Jacques gernet le monde chinois
Yüklə 2,16 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- »*n. Liu Bang
- ISTOJilE CIVILIZAŢIE 158 î.e.n. Pri
- Shanxi şi jefuirea
- 139 î.e.n. (sau 135)
- in Fer Shana şi i 124 U. n
  ISTORIE
CIVILIZAŢIE  453 î.c.n. împărţirea regatului Jin in trei principate: Han, ■\Vei Zhao. începutul perioadei statelor combatante (Zhangtto).
445 î.e.n. Expansiunea statului Chu spre est, în detrimentul statului Wu. 408 î.e.n. Barbarii din nord sînt zdrobiţi. Statul Wei respinge statul Qin spre vest şi se întinde pînă la Rîul Luo din nord, unde construieşte o linie de fortificaţii. 444 î.e.n. Calcularea anului solar: 365 zile şi un sfert. 395 î.e.n. (către) Moartea legistului Li Kui (sau Li Ke), ministru al statului Wei. 381 î.e.n. (către) Moartea lui Mozi. ■ 367 î.e.n. împărţirea casei regale Zhou în două principate: Zhou de Vest şi Zhou de Est. 361 i.e.n. Sosirea în statul Qin a reformatorului legist Gongsun Yang (Shang Yang). 358-352 î.e.n. Statul Wri întăreşte valea Rîului Luo din nord şi-şi prelungeşte liniile de apărare pînă la citul munţilor Ordos. 356 — 348 î.e.n. Mari reforme ale lui Shang Yang în statul Qin. 354-351 î.c.n. Asediul Han-danahii, capitala statului Zhao din sud-vrstul Ilebe- iului.
334 î.c.n. Statul Chu absoarbe statul Yue (Yangziul inferior ?i nordul Zhojiangului). 32 l.e.h. Instituirea postului prim ministru în statul Qin.
350 î.e.n. (către) Cel mai vechi catalog de stele. 355 î.e.n. (către). Moartea Iui Yang Zhu, filozof pesimist, apostol al egoismului. î.c.n. Pri din Qin
  ISTORIE
CIVILIZAŢIE  221 l.e.n. întemeierea imperiului dinastiei Qin. 221 — 214 î.e.n. Expediţii î;i Fiijiaii, Guangdong, Guanxi şi în nordul Vietnamului. 220 î.e.n. Construcţia unei reţele de drumuri imperiale. Reconstruirea şi prelungirea Marelui Zid, construi-! in jur de 300 î.e.n.
215 î.e.n. Campania lui Meng Tian în Mongolia, împotriva triburilor xionguu. 214 î.e.n. Expediţie în Nar.yuc. (regiunea Guang/'houului şi Hanoiului). Transferări a. în Nanyue a 500 000 de condamnaţi. 212 î.e.n. Construirea palatelor imperiale. 210 î.e.n. Moartea, primului împă rat. 209 î.e.n. începutul râserâle-lor şi războiului civil. Întemeierea primului imperiu din stepă, de către Maodun. şef al triburilor xiongnu. 20S i.p.n. Răsccala populară a lui Chen She. 207 î.e.n. Asasinarea celui de-al doilea împărat. -06 î.e.n. Sfirsitul dinastiei Qin. 203 î.e.n. Xiong Yu şi Liu Bang işi împart imperiul: Ia Liu Bang, *« »*n. Liu Bang 11 ?Hmina ?e X>ang Yu şi se proclamă «mpârat al dinastiei Han. 201 i-e.n. Liu Bang cedează r.ir*1? de feude, o parte a te-imperiului foştilor
[a est; Han - regatul lui săi ae arme, la vest. 21.5 î.e.n. Arderea căiţilor.  ISTOJilE
CIVILIZAŢIE  158 î.e.n. Pri na menţionare a unor colonii militare (tun tian) Ia hotarele nordice.
 144 î.e.n. Incursiune a xiong-nuilor în Shanxi şi jefuirea cailor din lurgheiia imperială.
141 î.e.n. înscăunarea împăratului Wu (Xiaowudi). 157 î.e.n. Moartea lui Lu Jia, cărturar taoizant, autor al cărţii Xiuyii. 140 î.e.n. Prima lucrare de alchimie chineză.  139 î.e.n. (sau 135) Plecarea
lui Zhang Qian în Asia Cen trală, în căutarea „marilor yuezhi". 136 î.e.n. începutul explorării căilor din Sichuan către Binnania şi India, din iniţiativa Iui Tang Meng. 131 i.e.n. Efort de pătruudeR '" iunuaii şi Guizhou. î-e.n. Construirea unui între Sichuan si 135 î.e.n. (către) Prima menţionare a formei în şase colţuri a cristalelor de zăpadă, iaHanshi waizhuan. 133 î.e.n. Trimiterea unor magicieni (fangshi) în căutarea Insulei Nemuritorilor. Constr 1*8 in FerShana şi i 124 U.n - ercarc de rebe- 4 î.e.n. Crearea unui-birou de cincizeci de specialişti în textele clasice, scrise cu scriere nouă.   ISTORIE
civilizaţii;   95 î.e.n. Canal do 100 km între Kîul Wei şi Rînl Jing din Shaanxi.
87 î.e.n. Moartea împăratului VVu. 93 î.e.n. Descoperirea unor manuscrise ale textelor clasice în scriere veche. 92 î.e.n. începutul proceselor de vrăjitorie la Palatul imperial. Către 92 î.e.n. — mcar-tea marelui istoric Sima Qian, autor al Memoriilor istorice (Sluji). 89 î.e.n. Sacrificii feng şi shan în Taishan. Zhao Guo inventează noi unelte agricole şi un nou sistem de asola-mente (daîtian). 68 î.e.n. Părăsirea forturilor situate la nord de Marele Zid. 81 î.e.n. Discuţii asupra abolirii sau menţinerii monopolului 64 î.p.n. Dinastia Han îşi concentrează eforturile asupra apărării drumului meridional al oazelor. 60 t-e.n. începutul declinului Puterii xiongnuilor. 65 î.e.n. Cele mai vechi mori de apă di,, Asia M 52 î.cn. Armilia ecuatoriala a lui Guo Shouchang. 51 î.e.n. Conferinţă la curtea imperială asupra interpretării textelor clasice. 46 î.e.n. Recrutarea de specialişti în yin-yang şi în preziceri. 41 î.e.n. Nfuiiiâiul de studenţi de la Academie creşte la 1000. 28 i.e.n. începutul notării j sistematice a. petelor solare.  9 e.n. Wang Mang întemeiază dinastia Xin. „Naţionalizarea" pămînturilor.
10. Vechii nobili Han sînt re duşi la rangul de simpli parti culari. 11, Fluviul Galben rupe digu rile şi îşi schimbă cursul 17. Extindere a răscoalelor populare, ca urmare a calamităţilor naturale şi a rechizi-ţiilor pentru armată. 20. Construcţii fastuoase ale lui Wang Mang la Chang'an.
25. Sprîncenele roşii intră în Chang'an. Liu Xiu se proclamă împărat. începutul dinastiei Han tîrzie, sau Han de Est. Capitala este stabilită la Luoyang. 47 — 28. Noul împărat Han îşi elimină concurenţii şi înăbuşă răscoalele sprîncenelor roşii. 20 Prima menţionare a unor baterii de piloni acţionate de apă.
antichitate, Zuozhuan şi 23 Moartea lui Liu Xin, bibliotecar imperial, editorial unor texte din printre care Zhouli. 31. Prima menţionare a aplicării forţei hidraulice la su-fleriile de la furnalele înalte pentru topirea fierului. 36. Recucerirea Sichuanului Şi sfîrşitul imperiului Cheng-Han. 40. Răscoală a populaţiilor din bazinul Fluviului Roşu şi din,Guangdongul Occidental. ISTORIE
CIVILIZAŢIE 88. Suprimarea monopolului asupra sării şi fierului.
89—105. Ambasade indiene la Luoyang. 97. Gan Ying, trimis de Ban Cliao în Orientul roman, este reţinut la hotarele imperiului part. 101. Ambasadă a părţilor.
120. O ambasadă a regatului Shan din Birmania oferă curţii de la Luoyang dansatori Şi jongleri din Orientul roman.
105. Eunucul Cai Lun prezintă împăratului primele sorturi de llîrtie. 118 (către). JJngxian de Zhang Heng, lucrare de astronomie. 124. Sfera armiliară a lui Zhang Heng.
125 (către). întărire a puterii eunucilor. 125-150 (către). Imperiul Han îşi restabileşte dominaţia în Asia Centrală'. 1j2. Prima menţionare a legăturilor oficiale între China Şi Java. 127. Fang Ying, specialist în ştiinţe ezoterice, este chemat la curte. 132. Seismograf şi sferă armiliară acţionată de un mecanism rotativ diurn, construite de Zhang Heng.  ISTORIE
CIVILIZA TIE   184. Marea răscoală a turbanelor galbene ale căror trupe numără dintru început 300 000 de oameni.
190. Colecţiile şi arhivele Han dispar în timpul jefuirii Luoyangului de către trupele lui Dong Zhuo. Către 190 apar Tradiţiile matematice [Shushu jiyi), atribuite lui Xu Yue.
Yüklə 2,16 Mb. Dostları ilə paylaş:
|