194. Foamete la Chang'an.
195. Sun Ce ocupă bazinul
Yangziului inferior.
-
Moartea lui Sun Ce, că
ruia îi urmează fratele său,
Sun Quan.
-
Cao Cao stăpîneşte peste
aproape întreaga Chină de
Nord.
208. Alianţa între Liu Bei şi Sun Quan împotriva lui Cao Cao. Celebră înirîngere a trupelor lui Cao Cao pe Fluviul Yangzi (bătălia de la Faleza Roşie).
211. Liu Bei se instalează în Sichuan.
^ Sun Quan se instalează anjing, pe care ii întăreşte îl numeşte Jiankang.
200. Moartea marelui comentator al textelor clasice Zheng
Xuan.
ISTORIA
CIVILIZAŢIE
263. Sfirşitul imperiului Shu-Han, anexat de statul Wci.
265. Sima Yan întemeiază dinastia Jin (Tsin) la Luoyang. 268. Codul erei Taishi (2962 articole) diu dinastia Jin.
280. Cucerirea Nanjingului şi anexarea imperiului Wu de către imperiul Jin.
«04. Li Xiong se proclamă rege la Chengdu; Sichuanul şi o parte a Yunnanului alcătuiesc "n regat independent. Liu Y«an; şef ai triburilor xiongrra Şimzate, întemeiază regatul «dependent Han în Shanxi.
r,10' Ex°d masiv al înaltelor lase chineze spre sud.
-
Moartea poetului şi mu
zicianului taoizant Xi Kang.
-
Moartea poetului Ruan
Ji-
265. Moartea celebrului medic Hua Tuo, căruia i s-ar datora gimnastica medicală, masajele si fizioterapia.
271. Moartea lui Fc i Xiu, primul cartograf care a aplicat un sistem de paralele nord-sud şi est-vest.
279. Descoperirea într-un mor-mint din Henan a unor manuscrise datînd din epoca statelor combatante şi cuprinzînd Analele Wci şi Mutianzi zhuan.
282. Moartea lui Huang Mifu, autor al tratatului de acupunctura şi moxibustiune Zhenjiu.
284. Moartea lui Du Yu, jurist şi comentator al cărţii Ziiozhuan, inginer şi inventator de mecanisme. 285 (către). Sanguozhi—Istoria celor trei regate (220 — 280). 286. Prima traducere a Lotusului Legii celei drepte, făcută la Chang'an de Dharmaraksha. 300. Moartea lui Pei Wei şi a lui Xiang Xiu, comentatori ai cărţii Zhuangzi, filozofi din Şcoala misterelor. Către 300— Tratatul despre puls (Maijing)t atribuit lui Wang Shuhc.
310. Sosirea la Chang'an a călugărului budist taumaturg Fotudeng. Prima hartă a cerului făcută de Chen Zlmo.
ISTORIE
civilizaţii-:
-
Moartea lui Fu Jian şi
declinul imperiului său.
-
întemeierea dinastici Tu-
oba-Wei sau Wei de Nord.
389. întemeierea dinastiei
Liang tîrzie.
398. Dinastia Wei cucereşte Ye, capitala dinastiei Yan tîrzie. Transfer la Datong, capi tala Wei, a unei părţi din populaţia din Shandong Şi din nord-est.
400-402. Răscoalele lui Sun En în Zhejiang şi în sudul Jiangsuului.
402. Huan Xuan, stăpîn pe provinciile centrale ale imperiului Jin, se revoltă şi mărşăluieşte asupra Nanjingului.
404. Căderea dictatorului Huan Xuan şi restaurarea dinastiei Jin de Vest la Nanjing.
406. Primele măsuri de centralizare administrativă în statul "rei de Nord.
417
Jin intră în
n şi pun
tîrzie.
380. Maestrul budist Huiyuan se instalează în Lushan (regiunea Jiujiang din Jiangsu). 384 (către). întemeierea marii mînăstiri Donglinsi din Lushan.
386 (către). Prima sinucidere prin foc a unui călugăr budist.
3y<). Călugărul Faxian pleacă spre India, prin Asia Centrală.
401-404 (către). Şederea în Ka.şmir a călugărului Zhiyan.
402. Sosirea la Chang'an a marelui traducător Kumara-jî'/a, de origine kuceană.
404. Zhimeng pleacă împreună cu alţi 15 călugări spre Asia Centrală şi India. Tratatul scris de Huiyuan, în care este afirmată independenţa călugărilor faţă de puterea laică.
-
Moartea lui Gu Kaizhi,
primul pictor celebru din is
torie.
-
Faxian, întors din India,
Sri I.anca şi Sumatra, debarcă
pe coastele Sliandongului.
414. Fuguoji (sau Faxianzhu-an) — Memoriu asupra regatelor budiste de Faxian.
485. Punerea }n „„,.
statul Wei P Car
-partiţie a p^Xrf ti»cţie între pămw ?" (dis-
purile cu duzi)
****&. Guhuapiniu ^ "
7c=he l T CCa mai
555-556. Mobilizarea a
1 800 000 oameni ,a construi
rea Marelui Zid, în nordul im
periului Oi de Nord. Lunei
mea lucrărilor de după 541
atinge 1 500 km. P J
557. Yuwen Jiao întemeiază imperiul Zhou de Nord ja Chang'an. Chen Baxian înte meiază imperiul Chen la Nan-
564. Codul Oi de 1
574. Măsuri împotriva clerului budist în statul Zhou de Nord.
577. Dinastia Zhou anexează teritoriul statului Qi. întreaga Chină de Nord este unificată. 581. Generalul Yang Jian întemeiază la Chaug'an dinastia Sui.
583. Victoria dinastiei Sui asupra turcilor şi tuyuhun-ilor.
585 — 587. Construirea unui Mare Zid în nord şi a unui canal în regiunea Yangzhou. 589. Armatele Sui intră în Nanjing. Sfîrsitul imperiului Chen.
594. Zhongjing mulu de Fa-jing — catalog al traducerilor budiste în chineză.
597. Moartea lui Zhiyi, întemeietor al sectei budiste Tian-
tai.
600 (către). Primele poduri suspendate cu lanţuri de fier.
606
a -unor iTiari
grîne la Luo-
ISTORIE
CIVILIZAŢIE
655. Expediţie în Coreea în ajutorul statului Silla, atacat de Koguryo şi Paelcche.
657. Imperiul Tang şi uigurii tflfrîng pe turcii orientali.
661. Administraţie chineză în Kaşmir, în bazinul fluviului Amu-Daria, în Tokhara şi la hotarele Iranului de l'.'st.
663. Victorie a armatelor chineze asupra trupelor japoneze venite în ajutorul statului Paekche,
665. Imperiul Tang dispune de 700 000 cai in hergheliile de stat.
666—668. Victorii chineze în Coreea. Sfîr.şitul regatelor Koguryo şi Paekche. Manciuria şi Coreea se află sub control chinez. Unificarea sudului Coreei de către regatul Silla, aliat cu imperiul Tang.
652 (către). Indianul Jiasha Xiaowei devine funcţionar la biroul de astronomie.
656. Istoria dinastiei Sui (Suishu). Suanjing shishu (Cele zece tratate de matematică),
659. Istoria dinastiilor din sud (Xanshi).
664. Moartea marelui maestru budist Xuanzang. Guang hong~ mingji — culegere de texte apologetice în favoarea bn-dismu lui.
-
Moartea călugărului Dao-
xuan, specialist în disciplină
monahală (Vinaya) şi în isto
ria budismului chinez.
-
Fayuan zhitlin — enciclo
pedie budistă.
-
Shiliao bencao — tratat
de dietetică. Moartea astro
nomului Li Chunferig.
-
Călugărul Yejing pără
seşte China la Guangzhou, ple-
cînd în Asia de Sud Est şi în
India.
-
-
ISTORIE
CIVILIZAŢIE
725. Reconstituirea hergheliilor de stat incepind din 705, permite imperiului să dispună de 420 000 cai.
733. Numărul funcţionarilor
imperiali se ridică Ja 17 6S0,
iar cel al funcţionarilor recru
taţi pe pian local la .57 416.
734. Reforma sistemului de
'transport' pe:canâle, efectuată
:de Pei Yaoqing.
742. Apărarea frontierelor se află sub răspunderea a zece comisari imperiali. An Lushan controlează armatele din He-bei, Slianxi, Shandong şi Manciuria de Sud.
745—751. Contraofensivă chineză împotriva arabilor in Transoxiana şi în regiunile situate la sud de Lacul Balhaş. 751. Armatele chineze comandate de generalul coreean Gao Xianzhi sînt învinse de arabi în apropiere de Alma A ta, pe rîul Talas.
755 — 763. Rebeliunea lui An Lushan şi Shi Siming.
-
An Lushan se proclamă
împărat. Fuga împăratului
Ananzong în Sichuan.
-
Moartea lui An Lushan.
afli Siming îi urmează în frun
za rebeliunii.
?58. Instituirea sării.
monopolului
ViSurii jefuiesc Chang'- Şi masacrează populaţia.
An r,Sffr?it"I ^beliunii lui r^ *V
ng'an.
Kaiyuan zhanjing — colecţie de texte de astronomie în care figurează simbolul zero. 721-725. Expediţii ştiinţifice ale călugărului Yixing pentru a măsura umbra sol-stiţiilor, între 40" şi 17° latitudine.
761. Moartea lui Wang Wei, pictor şi poet. Către 761 Man yoshu apare in Japonia.
840. Dispersarea şi divizarea triburilor uigure.
845. Recuperarea aramei pă-mintunlor şi şerbilor bisericii ca urmare a marii proscrieri a budismului.
841 (către). Apare lucrarea de critică picturală Tangchao minghua Iu a lui Zliu Jing-
842-845. Proscrierea religiilor străine .şi a budismului. 844 (către). Moartea lui Li Ao, precursorul filozofilor „neoconfucianişti" din secolul al Xl-lea.
î5^
Unea trupe n chua P °r
ao-
Bai
846. Moartea poetului
Juyi.
847. Apare lucrarea însemnări
cu privire la pictorii celebri
din trecut (Lidai minghua ji
de Zhang Yanyuan.
858. Moartea poetului Li Shangyin.
860 (către). Apare Manshu, monografia asupra Yunnanu-lui (istorie, etnografic, botanică etc.)
862 — 866. Călătoria în China a călugărului japonez Shuei.
s r
«79
7
lux
960. Întemeierea a-
Song de către Zhan JWasti^
la Kaifeng. ° Ku^>gyin
969. înlocuirea *
oneii a Wr Ptata
Jita" fIOriarii
stiei Song &ar2latei ^şituj re|" in^
mi Scrutare a f C021Cursuri do
CIVILIZAŢIE
1073. Şase miliarde de monede de aramă sînt bătute în cursul unui singur an.
1077. Fluviul Galben îşi rupe digurile în aval de Kaifcng.
1085 G
984. Prima ecluză de canal 986. Apare antologia literară a secolelor al Vl-lea — al X-lea Wenyuan yinghua. La kitani apare dicţionarul Longkan shonjian .
990 (către). Menţionarea busolei într-o lucrare de gpo-mancie.
1004. Apariţia biografiilor călugărilor sectei chan, Jineie chuandeng Iu.
1010. Apare geografia ilustrată a imperiului Song, Zhit-duo tujing, în 1566 de capitole.
1013. Apare colecţia de texte şi de eseuri politice, Ce/n yuangui.
1022 (către). Apariţia marei compilaţii taoiste, Yunji Ji-qian.
1024. Primele note de credit, emise în Sichuan.
1027. Construirea unui vehicul odometru.
1034- 1036. Apare catalogul bibliotecii imperiale întocmit de Fan Zhongyan şi Ouyafl» Xiu.
1040. Apariţia marelui trata' de artă militară, Wujing tvni' yao (descrie magnetizarea p"' remanentă).
1041-1048. Primele încercări de tipografie cu caractere mobile.
1053. Moartea reformatorului
Fan Zhongyan.
1054. Notarea unei supernove.
1061. Apariţia Noii istorii a dinastiei Tang, Xintatigshu, (618-907), a lui Ouyang Xiu. 1063. Apariţia lucrării de epi-grafie antică, Jiguhi a lui Ouyang Xiu.
1068. Intrarea în vigoare a noilor legi (xinfa) fiscale administrative şi militare ale lui Wang Anshi.
1070 (către). Apariţia Noii istorii a celor cinci dinastii, Xin wudai shi, a lui Ouyang Xiu.
1073. Moartea filozofului Zhou Dunyi.
1077. Moartea matematicianului şi naturalistului Shao Kangjie (Shao Yong). Moartea filozofului Zhang Zai. 1080. Apariţia notelor Mengqi bitan, culegere de însemnări diverse, una din principalele surse ale istoriei ştiinţelor din China.
1084. Apariţia celebrei istorii generale a Chinei din 403 î.e.n. pîna la 959 e.n., Zizhi tong-jian a lui Sima Guang. Tipărirea culegerii de lucrări de matematică Suanjing shishu.
Sima at săguver-
g estec AboiirpC
filozofului,
1085. Moartea Clieng Hao.
1086
1086. Apari!ia Cârti, Cerului
ISTORIE
CIVILIZAŢIE
ISTORIE
CIVILIZAŢIE
1087. înfiinţarea unui comisariat pentru corăbiile comerciale la Quanzhou.
1094. Noile legi ale lui Wang Anshi sînt treptat repuse în vigoare, iar reformiştii sînt rechemaţi din exil.
1115. Jiirchenii întemeiază imperiul Jin (Kin) în Manciuria.
1122. Imperiile Jin şi Song prind în cleşte imperiul Liao. Cucerirea Beijingului de către imperiul Jin.
1125. Sfîrşitu! imperiului ki-fan al dinastiei Liao. Marea invazie a imperiului Jin în China de Nord. 1127. în faţa atacurilor armatelor Jin, guvernanţii dinas-
1088. Crearea de către Su Song a orologiului astronomic pus în mişcare de un mecanism acţionat de apă.
1090. Prima utilizare atestată a busolei navale chineze.
1101. Moartea celebrului poet Su Shi (Su Dongpo).
1103. Apariţia marelui tratat de arhitectură Jingzao fashi.
1105. Moartea celebrului poet Huang Tingjian.
-
Moartea pictorului si
estetului Mi Fu, autorul unei
istorii a picturii, Huashi.
-
Moartea filozofului
Chcng Yi.
-
Apariţia catalogului
picturilor şi caligrafiilor co
lecţiei imperiale, Xuanhe shu-
hua pn.
-
Apariţia culegerii de
gong'an (teme de meditaţie)
a şcolii chan, intitulată Sf
yanlu.
-
Sfîrşitu] domniei impă'
râtului Huizong, pictor, estet
şi colecţionar.
tiei Song se refugiază la sud de Yangzi. începutul epocii Song de Sud.
1138. Tratat de pace între imperiile Song şi Jin.
1148. Fluviul Galben îşi schimbă cursul.
1151. Guvernanţii Jin îşi transferă capitala la Beijing (Yanjing).
1154. Prima emisiune de bancnote în imperiul Jin.
U94. Fluviul Galben se dc-Plasează din nordul în sudul Peninsulei Shandong.
Mongolia.
ia puterea
/j? Prcs'nnea mongo-f. d«astia Ji„ îşi transferă 'tala )a Kaifeng
1141 (?) Moartea poetei Li Qingzhao.
1147. Prefaţa la Dongjing menghua Ut, descriere a Kai-fengului la începutul secolului al XH-lea.
-
Moartea lui Sheng Qiao,
autorul enciclopediei istorice
de un gen nou, Tongzhi.
-
Sinagogă la Kaifeng.
1178. Apare lucrarea lui Zhou Qufei, Lingwai daida, cu privire la ţările din Asia de Sud-Est şi Oceanul Indian.
-
Moartea filozofului in-
tuiţionist I,u Jiuyuan.
-
PJanisfera celestă de Ia
Suzhou (proecţie polară).
1196. Interpretările lui Zhu Xi asupra textelor clasice sînt declarate heterodoxe de către curtea Song.
1200. Moartea lui Zhu Xi.
1209. Moartea celebrului poet Lu You.
1264. Beijing devine capitala
mongolilor. r
irii for-
-în.ceP"tuI
1271. Constructorul si mate matic anul Guo Shoujing es,P însărcinat de mongoli cuVate problemele regularizării cur,,, nordeapaşiingaţiilM;
(li„asUc
1269. Adoptarea scrierii inventate de Iama tibetan 'Phags-pa pentru transcrierea
mongolei.
1274. priraa ;„ccr golilor de a invada J
£7k$£tOnishc «-Ariana
Dostları ilə paylaş: |