James Joyce Ulysses Copyright by James Joyce Shakespeare and Company 12, Rue de l'Odeon, 12 Paris, 1928 Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurtf univers. Ulise

nile, cu mină de cîine bătut) : O, ce cruzime ! O, ce spaimă !

Frumuseţea ta ambrozială a fost de vină. Uită, iartă. Kis-

met. Iartă-mă de data asta. (fi întinde şi obrazul celălalt.)

D-NA YELVERTON BARRY (Cu severitate) : Să nu-l

ierţi cu nici un preţ, doamnă Talboys ! Asta merită să fie

pedepsit cum se cuvine !

ONORABILA DOAMNA MERVYN TALBOYS (Deschizîn-

134

ău-şi cu violenţă mănuşa) : Te cred că n-am să-l iert. Asta-i un porc de cîine şi aşa a fost întotdeauna de cînd l-a fătat maică-sa ! Să îndrăznească să-mi facă mie avansuri ! Am să-l bat pînă-l învineţesc, în piaţa publică. Am să-mi înfig pintenii în el pînă la rotiţă. E-un încornorat bine cunoscut. (Îşi vîjîie cu sălbăticie cravaşa prin aer.) Daţi-i jos pantalonii, ce mai pierdem vremea. Ia vino-ncoace, domnule. Repede ! Gata eşti ?

BLOOM (Tremurînd, începe să se execute) ; A fost o vreme aşa călduroasă.

(Davy Stephens, cu purul lui buclat, trece cu o droaie de vînzători de ziare desculţi după el.)

DAVY STEPHENS : Mesajerul Inimii Sfinte şi Evening Telegraph cu suplimentul de ziua Sfîntului Patrick. Con­ţine noile adrese ale taituror încornoraţilor din Dublin.

(Foarte reverendul canonic O'Hanlon în sutană de fir aurit se ridică şi arată spre o pendulă de marmură. Părin­tele Conroy şi reverendul John Hughes, S. J., se înclină adine în faţa lui.) PENDULA (Deschizîndu-şi porticul):

Cucu Cucu Cucu.

(Se aud zăngănind arcurile de aramă ale unei somiere

de pat.)

ARCURILE : Fichi, Fichifichi. Fichi.

(O cortină de ceaţă se destramă grăbit dezvăluind pe estrada unde sînt membrii juriului chipurile lui Martin Cunningham, preşedinte, cu jobenul pe cap, Jack Power, Simon Dedalus, ,Tom Kernan, Ned Lambert, John Henry Menton, Myles Crawford, Lenehan, Paddy Leonard, Flynn Năsosul, M'Coy şi chipul fără trăsături al Celui Fără Nume.) CEL 'FARA NUME : Călărie fără^:şa. Greutatea după vîrstă. Hopa, el a şi pus-o pe ea la calc. JURAŢII (întoreîndu-şi cu toţii capetele după vocea lui) :

Chiar ?

CEL FARA NUME (Pufneşte): Direct, cu dosul peste cap.

O sută de şilingi contra cinci.

JURAŢII (Coborlndu-şi cu toţii capetele în semn de apro-

135

bare) : Şi noi, cei mai mulţi dintre noi tot aşa ne gîndeam. PRIMUL VARDIST : E-un om cu semnul de beteşug, încă o coadă de fetiţă tăiată. Pus sub urmărire. Jack Spintecă­torul. O sută de lire recompensă.

AL DOILEA VARDIST (Pe un ton îngrozit, şoaptă) : Şi-ncă şi în negru. E-un mormon. Un anarhist. APRODUL (Cu glas sonor) : Ţinînd seama de faptul că Leopold Bloom, fără domiciliu stabil, este un binecunoscut dinamitard, falsificator, bigam, proxenet şi încornorat şi un obiect de scandal public pentru toţi cetăţenii Dublinului şi ţinînd seama de faptul că la această şedinţă a Curţii cu Juri foarte onorabilul...

(înălţimea Sa, sir Frederick Falkiner, primul magistrat al Dublinului, în acutramentele sale juridice de piatră ce­nuşie se ridică de pe banca juriului, cu barbă de piatră. Poartă pe braţ un sceptru umbrelă. De pe frunte i se înalţă puternice coarnele de ţap mozaic.)

PRIMUL MAGISTRAT : Am să pun capăt acestui trafic de carne vie şi am să curăţ Dublinul de această pestilentă atît de odioasă. E scandalos ! (îşi pune pe cap toca nea­gră.) Să fie luat¹ acest om, domnule ajutor de şerif, din boxa unde se află acum sub pază şi dus la închisoarea Mountjoy şi acolo să fie ţinut cît va fi bunul plac al Majestăţii Sale şi tot acolo să fie spînzurat de gît pînă va muri şi întru aceasta să nu cumva să nu daţi ascultare căci de o vei face va fi primejdie pe capul tău sau Domnul să aibă milă de sufletul tău. Luaţi-l. (O calotă neagră îi coboară peste fală.)

(Ajutorul de şerif John Lunganul îşi face apariţia, fu-mînd o ţigară de foi Henry Clay urît mirositoare.) JOHN FANNING LUNGANUL (Strîmblndu-se, strigînd cu o pronunţie amplu graseiată): Cine-l spînzură pe Iuda Iscariotul ?