l903,1, pp. 17; 34-52; 213; II, p. 123; R. Paribeni, op. cit., I, pp. 240-245; 256; 300-306; 308; V. Christescu, op. cit., pp. 14-l9; 28-30; C. Patsch, op. cit., pp. 37-38; 54-55; 62-75; 82-84; 111; 117; 135; A. Garzetti, L 'Impero, pp. 24-28; Grigore Florescu, „Problema castrelor romane de la Mălăieşti, Drajna de Sus şi Pietroasa". Omagiu lui Constantin Daicoviciu cu prilejul împlinirii a 60 de ani, Bucureşti, 1960, pp. 225-232; R. Hanslik-W.H. Gross, „M. Ulpius Traianus", Real-Encyclopădie der Classischen Alteriumswissenschaft, Supliment la X, Suttgart, 1965, col. 1063-l065; 1078; Hadrian Daicoviciu, Dacii, pp. 344-363; P. Petit, op. cit., pp. 289-290; R. Vulpe, Studia Thracologia, pp. 200-205; 234-265; anterior id., „Prigioinieri romano suppliziati da donne daciche sul rilievo della Colonna Traiana", Rivista Storica di Antichitâ, 3, 1973, pp. 109-l25; P. Mac Kendrick, op. cit., pp. 76; 80-86; 90; E. Cizek, Epoca lui Traian, pp. 258-301; 339-341; L. Duret-J.-P. Neraudau, op. cit., pp. 118-l49; 299-302; 382. Cu privire la Columna Aureliana, vezi L. Duret-J.-P. Neraudau, op. cit., pp. 301; 332-333; 400; P. Grimal, Marc Aurele, p. 209. Privitor la urbanismul lui Hadrian, a se vedea, în ultimă instanţă, M.T. Boatwright, op. cit., passim. Relativ la dezvoltarea artelor plastice, muzicii şi arhitecturii în general, în secolele al II-lea şi al III-lea d.C, vezi L. Homo, Essai, pp. 150-l59; 210-306; R. Paribeni, op. cit., II, pp. 249-250; J.M.C. Toynbee, The Hadrianic School. A Chapiter of the History of Greek An, Cambridge, 1934; M. Besnier, op. cit., pp. 252-255; C.A.H., p. 300; R. Bianchi-Bandinelli, Rome. Le centre du pouvoir, Paris, 1969, pp. 229-250; 267-274; 335-337; R. Florescu, Adamclisi, passim; P. Petit, op. cit., pp. 288-293; 384-389; 482; 483; 493; P. Mac Kendrick, op. cit., p. 74; E. Cizek, Epoca lui Traian, pp. 447-454; id., II saeculum, pp. 310-312; id., Ist. Ut. lat., pp. 404-405; 69l-692; id., Aurelien, pp. 98-l02; 160-l61; L. Duret-J.-P. Neraudau, op. cit., pp. 100; 118-l26; 148-l49; 154-l60; 188-l98; 226-230; 258-274; 297-300; M. Le Glay, Empire, pp. 157-l59; 16l-l64; Gilbert-Charles Picard, „L'ideologie de la guerre et ses monuments dans 1'Empire romain", Revue Archeologique, 1992, pp. 11l-l41, mai ales pp. 133-l40; P. Grimal, Marc Aurele, pp. 30-35; 205; M. T. Schmitt, op. cit., pp. 33-41; Y. Roman, op. cit., pp. 165-l68; 170-l71. Observăm că Septimius Severus a mărit termele şi teatrul lui Domiţian, că a ridicat la extremitatea sud-estică a colinei Palatinului, unde ajunge uia Appia, aşa-numitul Septizonium, monument straniu, hărăzit exaltării forţelor cereşti şi zodiacale, şapte la număr. Acest edificiu comporta o magnifică faţadă pe trei etaje, împodobită de coloane şi de trei exedre ornate de fântâni. Arhitectura acestei clădiri interfera măreţia imperială şi arta „teatrală" microasiatică. Decoraţia releva o tentă barocă pregnantă. In afară de grandiosul arc de triumf din Forul republican, Septimius Severus a construit un arc de mici dimensiuni, alături de Forum Boarium, şi un altul în Libia natală, la Lepcis Magna. Zidul unui teatru, ridicat la Sabratha tripolitană, aminteşte de faţada acelui Septizonium (distrus abia în secolul al XVI-lea). La Lepcis au luat fiinţă nu numai un arc de triumf tetrapil, ci şi un nou for, o basilicâ, terme cu bolţi stupefiante şi un templu al ginţii Septimia. La Roma, lângă arcul din Forum Boarium, s-a conservat un somptuos panou, care îi figurează sacrificând pe împărăteasă şi pe Caracalla.

²⁸ Referitor la educaţie, cultură, sofistică, filosofîe, vezi H. von Arnim, Leben und Werke des Dio von Prusa, Berlin, 1898; M. Rostovzev, op. cit., p. 493; A. Calderini, op. cit., pp. 398-402; 435-447; J. Babelon, Imperatrices syriennes, Paris, 1957, passim; J. Doresse, Les livres secrets des gnostiques d'Egypte, 2 voi., Paris, 1958-l959; S. Hustin, Les gnostiques, Paris, 1959;

Antoninii, Severii şi Sfârşitul Principatului 523

Emile Brehier, La philosophie de Plotin, ed. a 2-a, Paris, 1961; J. Vogt, The Decline of Rome, the Metamorphosis of Ancient Civitisation, London, 1967, pp. 28-31; J. Gaudemet, Institutions, pp. 570-605; G.W. Bowersock, Greek Sophists in the Roman Empire, Oxford, 1969; J. Moreau, Plotin ou la gloire de la philosophie antique, Paris, 1970; CP. Jones, Plutarch and Rome, Oxford, 1971, passim; J.P. Hodot, Plotin ou la simplicite du regard, ed. a 3-a, Paris, 1973; P. Petit, op. cit., pp. 280-284; 37l-376; 51l-513; E. Cizek, Epoca lui Traian, pp. 435-439; id., II saeculum Traiani, pp. 312-313; id.Jst. Ut. lat., pp. 404-406; 69l-693; id., Aurelien, p. 60; M. Le Glay, Empire, pp. 165-l69; 31l-313; P. Grimal, Marc Aurele, pp. 128-l61; H.-I. Mairou, Istoria educaţiei, II, pp. 98-l07; 114-l29; Y. Roman, op. cit., pp. 169-l71. Pentru omogenizarea educaţiei şi a idealului existenţial, vezi şi J. Le Gall-M. Le Glay, op. cit., pp. 257-258.

²⁹ în legătură cu literaturile acestor două veacuri, cercuri cultural-politice şi opţiuni stilisti-co-estetice, vezi C. De La Berge, op. cit., pp. 22l-236; 267-273; 383-286; R. Paribeni, op. cit., II, pp. 97-98; 264-274; Anne-Marie Guillemin, Pline et la vie litteraire de son temps, Paris, 1929, pp. 23; 83-l10; 150-l52; 268-273; G. Bărbieri, „Mario Massimo", Rivista di Filologia e di Istruzione Classica, 32, 1954, pp. 36-66; 262-276; A. Garzetti, L'Impero, p. 373; Ladislav Vidman, Etude sur la correspondance de Pline leJeune avec Trajan, Praga, 1960; Fergus Miliar, A Study of Cassius Dio, Oxford, 1964; sir R. Syme, Tacito, pp. 59; 12l-l26; 875-876; R. Hanslik, op. cit., col. 1102; A.N. Sherwin-White, The Letters ofPliny. A Historical and Social Commentary, Oxford, 1966; H. Bardon, pp. 342-368; Geza Alfoldy, „Zeitgeschichte und Krisenempfindung bei Herodian", Hermes, 99, 1971, pp. 429-449; Brian Reardon, Courants litteraires grecs des Il-e et Hl-e siecles apres J.-C, Paris, 1971, pp. 12-308; 334-340; 354-362; Jean-Marie Andre, „Les Ludi Scaenici et la politique des spectacles au debut de Pere antonine", Actes du IX-e Congres de VAssociation Guillaume Bude (Rome, 13-l8 avril 1973), 2 voi., Paris, 1973,1, pp. 468-479; A.D. Leeman, op. cit., pp. 39l-501; P. Petit, op. cit., pp. 279; 372-373; 51l-513; Eugen Cizek, Tacit, Bucureşti, 1974, pp. 135-l74; id., Epoca lui Traian, pp. 439-447; 450-462; id., „La litterature et les cercles culturels et politiques â l'epoque de Trajan", A.N.R.W., II, 33, 1, pp. 3-35; id., II saeculum Traiani, pp. 313-316; id., Ist. Ut. lat., pp. 129-l51; 406-411; 694-695; id., Histoire et historiens, pp. 217-285; Jean Gerard, Juvenal et la realite contemporaine. Paris, 1976, pp. 86-205; J.-P. Martin, pp. 28-29; P. Grimal, Le lyrisme ă Rome, Paris, 1978, pp. 249-250; 255-262; H. Temporini, op. cit., pp. 134-l42; H. Matei, op. cit., pp. 33; 69; 10l-l47; 217-218; 228; Florence Dupont, Le theâtre latin, Paris, 1988, pp. 35-41; Graham Anderson, „The Pepaideumenos in Action: Sophists and their Outlook in the Early Empire", A.N.R.W., II, 33, 1, pp. 80-208; Ewen L. Bowie, „Greek Sophists and Greek Poetry in the Second Sophistic", ibid., pp. 209-258; Peter Steinmetz, „Lyrische Dichtung im 2. Jahrhundert n. Chr.", ibid., pp. 259-302; Etienne Aubrion, „La Correspondance de Pline le Jeune: Problemes et orientation actuelles de la recherche", ibid., pp. 304-374; Paolo Soverini, „Impero e imperatori nelPopera di Plinio ii Giovane: Aspetti e problemi del rapporto con Domiziano e Traiano", ibid., pp. 515-554; Rene Marache, „Juvenal-peintre de la societe de son temps", ibid., pp. 592-639; M. Le Glay, Empire, pp. 170-l71; 311; J.-P. Martin, Pouvoir et religions, pp. 106; 109-l12 (pentru literatura creştină).