James Joyce ulise

I ' i deşertăciunea., atât de lăudatei virtuţi, normala letargie a materiei inconştiente*; apatia astrelor.

În ce satisfacţie finală s-au reunit aceste simţăminte şi reflecţii antagonice reduse la cea mai simplă expresie a lor?

Satisfacţie faţă de ubicuitatea în emisferele terestre estică şi vestică, în toate pământurile şi insulele locuibile, explorate sau neexplorate (ţara soarelui de miazănoapte, insulele fericiţilor, insulele Greciei, ţara făgăduinţei) a emisferelor adipoase posterioare feminine, înmiresmate cu lapte şi miere, şi cu căldură excretorie sanguină şi seminală, amintitoare a familiilor seculare de -curbe ale amplitudinilor, nesusceptibile de a se lăsa impresionate de impresii de stări de spirit sau de expresii de contrarietate, expresive a animalităţii mature mute şi imutabiie.

Semnele vizibile ale unei satisfacţii incipiente?

O erecţieaproximativă; o atenţie plină de solicitudine; o „elevaţie Treptată; o „relevaţie latentă; o contemplaţie tăcută.

Apoi?

A sărutat sferele cantalupate umflate afinate împaâidate aromate ale crupei ei, pe fiecare emisferă durdulie pepenie, în a lor adâncitură matură în aur obscură, cu o osculaţie întunecată provocatoare mult prelungită a pepene înmiresmată.

Semnele vizibile ale unei satisfacţii împlinite?

O contemplaţie tăcută; o velaţie incipientă, o retracţie treptată; o atenţie plină de solicitudine; o erecţie aproximativă.

Ce a urmat acestei acţiuni tăcute? O invocaţie somnolentă, o identificaţie mai puţin somnolentă; o excitaţie incipientă, o interogaţie catehetică.

Ce modificări a adus naratorul în răspunsul său la această interogaţie?

Negative; a omis să menţioneze corespondenţa clandestină între Martha Clifford şi Henry Flower, altercaţia publică la, în şi în vecinătatea stabilimentului autorizat al lui

Bernard Kiernan şi Co, – provocarea erotică şi răspunsul la aceasta stârnite de exhibiţionismul Gertrudei (Gerty) numele de familie necunoscut. Pozitive: a inclus menţionarea unui spectacol cu d-na Bandmann Palmer în Leah la teatrul Gaiety – o invitaţie la cină la hotelul Wynn (al lui Murphy) – un volum cu tendinţă condamnabil pornografică intitulat Plăcerile păcatului, anonim, autor fiind un om de lume, o contuzie temporară provocată de o mişcare greşită în cursul unei exercitări gimnastice după masa de seară, victima (între timp complet restabilită) fiind Stephen Dedalus, profesor şi scriitor, fiul cel mai vârstnic în viaţă al lui Simon Dedalus, fără ocupaţie stabilă, o demonstraţie aeronautică executată de el însuşi (naratorul) în prezenţa unui martor, profesorul şi scriitorul susmenţionat, cu promptitudine de decizie şi flexibilitate gimnastică.

În alte chipuri a mai fost naraţiunea sa alterată de modificări?

În nici un chip.- în alte privinţe a rămas naraţiunea sa nealterată de vreo altă modificare?

În absolut nici o privinţă.

Ce eveniment sau persoană au reieşit în evidenţă în cursul naraţiunii?

Stephen Dedalus, profesor şi scriitor.

Ce limitări ale activităţii şi inhibări ale drepturilor conjugale au fost percepute de ascultătoare şi de narator în ce-i priveşte pe ei înşişi în cursul acestei naraţiuni intermitente şi tot mai laconice?

De către ascultătoare, o limitare a fertilităţii întrucât căsătoria fusese celebrată la o lună calendaristică după cea de a 18-a aniversare a naşterii ei (8 septembrie 1870), adică la 8 octombrie,. şi consumată la aceeaşi dată cu progenitură feminină născută la 15 iunie 1889, fiind cu anticipaţie consumată la 10 septembrie acelaşi an şi comerţul carnal complet, cu ejacularea semenului în organul feminin firesc având loc pentru ultima dată cu şase săptămâni înainte, adică la 27 noiembrie 1893. cu naşterea la 29 decembrie 1893 a unei a doua (şi singura de parte bărbătească) proge-

— Ulise, voi. n nituri, decedat la 9 ianuarie 1394, în vârstă de 11 zile, iamî” nând o perioadă de 18 ani, 5 luni şi 11 zile, în care comerţul carnal fusese incomplet, fără ejacularea semenului în organul feminin firesc. De către narator, o limitare a activităţii, mentale şi corporale, întrucât contactul complet mental între el însuşi şi ascultătoare nu mai avusese loc de la consumarea pubertăţii, indicată prin hemoragie catame-nică, a progeniturii feminine a naratorului şi ascultătoarei, 15 septembrie 1903, rămânând o perioadă de 9 luni şi 1 zi în cursul căreia ca urmare a unei înţelegeri naturale prestabilite în ce priveşte neînţelegerea dintre femeile ajunse la maturitate (ascultătoarea şi progenitura) libertatea corporală totală de acţiune îi fusese circumscrisă.

Cum?

Prin variate interogaţii repetate formulate de partea feminină cu privire la destinaţia urmărită de partea masculină, înspre ce loc, locul unde, timpul la care, durata pentru care, obiectul împreună cu care în cazul unei absenţe temporare, proiectată sau efectuată.

Ce se mişca vizibil deasupra gândurilor invibizile ale ascultătoarei şi naratorului?

Răsfrângerea aruncată în sus de o lampă şi abajurul ei, o serie inconstantă de cercuri concentrice de diferite gradaţii ale luminii şi umbrei.

În ce direcţie erau întinşi ascultătoarea şi naratorul?

Ascultătoarea, est, sud-est; naratorul, vest, nord-vest, pe paralela 53 latitudine nordică şi meridianul 6 longitudine vestică; la un unghi de 45° faţă de ecuatorul terestru.

În ce stare de imobilitate sau de mişcare?

În stare de imobilitate faţă de ei înşişi şi unul faţă de celălalt. în mişcare, fiind fiecare din ei şi ambii purtaţi spre vest, înainte şi respectiv înapoi, de către mişcarea corespunzătoare perpetuă a pământului prin mereu schimbătoarele căi ale niciodată schimbătorului spaţiu.

În ce postură?

Ascultătoarea: întinsă semilateral, pe stânga, cu mâna stingă sub cap, piciorul drept extins într-o linie dreaptă şi r sprijinit pe piciorul sting, flexionat, în atitudinea Geci-Tellus, satisfăcută, culcată, îngreunată de sămânţă. Naratorul; întins lateral, pe stânga, cu picioarele drept şi stâng îndoite, cu arătătorul şi degetul mare al mâinii drepte sprijinit de rădăcina nasului, în atitudinea reprezentată pe un instantaneu fotografic executat de Percy Apjohn, omul-copil ostenit, copilul-om în pântec.

Pântec? Ostenit?

El se odihneşte. A călătorit.

Cu?

Sinbad Străbătătorul de mări, Tinbad Temnicerul şi Jinbad Juvaerjerul şi Binbad Balenierul şi Ninbad Năierul şi Finbad Fierarul şi Binbad Bubosul şi Pinbad Părosul şi Minbad Mincinosul şi Hinbad Hăituitul şi Rinbad Răguşi-tul şi Chinbad Chelarul şi Vinbad Pietrarul şi Linbad Ier-bivorul şi Xinbad Spintecătorul.

Când?

Îndreptându-se spre un pat întunecat unde era un rotund pătrat în jurul căruia Sinbad Străbătătorul de mări şi oul păsării roc şi al păsării auk în noaptea patului a tuturor aukilor dintre rocii crivatului lumii lui întunecat răului Sinbad Luminos născătorul de ziuă în pat.

Unde?

Da 6 pentru că n-a mai făcut niciodată până acuma asta să ceară să-i duc micul dejun la pat cu două ouă de când cu hotelul City Arms când se prefăcea c-ar fi bolnav la pat şi cu vocea sfârşită şi tot făcând pe delicatul şi prinţul ca să pară mai interesant în faţa băbătiei ăleia de ţaţă madam Riordan pe care zicea c-a îmbrobodit-o şi ea nu ne-a lăsat nici o para chioară toţi banii pe liturghii pentru ea şi pentru sufleţelul ei cea mai mare harpagoană care s-a pomenit se dădea de-a dreptul de ceasul morţii să lepede patru pence pentru spirtul denaturat şi-mi descria toate bolile de care suferea numai gura de ea cu politica şi cutremurele de pământ şi sfârşitul lumii da' măcar să mai trăim şi noi niţel până atunci şi ferească Dumnezeu să fie toate femeile ca ea pornită ca o cată împotriva costumelor de baie şi a decolteurilor sigur că da cine i-ar fi cerut ei vreodată să poarte aşa ceva mi-nchipui că era aşa mironosiţă pentru că nici un bărbat nu s-ar fi uitat la ea mă rog lui Dumnezeu să n-ajung vreodată ca ea de mirare că nu ne punea şi pe noi să umblăm cu vălul pe faţă dar oricum e sigur că era o femee cultă şi tot îi dădea zor cu domnul Riordan în sus domnul Riordan în jos mi-nchipui că lui i-a părut mai bine c-a scăpat de ea şi câinele ei mereu să-mi miroasă mantoul de blană şi tot da să-mi intre pe sub fuste mai ales atunci când da' ce-mi place mie la el că e politicos cu doamnele mai în vârstă aşa şi chiar şi cu chelnerii şi cu cerşetorii nu se ţine mândru pe nimic numai că nu totdeauna şi dacă ajunge vreodată să aibe ceva mai grav atunci e mult mai bine pentru ei să intre în spital unde e curat şi tot mi-nchipui c-o să trebuiască să-l bat la cap cu asta vreo lună de zile mda şi pe-urmă primul lucru e c-o să pună pe tapet problema cu o infirmieră de la spital şi-o să-l văd că stă acolo până-l dau ăia afară sau vreo călugăriţă poate ca fotografia aia porcoasă pe care o are la el e şi aia călugărită cum nu sunt eu da asta pentru că ei sunt aşa de slăbănogi şi vai de capul lor când sunt bolnavi că au numai decât nevoie de-o femee să se facă bine dacă-i curge sânge din nas ai zice că e o ce mai tragedie şi cu aerul ăla de parcă ar fi pe moarte când s-a dat jos la South Circular de şi-a scrân-tit piciorul la serbarea corului la Muntele de zahăr în ziua când eram cu rochia aia şi dom'şoara Stack să-i aducă flori cele mai prăpădite şi mai ofilite pe care le găsea pe fundul coşului făcea chiar orice numai să intre într-un dormitor de bărbat şi cu vocea ei de fată bătrână şi se străduia eât putea să creadă că el ar fi fost pe moarte de dragul ei -;i că adică n-am să te mai văd niciodată la faţă deşi abia că mai arăta şi el ca un bărbat cu barba care-i crescuse niţel acolo în fundul patului şi tata era tot aşa şi pe urmă eu nu pot să sufăr să stau să-l oblojesc şi să-i dau doctoria pe git când s-a tăiat la degetul de la picior cu briciul când şi-a râcâit bătăturile i-era frică să nu facă o cangrenă dar dacă-ar fi o dată să mă îmbolnăvesc eu atunci să vedem câtă atenţie numai că sigur femeea se mai ascunde ca să mai facă atâta tevatură cum fac ei da undeva şi-a făcut el damblaua sunt sigură după cum avea poftă de mâncare în orice caz îndrăgostit nu e că atunci ar lăsa-o mai moale la masă cu gândul la ea aşa că a fost sau vreuna din femeile alea de noapte dacă a fost acolo c-o fi fost cu adevărat el şi toată povestea cu hotelul a scornit-o ca s-ascundă ce punea la cale că m-a ţinut Hynes de vorbă cu cine m-am mai întâlnit a da' am dat peste îl mai ţii minte Menton şi mai cine era cine stai niţel cu faţa asta a lui lătăreaţă de copilaş nevinovat l-am văzut eu om deabea însurat cum se fleorţăia cu o faţă tânără la Pooles Myriorama şi i-am întors spatele pe loc când s-a strecurat de-acolo spăsit de tot ce rău am făcut da' a avut neruşinarea să se dea la mine odată acuma are ce merită cu mutra aia de cuceritor şi ochii de ştiucă fiartă dintre toţi nătăfleţii pe care i-am văzut în viaţa mea şi ăsta cică ar fi un avocat şi asta numai pentru că mie nu-mi place să-mi bat buzele în vânt când sunt în pat sau atunci dacă nu-i asta e vreo nenorocită de târfă peste care-a dat cine ştie pe unde sau pe care a agăţat-o pe furiş dacă l-ar cunoaşte şi astea cum îl ştiu eu da pentru că alaltăieri mâz-gălea ceva o scrisoare când am intrat în camera din faţă după chibrituri să-i arăt în ziar că a murit Dignam de parcă-mi spunea mie ceva şi el a acoperit-o repede cu sugativa şi se prefăcea că se gândeşte la nu ştiu ce afacere de-a lui aşa că foarte probabil că era la vreuna care-şi închipuie că are cârlig la el pentru că toţi bărbaţii o cam iau razna aşa la vârsta lui mai ales când se apropie de patruzeci de ani cum e el acuma aşa ca să-i stoarcă ce bani o putea de la el nu-i tâmpit mai mare ca un tâmpit bă-trân şi pe urmă când mă pupa în fund ca de obicei asta numai ca să nu bag eu de seamă nu că mie mi-ar păsa nici de două parale cu cine se culcă el sau pe cine-o mai fi avut înainte dar tot aş vrea să aflu atâta vreme cât nu-i am pe-amândoi sub nasul meu toată vremea cum a fost putoarea aia de Mary pe care-am avut când stăteam pe Ontario Terrace care-şi tot căptuşea cu nu ştiu ce fundul ăla fals al ei ca să-l excite destul că simt pe el mirosul ăla de femee boită odată sau de două ori am bănuit eu ceva că l-am pus să vină mai pe lângă mine atunci când am găsit firul ăla de păr lung pe haina lui fără să mai spun de data aia când am intrat în bucătărie şi se prefăcea că bea apă o femee nu le-ajunge sigur că a fost numai vina lui le-a stricat pe servitoare şi pe-urmă să mai şi propună ca ea să stea cu noi la masă de Crăciun mă rog o nu mulţumesc nu-n casa mea şi mă fura la cartofi şi la stridii 2 şilingi şase pence duzina şi că se duce s-o vadă pe mă-tuşe-sa vă rog mă fura ca-n codru asta e dar eu eram sigură că are el o învârteală cu aia pe mine nu mă duce de nas miros eu lucrurile astea şi el cică n-ai nici o dovadă că era ea dovadă o da mătuşisii-i plăceau grozav stridiile numai că i-am spus ce cred eu despre ea tot da zor să plec eu de acasă să rămână el singur cu ea nu mă cobor eu până-ntr-acolo să-i spionez jartierele pe care le-am găsit în cameră la ea vinerea aia când era ea-n oraş asta pentru mine a fost de-ajuns puţin cam prea mult chiar şi-am văzut şi pe faţa ei cum se umflă de furie când i-am pus în vedere să-şi ia papucii într-o săptămână mai bine renunţ de tot la ele fac eu singură curat în casă mai repede dacă n-ar fi bucătăria asta afurisită şi să scoţi gunoiu afară da' i-am spus-o şi lui oricum ori ea ori eu pleacă din casa asta nici măcar n-aş mai putea să m-ating de el dacă m-aş gândi că se-ntinde cu o mincinoasă de-asta ordinară şi neruşinată şi-o târâtură una care mă minte de la obraz şi cântă prin toată casa şi şi la w c pentru că ştia ea că s-a pus bine de da pentru că nu e el în stare să stea atâta vreme fără să aşa că trebuie să-şi dea el drumul pe-un-deva, şi ultima dată când şi-a dat drumul pe popoul meu când a fost în noaptea când Boylan m-a strâns tare de mină când ne plimbam la Tolka şi simt în mâna mea alta şi eu l-am apăsat aşa pe dosul palmei cu degetul mare ca să-i arăt că-l strâng şi eu şi cântând luna tânără de mai străluce cu iubire pentru că bănuieşte el ceva între mine şi el nu e el chiar aşa de tâmpit zice diseară mănânc în oraş şi mă duc la Gaiety da' n-am să-i dau eu satisfacţia asta oricum Dumnezeu ştie că el tot e o schimbare într-un fel să nu mai stau mereu şi mereu să tot port aceeaşi pălărie veche decât dac-aş angaja pe vreun tinerel mai drăguţ aşa să mă servească doar nu mi-oi face-o singură un băieţaş aşa tânăr m-ar place întâi l-aş pune puţin în încurcătură singură numai cu el dac-am rămâne l-aş lăsa să-mi vadă jartierele astea noi şi l-aş face să se roşească tot când mă uit la el l-aş seduce ştiu eu ce simt băieţii cu puf pe faţă când se joacă cu jucărica câte-un ceas întreg întrebare şi răspuns ai face una-alta şi-ailaltă cu omu' eare-aduce cărbunii da c-un episcop da aş face-o pentru că i-am spus cum un decan sau episcop sau aşa ceva s-a aşezat lângă mine în grădina templului ovreiesc când şedeam şi-mi-pleteam chestia aia de lână străin nu era din Dublin ce loc era ăsta şi tot aşa despre monumente şi m-a plictisit de tot cu statuile să-l încurajezi să-l faci mai rău decât e la cine te gândeşti acuma la cine spune-mi cum îl cheamă cine-i spune-mi cine e împăratul Germaniei el e da închipuie-ţi că eu sunt el gândeşte-te la el îl simţi cum încearcă să facă o târfă din mine ceea ce n-o să reuşească niciodată ar trebui să se lase păgubaş acuma la vârsta asta pur şi simplu asta o distruge pe orice femee şi nu simte nici un fel de plăcere se preface numai până a făcut el şi pe urmă trebuie să mă termin singură cum oi putea şi-ţi face buzele palide oricum s-a terminat acuma odată pentru totdeauna şi cu asta şi oricât îşi bat gura toţi pe lumea asta cu asta numai prima dată contează după asta e doar o chestie obişnuită pe care-o faci şi nu te mai gândeşti după aiatla asta de ce să nu poţi să te săruţi cu un bărbat fără să trebuiască să te-apuci să te măriţi cu el întâi uneori îţi place la nebunie când te simţi aşa nu ştiu cum aşa de bine peste tot şi nir mai poţi să te ţii aş vrea să fie un bărbat să mă posede când e el aici şi să mă sărute când mă ţine el în braţe nimic nu-i mai bine ca o sărutare lungă şi caldă adânc de tot până-n suflet aproape că eşti paralizată atunci nu pot să sufăr spovedania când mă duceam la părintele Corrigan a pus mâna pe mine părinte şi ce rău a făcut dacă a pus unde şi eu am spus pe cheiul canalului ca o proastă dar unde pe persoana ta copila mea pe picior la. spate sus era da cam sus era acolo unde te aşezi pe scaun da o Doamne nu putea să-i spună fund pe nume şi să terminăm cu asta şi ce-are a face asta cu toată treaba şi ai făcut cum i-o fi spus el c-am făcut am uitat nu părinte şi întotdeauna mă gândesc la părintele meu la tata şi la ce mai vroia el să ştie când eu mă mărturisisem deja în faţa lui Dumnezeu avea o mână mare grasă bună cu palma umedă totdeauna nu m-aş da în lături s-o simt pe mine şi nici el aş zice judecind după ceafa de taur în gulerul lui preoţesc mă gândesc dacă m-o fi recunoscut acolo în confesional eu puteam să-l văd pe el la faţă el nu mă vedea pe mine fireşte el nu s-a întors niciodată n-a lăsat să se-nţe-leagă nimic dar îi erau ochii roşii când a murit taică-su ei sunt ca şi morţi pentru femei sigur trebuie să fie groaznic să vezi un bărbat plângând cu atât mai mult ei mi-ar place să mă ia-n braţe unul în odăjdiile lui şi cu mirosul de tămâie din el ca papa şi pe urmă nu-i nici un risc cu un preot dacă eşti măritată are el grijă când se gândeşte la el şi pe urmă îi dai ceva sfinţiei sale papa ca pocăinţă mă întreb lui i-o fi plăcut cu mine un lucru care mie nu mi-a plăcut când mi-a dat cu palma peste dos la plecare aşa familiar de tot în hol cu toate că am râs eu nu sunt cal sau măgar nu mi-nchipui că se gândea la taică-su stau şi mă întreb dacă stă treaz noaptea să se gândească la mine sau să viseze şi oi fi şi eu în visele astea cine i-a dat floarea aia zicea c-a cumpărat-o el mirosea a nu ştiu ce băutură nu whisky sau bere sau poate o fi fost pasta aia dulceagă cu care-şi lipesc afişele vreun lichior ceva mi-ar place şi mie să gust odată din băuturile alea scumpe groase verzi şi galbene pe care le beau tipii ăia cu jobene care se învâr-tesc pe lingă actriţe odată am gustat cu degetul dintr-una de la americanul ăla cu veveriţa care discuta despre mărci poştale cu tata deabea se mai ţinea să n-adoarmă după ultima dată când am avut porto şi carne din cutie era bună la gust cam sărată da şi că mă simţeam aşa bine şi eram şi eu obosită şi-am adormit buştean chiar din clipa când m-am suit în pat până m-a trezit tunetul de-ai fi zis că-i sfârşitul lumii Doamne fereşte credeam că se răstoarnă ceru peste noi să ne pedepsească pentru păcatele noastre şi rai-am făcut cruce şi-am spus o Ave Măria exact ca furtuna aia cu trăsnetele grozave de la Gibraitar şi mai vin unii să-ţi spună că nu există Dumnezeu ce-ai fi făcut dac-ar fi intrat să se învârtească peste tot prin cameră nimic doar să te pocăieşti sincer luminarea pe care am aprins-o în seara aceea la capela din Whitefriars pentru luna mai a Măriei vezi că tot mi-a adus noroc deşi el ar râde de mine dac-ar şti pentru că el nu se duce niciodată la biserică la liturghie sau la predică zics sufletul n-ai nici un suflet în tine numai materie cenuşie pentru că el habar n-are ce-nseamnă să ai suflet da când îi dau eu semnalul da că trebuie c-a dus-o până la capăt de 3 sau 4 ori cu chestia aia a lui nemaipomenită mare roşie ca un animal pe care o are că ziceam că vâna sau cum de i-o mai fi zicând are să-i pleznească acolo deşi nici n-are nasul aşa mare şi după ce mi-am scos toate de pe mine şi lăsasem storurile după ce-am stat ceasuri întregi să mă gătesc şi să mă parfumez şi să mă pieptăn şi ea ca de fier sau ca o bară groasă tot sculată toată vremea trebuie să fi fost că mâncase stridii câteva duzini cred şi era şi-n voce de cântat nu nici odată în viaţa mea nu l-am simţit pe vreunul să o aibă chiar aşa de mare să te facă că te-ai umplut toată trebuie c-a mâncat o oaie întreagă după aia ce idee o mai fi şi asta să ne fi făcut aşa cu o gaură mare în mijloc ca un Armăsar care s-o înfigă acolo în tine pentru că asta-i tot ce vor ei de la tine cu pornirea aia pornită vicioasă în ochi c-a trebuit aproape să-mi închid eu ochii şi cu toate astea uite nici n-are aşa grozav de multă spermă în el când l-am făcut s-o scoată afară şi să facă pe mine când te gân-deşti ce mare o are cu atât mai bine dacă nu s-o fi dus toată când m-am spălat ultima dată când l-am lăsat să termine în mine frumoasă invenţie s-a mai făcut şi pentru femei ca numai el să aibă toată plăcerea dar dacă i-ar pune cineva şi pe ei să simtă măcar o parte atunci ar şti prin ce-am trecut cu Milly nimeni n-ar crede şi şi când i-au ieşit dinţii şi bărbatul lui Mina Purefoy cu rânjetul mereu gata dintre tufele alea de păr care-i toarnă câte-un copil sau o pereche de gemeni în fiecare an ca ceasul totdeauna cu mirosul de copii pe ea şi ăla care-i zic mititelul sau nu ştiu cum ca un negrişor cu o claie de pâr aspru pe el Isuse Doamne copilu' ăsta-i negru ultima dată când am fost la ei erau o droaie care se rostogoleau unii peste alţii şi zbierând că nu te-auzeai vorbind cică aşa ar fi sănătos nu-s mulţumiţi până nu ne-au umflat de to. t ca nişte elefanţi sau mai ştiu eu ce să zicem c-aş mai risca să mai am unul nu de la el deşi totuşi dac-ar fi însurat sunt sigură c-ar avea un copil frumos şi sănătos dar poţi să ştii Poldy are mai multă spermă-n el da grozav de frumos ar mai fi ar fi cum s-ar zice ca întâlnirea dintre Jos ie Powell şi înmormântare şi tot gândindu-se la mine şi la Boylan asta l-a stârnit şi pe el foarte bine n-are decât să se gândească la ce pofteşte acum dacă asta-i face plăcere ştiu eu că se dădeau unul la altul când am intrat eu în scenă dansa cu ea şi şedea pe lângă ea în seara când şi-a inaugurat casa

Georgina Simpson şi pe urmă a încercat să mă facă pe mine să-nghit că din cauză că nu-i plăcea s-o vadă că stă singură şi se plictiseşte din cauza asta am avut cearta aia groaznică despre politică el a început nu eu când despre Domnul nostru Isus Cristos a fost tâmplar până la urmă m-a făcut să plâng sigur o femeie e atât de sensibilă în toate mi-era o ciudă de numai puteam pe mine după ce am cedat numai fiindcă ştiam că e pornit de tot pe mine şi când zicea că El a fost primul socialist asta m-a înnebunit atâta că nu puteam de loc să-l fac să-şi iasă din sărite dar totuşi ştie o grămadă de lucruri din astea amestecate mai ales în legătură cu corpul şi cu ce-i pe dinăuntru de multe ori am vrut şi eu să învăţ singură asta ce avem fiecare pe dinăuntru în cartea aia cu doctorul de familie întotdeauna-i auzeam vocea lui vorbind când era camera plină de lume şi să-l supraveghez niţel după asta m-am prefăcut că m-am răcit cu ea din cauza lui pentru că el era cam gelos ori de câte ori mă întreba la cine te duci acuma şi eu ziceam până la Floey şi mi-a făcut cadou poemele lordului Byron şi cele trei perechi de mănuşi aşa că s-a terminat şi cu asta puteam foarte uşor să-l fac ce vreau eu ori când aş fi vrut ştiu cum aş fi făcut-o chiar presupunând că ar fi luat-o iar de la capăt cu ea şi că se ducea să se întâlnească cu ea pe undeva ştiam dacă nu vroia să mănânce ceapă ştiu eu o grămadă de feluri să-l pun să-mi potrivească gulerul bluzei sau să-l ating cu voalul şi mănuşile când să iasă un singur sărut atunci ar fi ajuns să le facă pe toate să se ducă învârtindu-se oricât de foarte bine o să vedem noi atunci lasă-l să se ducă la ea ea sigur ar fi foarte încân-tată să se prefacă atunci c-ar fi îndrăgostită la nebunie de el de asta nu mi-ar păsa aşa de mult m-aş duce doar la ea şi-aş întreba-o îl iubeşti şi aş privi-o drept în ochi pe mine nu m-ar putea duce ea de nas dar el ar fi putut să-şi închipuie că e el şi să-i facă o declaraţie în felul ăla al lui încâlcit şi ei cum mi-a făcut mie deşi eu a trebuit să fac pe dracu'n patru s-o scot de la el cu toate că-mi plăcea de el pentru că arăta că putea să se stăpânească şi că nu era gata să se dea după oricine i-ar fi întins mina dar tot era cât pe-aci să mă ceară în seara aia în bucătărie când făceam musacaua aia de cartofi aş vrea să-ţi spun ceva numai că eu l-am luat eu cu vorba când m-am prefăcut că

S94 eram furioasă că mi-s mâinile şi braţele toate murdare de aluat în orice caz mă cam dădusem de gol cu o seară înainte când am vorbit despre vise aşa că nu vroiam Să-l las să înţeleagă mai multe decât ar fi trebuit pentru binele lui ea mă tot mă strângea în braţe Josie ori de câte ori era şi el acolo cu gândul la el bjne înţeles şi mă tot mişcora peste tot şi când eu spuneam că mă spăl de sus până cât mai des posibil ea să mă întrebe te speli şi pe posibil femeile aduc întotdeauna vorba de asta şi chiar se pricep să şi insiste când e el de faţă ştiu ele după cum îi sclipeşte mai şmechereşte ochiul şi şi clipeşte puţin şi-şi ia un aer indiferent când ies ele cu ceva de felul ăsta ăsta-i felul de bărbat care e el şi asta-l strică nici nu mă miră de loc pentru că şi el era foarte bine pe vremea aceea şi încerca să arate ca lordul Byron eu îi spuneam că-mi place cu toate că era prea frumuşel pentru un bărbat şi chiar şi semăna puţin înainte de a ne logodi după aceea chiar dacă ei nu i-a mai plăcut chiar aşa mult în ziua când mă prăpădeam de râs că nu mai puteam să mă mai opresc cu toate acele de păr care-mi cădeau unul după altul cu toată claia aia de păr care-o aveam tu eşti întotdeauna foarte bine dispusă zicea ea da pentru că o cam ustura pentru că ştia ea ce însemna asta că aveam eu grijă să-i spun o grămadă de lucruri despre cum mergea între noi nu totul dar deajuns ca să-i lase gura apă dar n-a fost vina meâ că ea nu ne-a mai trecut pragul prea mult după ce ne-am căsătorit noi mă întreb cum o fi ajuns astăzi după ce-a trăit atâta cu nebunul ăla de bărbatu-su începuse să se scofâlcească la faţă să-i cam cadă cărnurile ultima dată când am văzut-o trebuie să fi fost chiar după o ceartă cu el că am văzut eu încă din momentul când se căznea să împingă discuţia despre bărbaţi şi vroia să vorbească despre el şi-ncearcă să-l vorbească de rău ce mi-a spus atunci. A da că uneori se urcă în pat cu ghetele în picioare când îi veneau pandaliile ia închipuieşte-ţi să trebuiască să te culci în pat cu aşa ceva care ar putea să te asasineze în orice moment ce bărbat ei nu-ntr-un singur fel înnebunesc cu toţii Poldy oricum orice ar face se şterge întotdeauna pe picioare pe preş când vine acasă fie că-i ploaie fie că-i soare şi-şi face şi ghetele întotdeauna ca cremă şi îşi scoate întotdeauna pălăria când te întâlneşte pe stradă aşa şi-acuma uite-l că umblă în papuci să ceară 10 000 de lire pentru o carte poştală prăpădită cu caca o iubirea mea în mai nu te-ar face aşa ceva să mori de plictiseală să fie într-adevăr aşa de cretin nici să nu-şi mai scoată ghetele din picioare şi atunci ce să mai faci cu un bărbat ca ăsta mai degrabă aş muri da douăzeci de ori decât să mă mai mărit cu vreunul din ei sigur el n-ar mai găsi niciodată altă femee ca mine să-l suporte cum îl suport eu cum m-ai cunoscut vino să te culci cu mine da şi el şi ştie asta în adâncul inimii s-o luăm pe doamna May-brick'aia care şi-a otrăvit bărbatul pentru ce-o fi făcui-o în dragoste cu 'vreun alt bărbat da s-a şi descoperit asta ea n-a fost de-a dreptul o ticăloasă să se-apuce să facă un lucru ca ăsta sigur unii bărbaţi pot să te scoată cu totul din fire să te facă să-nebuneşti de tot şi totdeauna cu gura spurcată pe noi de ce ne mai cer atunci să ne mărităm cu ei dacă noi suntem aşa de rele cum se ajunge până la urmă da pentru că nu pot fără noi arsenic alb i-a pus în ceai de pe hârtia de muşte o fi fost mă întreb de ce i-o fi zicând aşa dacă l-aş întreba pe el ar spune că-i din greceşte ne lasă la fel de proaste cum eram trebuie să fi fost grozav de îndrăgostită cu ălălalt ca să se expună la riscul să fie spân-zurată O mi i-a păsat dacă aşa-i era firea ce putea să facă şi pe urmă nu sunt ei atât de porci să se-apuce să spân-zure o femeie sigur nu-i aşa.