Isus in coran

Umm Salamah (Allah sa fie mulţumit de ea!) – soţia Profetului (Pacea şi binecuvântare alui Allah fie asupra sa!), a spus:

„Când am ajuns noi la pământul Habaşah ne-am învecinat noi cu cel mai bun vecin – An-Najashy – proteguitor pentru religia noastră şi supus lui Allah. Nu am fost noi chinuiţi de către el şi nici n-am auzit ceva care să nu ne fi plăcut. Şi când au aflat despre aceasta oamenii din neamul Quraish au căzut de acord să trimită un dar pentru An-Najashy dintre cele mai încântătoare şi luxuriante bogăţii ale Meccăi. Şi au adunat ei multe dintre acestea, şi nu au lăsat pe vreunul dintre cei care ar fi avut posibilitatea de a face aceasta decât contribuind el cu un dar. Apoi au trimis ei toate acestea împreună cu Abdullah ibn Abu Rabi’a Al-Makhzumy şi ‘Amruu ibn ‘Aas şi i-au instruit pe aceştia spunându-le: «Fiecăruia dintre clericii religioşi ai săi dăruiţi-i voi un dar înainte de a ajunge să staţi de vorbă cu An-Najashy, după care daţi-i lui An-Najashy darurile lui. Apoi cereţi-i lui să vi-i predea vouă (pe musulmanii emigranţi din Mecca) înainte de a vorbi el cu ei.»”

A spus ea mai departe:

„Şi am ieşit noi şi s-au înfăţişat ei lui An-Najashy şi eram noi la el în cea mai bună casă, şi în cea mai bună învecinare, însă nu a rămas niciunul dintre clericii religioşi ai acestuia căruia delegaţia Quraishilor să nu îi fi făcut vreun cadou, înainte de a ajunge să vorbească ei cu An-Najashy .

Apoi au spus ei tuturor clericilor religioşi: «Cu adevărat, au venit în ţara regelui de la noi doi flăcăi proşti, s-au delăsat ei de religia poporului lor, şi nici nu au acceptat ei religia voastră, şi au urmat ei religia unui inovator (răzvrătit), pe care nici noi şi nici voi nu îl cunoaştem, şi ţi i-am trimis noi ţie după ei pe cei mai nobili oameni ai poporului lor, dintre taţii şi unchii şi familiile lor, pentru a li-i înapoia pe ei lor. Aşadar, dacă vom vorbi noi cu regele vostru în privinţa lor, sfătuiţi-l pe el să ni-i predea pe ei nouă şi să nu stea de vorba cu ei, căci oamenii poporului lor sunt ei mai îndreptăţiţi asupra lor si mai binecunoscători ai celor de care s-au delăsat.» Şi au spus ei: «Da.»

Apoi au oferit ei cadourile lor lui An-Najashy , care le-a promit, apoi i-au vorbit ei şi au spus: «O, rege, cu adevărat au venit în ţara ta dintre noi doi flăcăi proşti, s-au delăsat ei de religia poporului lor, şi nici nu au acceptat ei religia ta, ci urmează ei unui inovator (răzvrătit) pe care nici noi şi nici tu nu îl cunoaştem. Şi v-am trimis noi vouă pe cei mai nobili dintre oamenii poporului lor, dintre părinţii şi bunicii şi unchii acestora şi familiile lor, pentru a li-i înapoia tu pe ei lor, întrucât ei sunt mai îndreptăţiţi în privinţa lor şi mai cunoscători al celor de care ei s-au delăsat.»”

A spus ea mai departe:

„Şi nu era ceva mai neplăcut pentru Abdullah ibn Abu Ar-Rabi’a şi Amruu ibn Al-‘Aas decât să asculte An-Najashy vorbele lor. Şi au spus clericii sai religioşi: «Adevăr au rostit, o, tu, rege! Oamenii poporului lor sunt ei mai îndreptăţiţi asupra lor şi mai cunoscători asupra celor cu care ei au fost blamaţi, aşadar predă-i pe ei pentru a fi înapoiaţi în ţara lor.»

Şi s-a înfuriat An-Najashy (spunând) : «Nu! Jur pe Allah! Nu îi voi preda pe ei lor şi nici nu voi nedreptăţi eu un popor care mi s-a învecinat mie. Au venit ei în ţara mea şi m-au ales pe mine dintre toţi ceilalţi şi împărăţia mea şi voiesc eu să îi întreb pe aceştia doi ce spun ei înşişi în legătură cu situaţia lor? Şi dacă sunt ei aşa cum se spune, îi voi preda pe ei neamului lor şi îi voi întoarce la poporul lor, însă dacă vor fi ei altfel decât cele (pe care ei le spun) îi vom apăra pe ei de voi şi mă voi însoţi eu cu ei într-o bună întovărăşire, atât cât îmi vor fi în preajmă.»

Apoi a trimis după companionii Trimisului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi i-a chemat la el. Şi când a venit la ei solul lui, s-au adunat ei şi şi-au spus unii altora: «Ce o să îi spuneţi voi (acestui) bărbat dacă îl veţi întâlni?» – «Jurăm pe Allah, ca o să ii spunem lui cele pe care ne-a învăţat pe noi şi ni le-a prescris noua Profetul nostru, indiferent ce ar fi să se întâmple.»

Şi când au ajuns ei, chemase An-Najashy pe mai marii preoţilor săi şi îşi răspândiseră ei Scripturile lor împrejurul său, apoi i-a întrebat pe musulmani, spunând: «Ce este această religie prin care v-aţi despărţit voi de poporul vostru şi nu aţi acceptat nici religia mea şi nici vreo alta dintre religii?»

Şi era cel care i se adresa lui Jafar ibn Abu Talib şi i-a spus: «O, tu, rege! Eram în Jahiliyyah (în perioada ignoranţei) un popor de oameni care adora idolii şi mânca mortăciunile şi păcătuiam, şi rupeam legăturile cu rudele de sânge şi nu eram noi buni cu vecinii noştri, iar cel puternic dintre noi îl mânca pe cel slab. Şi am continuat noi să fim astfel până ce Allah ne-a trimis nouă un Trimis dintre ai noştri, căruia îi cunoaştem noi descendenţa şi dreptatea şi sinceritatea, şi încrederea de care este demn, şi nobleţea sa.

Ne-a chemat el la credinţa în Unicitatea lui Allah şi adorarea Lui şi la a ne delăsa de cele pe care le adoram noi şi străbunii noştri în afară de El, dintre pietre şi idoli. Şi ne-a prescris nouă sinceritatea în vorbă, şi întoarcerea celor puse în grija noastră la proprietarii lor, şi menţinerea legăturilor cu rudele de sânge, şi bună întovărăşire cu vecinii, şi oprirea de la ceea ce este interzis şi vărsarea de sânge, şi ne-a oprit pe noi de la a păcătui, şi a spune neadevăruri, şi de la a mânca averea orfanilor, şi de la defăimarea femeilor virtuoase, si ne-a prescris noua să Îl adorăm pe Allah şi să nu îi asociem Lui nimic, şi ne-a prescris noua să facem Rugăciunea (As-Salah), şi să dăm Dania (Az-Zakah), şi să postim (As-Siyam).»