James Joyce Ulysses Copyright by James Joyce Shakespeare and Company 12, Rue de l'Odeon, 12 Paris, 1928 Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurtf univers. Ulise

Und alle Schijfe briicken

Vizitiul nu scoase nici o vorbă, fie ea bună, rea sau indiferentă. Se mulţumi să privească cele două siluete, aşe­zat acolo în căruţa sa scundă, ambele negre — una corpo­lentă, una slabă — înaintînd către podul de cale ferată, spre a fi nuntiţi de părintele Maher. înaintînd, cei doi se opreau din cînd în cînd şi apoi porneau iarăşi, continuîn-du-şi acel tete-ă-tete (din care el fireşte era cu totul ex­clus) despre sirene, duşmance ale raţiunii bărbatului, îm­preună cu un număr de alte subiecte de aceeaşi categorie, cum ar fi uzurpatorii, cazuri istorice de acest fel în vreme ce bărbatul din carul măturătoare sau ai fi putut la fel de bine să-i spui căruţa adormitoare şi în care în orice caz

301

n-ar fi putut să-i audă pentru că era prea departe şedea pur şi simplu în scaunul sâu acolo aproape de capătul de jos al străzii Gardiner şi privea după carul lor scund.

Ce evoluţii paralele au urmat Bloom şi Stephen în dru­mul lor de întoarcere ? ⁵

Plecînd laolaltă ambii în pas normal din piaţa Beres-ford au urmat în ordinea numită străzile Lower şi Middle Qardiner şi piaţa Mountjoy, spre vest ; apoi, mai încet, fie­care luînd-o la stînga, piaţa Gardiner, printr-o inadver­tenţă, pînă la colţul cel mai depărtat al străzii Temple, spre nord ; apoi mai încet cu întreruperi de oprire, luînd-o la dreapta pe strada Temple, spre nord, pînă la piaţa Hard-wicke. Apropiindu-se, fiecare separat, în pas destins au traversat amîndoi diametral, rondul din faţa bisericii George, coarda fiecărui din cercurile descrise fiind mai mică decît arcul pe care-l subîntinde.

Despre ce a deliberat acest duumvirat în cursul itine-rariului lor ?

Despre muzică, literatură, Irlanda, Dublin, Paris, prie­tenie, femeie, prostituţie, regimul alimentar, influenţa fe­linarelor cu gaz sau a lămpii cu arc şi lămpilor cu incan­descenţă asupra creşterii copacilor paraheliotropici adia­cenţi, despre coşurile de gunoi speciale expuse de corpo­raţia municipală, despre biserica romano-catolică, despre celibatul eclesiastic, naţiunea irlandeză, sistemul de edu­caţie iezuit, cariere, studiul medicinii, despre ziua prece­dentă, despre influenţa nocivă a ajunului de sărbătoare, despre leşinul lui Stephen.

A descoperit Bloom factori comuni de similaritate între reacţiile lor, respectiv asemănătoare şi neasemănătoare, faţă de experienţa vieţii ?

Ambii erau sensibili faţă de impresiile artistice din do­meniul muzicii de preferinţă faţă de cele din domeniul olastic şi pictural. Ambii preferau un mod de viaţă conti­nental unuia insular, un loc de reşedinţă cisatlantic unuia transatlantic. Ambii, influenţaţi de o pregătire domestică

302

timpurie şi de o tenacitate moştenită a rezistenţei etero-doxe şi-au exprimat neîncrederea în multe doctrine orto-dox-religioase, naţionale, sociale şi etice. Ambii au admis influenţa, alternativ stimulatoare şi obnubilatoare, a mag­netismului heterosexual. .

Au fost punctele lor de vedere divergente în anumite privinţe ?

Stephen a fost în dezacord făţiş cu vederile lui Bloom în ce priveşte importanţa autoajutorării dietare şi civice, în timp-ce Bloom a fost în dezacord tacit cu vederile lui Stephen în ce priveşte afirmarea eternă a spiritului uman în literatură. Bloom a fost de acord nemărturisit cu felul în care Stephen a rectificat anacronismul implicat în atri­buirea datei convertirii naţiunii irlandeze la creştinism de la druidism de către Patrick fiul lui Calpornus, fiul lui Potitus, fiul lui Odyssus, trimis de papa Celestin I în anul 432 în timpul domniei lui Leary şi anume transferind-o în anul 2&0 sau în jurul acestei date, în timpul domniei lui Cormac MacArt (mort în 266 e.n.) şi anume prin sufocare în deglutiţia imperfectă a alimentelor la Sletty şi înhumat la Rossnarec.) în ce priveşte leşinul, pe care Bloom îl credea datorat inanîţiei gastrice şi anumitor produse chimice în grade varii de alterare precum şi tăriilor alcoolice, accele­rate de efort mental şi de velocitatea mişcării circulare ra­pide într-o atmosferă relaxată, Stephen l-a atribuit reapa­riţiei unui nor matutinal (perceput de amîndoi din două puncte de observaţie diferite, Sandycove şi Dublin) la în­ceput nu mai mare decît palma unei mîini de femeie.

A existat vreun punct asupra căruia vederilor lor să fie similare şi negative ?

Influenţa felinarelor cu gaz sau a luminii electrice asu­pra creşterii copacilor paraheliotropici adiacenţi.

Mai discutase Bloom subiecte asemănătoare în cursul perambulărilor sale nocturne, cîndva, în trecut ?

în 1884, cu Owen Goldberg şi Cecil Turnbull. noaptea pe artere publice între bulevardul Longwood şi colţul Leo-nard şi colţul Leonard şi strada Synge şi strada Synge şi bulevardul Bloomfield. în 1885, cu Percy Apjohn, serile,

303

sprijiniţi de zid între vila Gibraltar şi casa Bloomfield în Crumlin, baronia Uppercross. în 1886, ocazional, cu cu­noştinţe ocazionale şi clienţi prospectivi în pragurile case­lor, în saloanele din faţă ale caselor, în compartimente de clasa a treia pe linii suburbane. In 1888, frecvent, cu ma­iorul Brian Tweedy şi fiica sa, domnişoara Marion Tweedy, împreună şi separat, pe canapea în locuinţa lui Matthew Dillon din Roundtown. Odată, în 1892, şi odată, în 1893, cu Julius Mastiansky, în ambele ocazii în salonul locuinţei sale (a lui Bloom) pe strada Lombard, vest.

Ce reflecţii, în legătură cu această secvenţă neregulată de date, 1884, 1885, 1888, 1892, 1893, 1904, a făcut Bioom înainte de a ajunge la destinaţia lor ?

A reflectat că extinderea progresivă a cîmpului dez­voltării individuale şi a experienţei era însoţită la modul regresiv de o restrîngere a domeniului invers al relaţiilor interindividuale.

Adică în ce fel ?

De la inexistenţă la existenţă, el a venit pentru mulţi şi a fost primit ca unul ; ca existenţă cu existenţă, a fost cu oricare cum este oricare cu oricare ; de la existenţă la nonexistenţă, dus avea să fie şi de toţi ca nimeni perceput.

Ce acţiune a schiţat Bloom la sosirea la destinaţia lor ?

Pe treptele celei de-a patra case cu numere impare echidiferente, numărul 7 strada Eccles, şi-a inserat cu gest mecanic mîna în buzunarul de la spate al pantalonilor pentru a obţine cheia de la intrare.

Era acolo ?

Era în buzunarul corespunzător al pantalonilor pe ca-re-i purtase în ziua dinaintea celei precedente.

De ce a fost el de două ori mai iritat ? Pentru că uitase şi pentru că îşi adusese aminte că-şi amintise de două ori să nu uite.

Care au fost alternativele, atunci, în faţa acestui cu­plu, în chip premeditat şi (respectiv) inadvertent, lipsit de cheie ?

Să intre sau să nu intre, să bată sau să nu bată.

304

Decizia lui Bloom ?

O stratagemă. Sprijinindu-şi picioarele pe zidul cel scund, a urcat peste grilajul curţii din faţă, şi-a compri­mat pălăria pe cap, a prins în mâini două puncte la punctul de jos al unirii dintre grilaj şi gardul propriu-zis, şi-a coborît trupul treptat în toată lungimea lui de cinci picioare nouă inci şi jumătate, pînă la două picioare zece inci de solul curţii, şi a permis trupului său să se mişte liber în spaţiu separîndu-se de grilaj şi chircindu-se în pregătirea şocului căderii.

A căzut ?

Cu greutatea cunoscută a trupului său, de unsprezece stone şi patru livre, după sistemul englezesc de măsurare a greutăţii, aşa cum fusese certificată de maşina gradată pentru autoqîntărirea periodică, situată în premizele lui Francis Froedman, chimist farmacist, la numărul 19 strada Frederick, nord, cu prilejul ultimei sărbători a înălţării, adică ziua a douăsprezecea a lunii mai a anului bisect una mie nouă sute patru al erei creştine (era ebraică cinci mii şase sute şi şaizeci şi patru, era mahomedană, o mie trei sute şi douăzeci şi doi), numărul de aur 5, epact 13, ciclul solar 9, litex'ele dominicane C B, indicativul roman 2, pe­rioada iuliană 6617, MXMIV.

S-a ridicat nevătămat după această concluzie ?

Recîştigîndu-şi un nou echilibru stabil, s-a ridicat în­demn, deşi concusionat după cădere, a ridicat clanţa uşii laterale prin exercitarea forţei asupra clanţei cu mişcare liberă şi printr-o pîrghie de gradul întîi aplicată asupra punctului de sprijin a obţinut un acces întîrziat în bucătă­rie prin spălătorie, a aprins un chibrit de tip lucifer prin fricţiune, a dat drumul gazului inflamabil întorcînd ma­neta, a aprins o flacără mare pe care, reglementînd-o, a redus-o la o incandescenţă liniştită şi a aprins în cele din urmă o luminare portativă.

Ce serie disjunctă de imagini a perceput în acest timp Stephen ?

Sprijinindu-se de grilajul curţii, a perceput prin gea­murile transparente ale bucătăriei un bărbat care regle-

305
menta o flacără de gaz cu o lumină echivalentă cu 14 lu­mini, un bărbat aprinzînd o luminare, un bărbat scoţîn-du-şi pe rînd fiecare din cele două ghete, un bărbat pără­sind bucătăria, ţinînd în mînă o luminare de puterea unei luminări.

A reapărut bărbatul acesta în altă parte ?

După o trecere de timp de patru minute, licărirea lu­minării sale a devenit discernibilă prin luminătorul de sticlă semitransparent semicircular deasupra uşii de la in­trare. Uşa de la intrare s-a urnit treptat în balamale. în spaţiul deschis al cadrului uşii bărbatul a reapărut fără pălărie, cu luminarea în mînă.

A dat Stephen ascultare semnului său ?

Da, intrînd binişor, a ajutat la închiderea uşii şi

Ce a făcut Bloom ?

A stins luminarea printr-o expiraţie bruscă asupra flă­cării, a tras două scaune de lemn cu tăblia adîncită în faţa căminului, unul pentru Stephen cu spatele la fereastra spre curte, celălalt pentru sine însuşi cînd avea să fie necesar, a îngenuncheaţi pe un genunchi, a compus în vatra cămi­nului un rug de surcele puse cruciş şi diferite hîrtii colorate precum şi din poligoane de cărbune Abram de cea mai bună calitate, livrat cu douăzeci şi unu de şilingi tona de depozitul d-lor Flower şi M'Donald, nr. 14 strada D'Olier, l-a aprins cu,o hîrtie cu trei vîrfuri ieşite în afară, cu aju­torul unui chibrit tip lucifer, degajînd astfel energia po­tenţială conţinută în combustibil, permiţînd elementelor acestuia de carbon şi hidrogen să intre în uniune liberă cu oxigenul de aer.

La ce apariţii similare se gîndea în vremea aceasta-Stephen ?

306

La alte fiinţe, în alte părţi, în alte timpuri, care, în­genunchind pe un genunchi sau amîndouă, aprinseră fo­cul pentru el, la Fratele Michael în infirmeria Colegiului Societăţii lui Isus la Clongowes Wood, Sallins. în comi­tatul Kildare ; la tatăl său, Simon Dedalus, într-o cameră nemobilată în prima sa locuinţă din Dublin, nr. 13 strada Fitzgibbon ; la naşa sa, domnişoara Kate Morkan, în casa sori sale-muribunde, domnişoara Julia Morkan la ni". 15 Ushers Island ; la mama sa May, soţia lui Simon Dedalus, în bucătăria casei de la nr. 12, strada North Richmond, în dimineaţa sărbătorii Sfîntului Francis-Xavier în 1898 ; la îndrumătorul de studii, părintele Butt, în amfiteatrul de fizică al Colegiului universitar, nr. 16, Stephen's Green, nord ; la sora sa Dilly (Delia), în casa tatălui său, în Cabra.

Ce a văzut Stephen ridieîndu-şi privirea la înălţimea de un yard de la foc spre peretele din faţă ?

Sub un şir de cinci clopoţei de sonerie legaţi cu sîrma împletită, întinsă între două piroane peste firida din spa­tele coşului plitei, atîmau patru batiste pătrate mici îrn-păturile neataşate cu ceva, în consecinţă în dreptun­ghiuri adiacente, preojim şi o pereche de pantalonaşi de doamnă cu jarteluţe din fii d'Ecosse şi cu crăcii în poziţia obişnuită, prinsă cu trei cleştişoare drepte de lemn, două la extremităţile exterioare şi cel de al treilea la punctul de joncţiune.

Ce a văzut Bloom la rastelul de vase ?

în cuiul (mai mic) din dreapta o tigaie albastră smăl­ţuită ; în cel (mai mare) din dreapta un ceainic mare de tuci.

Ce a făcut Bloom la rastelul de vase ?

A luat tigaia din cuiul din stînga, a luat şi a dus ceai­nicul pînă la chiuvetă pentru a deschide fluxul de apă prin învîrtirea robinetului.

A curs ?

Da. Venind din rezervor de la Roundwood, în comi­tatul Wîcklow, rezervor cu o capacitate de 2 400 milioane galoane, percolmd printr-un apeduct subtc-ran cu filtre

307

şi sistem de una şi două ţevi, construit după un plan ini­ţial la costul de 5 lire sterline yardul linear şi trecînd prin Dargle, Rathdown, Glen of the Downs şi Callowhiil pînă la rezervorul din Stillorgan, cu o suprafaţă de 26 de acri. deci la o distanţă de 22 mile statutare, şi de acolo, prin-ir-un sistem de tancuri de reaprovizionare, printr-un gradient de 250 de picioare, la hotarele oraşului, la podul Eustace, strada upper Leeson ; cu toate că în urma unei prelungite secete în vara respectivă şi a pompării canti­tăţii zilnice de 12,5 milioane galoane, apa scăzuse sub ni­velul de revărsare obişnuit, pentru care motiv controlo­rul municipal, inginerul acvatic, dl. Spencer Harty, C.E., la instrucţiunile comitetului apelor, interzisese folosirea apei municipale în alte scopuri decît cele ale consumului (luîndu-se în considerare posibilitatea de a se recurge la apa potabilă din canalele Grand şi Royal, cum fusese ca­zul în 1893), mai ales că cei din cartierul South Dublin Guardians, în ciuda raţiei lor de 15 galoane pe zi pentru săraci, livrate printr-o ţeava de 6 inci, fuseseră descope­riţi a fi risipit 20 000 de galoane pe noapte la citirea con­toarelor lor, potrivit afirmaţiei agentului legal al corpo­raţiei, dl. Ignatius Rice, avocat, acţionînd în felul acesta în detrimentul altei părţi a publicului, contribuabili inde­pendenţi, solvabili, cinstiţi.

Ce admira Bloom, iubitor de apă, izvoditor de apă, vărsător, în această apă ?

Universalitatea ei : egalitatea şi constanţa democratică a ei în ce priveşte natura proprie căutîndu-şi propriul ni­vel ; vastitatea ei în oceanul reprezentat în proiecţia lui Mercator ; profunzimea ei nemăsurată în fosa Sundam a Pacificului, depăşind 8 000 de coţi ; neodihna valurilor şi particulelor ei de suprafaţă peregrinînd pe toate punctele ţărmurilor ei ; independenţa unităţilor ei ; variabilitatea stărilor mării ; liniştea ei hidrostatică atunci cînd calmă ; turburarea ei hidrokinetică în băltire şi fluxuri ; sub-sidienţa după devastările pricinuite ; sterilitatea ei în ca­lotele de gheaţă circumpolare, arctică şi antarctică ; sem­nificaţia ei climatică şi comercială ; preponderenţa ei în proporţie de 3 faţă de 1 asupra uscatului pe glob ; hege­monia ei de nedisputat, extinzîndu-se în leghe pătrate

303

asupra tuturor regiunilor sub tropicul subecuatorial al Capricornului ; stabilitatea multiseculară a bazinului ei primordial ; albia sa luteofulvuoasă ; capacitatea ei de a dizolva şi de a menţine în soluţie toate substanţele solu­bile, incluzînd milioane de tone din cele mai preţioase metale ; eroziunea înceată asupra peninsulelor şi promon-toriilor aplecate asupră-i ; depozitele ei aluviale ; greuta­tea, volumul şi densitatea ei ; imperturbabilitatea ei în lagune şi lacuri montane ; gradaţia culorilor ei în zonele toride, temperate şi frigide ; ramificaţiile ei vehiculare în-cursurile continentale, conţinute de lacuri, şi in rîurile confluente curgînd spre oceane, împreună cu afluentele şi curenţii transoceanici ; golf stremul, curenţii ecua­toriali de nord şi de sud ; violenţa ei în cutremurele ma­rine, în vîrtejuri, fîntîni arteziene, erupţii, torente, zbuc-niri, deslănţuiri, zguduiri, ţîşniri din pămînt, revărsare de rîuri, despărţire de ape, gheizere, cataracte, învîrtejiri, maelstromuri, inundaţii, potoape, ruperi de nori ; curba ei vastă circumterestră aorizontală ; calitatea ei tainică în izvoare şi umiditatea ei latentă, revelată de instrumentele rabdomantice sau hidrometrice şi exemplificată prin gaura din perete de la poarta Ashtown, saturarea aerului, disti­larea rouăei ; simplitatea compoziţiei ei, două părţi con­stituente de hidrogen cu o parte constituentă de oxigen ; virtuţile ei curative'; fierberea ei în apele Mării Moarte ; perseverenţa capacităţii ei de penetraţie în conducte fi­surate, stăvilare, diguri inadecvate, în găurile din nave ; proprietăţile ei de a curaţi şi limpezi, potolind setea şi focul, hrănind vegetaţia ; infailibilitatea ei ca paradigmă şi paragon ; metamorfozele ei în vapori, ceaţă, nori, ploaie, lapoviţă, ninsoare, grindină ; forţa ei în hidranţii rigizi ; varietatea ei de forme în intrînduri şi golfuri şi golfuleţe şi fisuri şi lagune şi atoluri şi arhipelaguri şi sunduri şi fiorduri şi mince şi estuaruri şi braţe de mare ; solidita­tea ei în gheţari, iceberguri, gheţuri plutitoare ; docilita­tea ei în a pune în acţiune mori hidraulice, turbine, dina­muri, staţii hidroelectrice, spălătorii, tăbăcării, ţesătorii ; utilitatea ei în canale, nuri — dacă navigabile — docuri plutitoare sau fixe ; potenţialitatea ei derivabilă din fluxu­rile valorificate sau din cursurile de apă căzînd de la un nivel la altul; fauna şi flora ei submarine (anacustică,

309

fotofobă) depăşind, numeric, dacă nu în înţelesul literal al cuvîntului, numărul locuitorilor globului ; ubicuitatea ei. căci constituind 90 la sută din corpul omenesc ; nocivi­tatea efluviilor "ei în mlaştinile lacustre, apele stătute pestilenţiale, vegetaţia acvatică intrată în descompunere, în bălţile stătătoare sub luna în scădere.

Aşezînd ceainicul pe jumătate plin pe cărbunii acum arând, de ce s-a întors la robinetul încă curgînd ?

Să-şi spele mîinile murdărite, cu o bucată parţial con­sumată de săpun Barrington cu aromă de lămîie, de care mai adera încă hîrtia (cumpărată cu treisprezece ore îna­inte la preţul de patru pence şi încă neachitat), cu apă rece proaspătă neschimbătoare mereu schimbătoare şi să se şteargă, pe faţă şi pe mîini, cu o cîrpă lungă, de olandă, cu bordură roşie petrecută pe un sul de lemn rotitor.

Ce motive a invocat Stephen pentru a refuza oferta lui Bloom ?

Că era hidrofob, urînd contactul parţial prin imersiune sau total prin submersiune în apă rece (ultima baie o fă­cuse în luna octombrie a anului precedent), displăcîndu-i substanţele acvatice fie sticloase fie cristaline, neavînd în­credere în lichidităţile gîndului şi ale limbajului.

Ce l-a împiedicat pe Bloom să-i dea lui Stephen sfa­turi de igienă şi profilactice la care ar fi trebuit să se adauge sugestii privind umezirea preliminară a capului şi contractarea muşchilor prin împroşcări rapide cu apă ale feţei, cefei şi regiunii toracice şi epigastrice în cazul căilor în apă sau într-un rîu, părţile anatomiei umane cele mai senzitive faţă de frig fiind ceafa, stomacul şi proeminenta tenoră sau talpa piciorului ?

Incompatibilitatea apei cu imprevizibila originalitate a geniului.

Ce sfaturi didactice asemănătoare şi-a reprimat de o manieră similară ?

Dietetice : privind procentajul respectiv al proteinelor şi energiei calorice în slănină, morun sărat şi unt, ab-

310

senţa primelor în produsul ultim numit şi abundenţa celor din urmă în produsul întii menţionat.

Care i se păreau gazdei a fi calităţile predominante ale oaspetelui său ?

Încrederea în el însuşi, şi o facultate egală şi contra­dictorie de a se abandona şi de a recupera.

Ce fenomen, concomitent a avut loc în vasul cu lichid sub acţiunea focului ?

Fenomenul ebuliţiunii. Activată de un curent constant ascensional de ventilaţie între bucătărie şi hornul cămi­nului, igniţiunea fusese comunicată de la surcelele de com­bustibil preliminar maselor poliedrice de cărbune bitu-minos, cuprinzînd în formă comprimat minerală rezi­duurile foioase fosilizate ale pădurilor primordiale care la rîndul lor îşi derivaseră existenţa vegetativă de la soare. sursa primară de căldură (radiantă), transmisă prin omni­prezentul eter purtător de lumină şi de căldură. Căldura (transmisă), un mod de mişcare dezvoltat de o asemenea combustie, era constant şi crescând comunicată de la sursa de calorificare a lichidului conţinut în recipient, fiind ra­diată prin suprafaţa aspră neşlefuită întunecată a tablei metalice, în parte reflectată, în parte absorbită, în parte transmisă, ridicînd treptat temperatura apei de la normal la punctul de fierbere, o ridicare a temperaturii expri­mabilă ca rezultatul unei cheltuieli de 72 unităţi termale necesare pentru a ridica o livră de apă de la 50 la 211 grade Fahrenheit.

Ce a anunţat realizarea acestei ridicări a temperaturii ? O dublă ejecţie fakiformă de vapori de apă de sub capacul ceainicului în ambele părţi simultan.

în ce scop personal ar fi putut Bloom folosi apa ast­fel fiartă ? ■

Pentru a se bărbieri.

Ce avantaje decurgeau din operaţia de a se bărbieri noaptea ?

O barbă mai moale ; un păraămf mai moale dacă i se permitea în mod intenţionat să rămînă de la un ras la

311

altul în clăbucul aglutinat ; o piele mai moale în cazul unei întîlniri neaşteptate cu o cunoştinţă feminină în locuri. îndepărtate la ore neobişnuite ; reflecţii desfăşu­rate în linişte asupra celor petrecute în cursul zilei ; o senzaţie de curat la trezire dimineaţa după un somn mai împrospătător întrucît zgomotele matinale, avertismen­tele şi perturbaţiile, zgomotul canistrei lăptărăsei, bătaia repetată a factorului poştal, ziarul citit şi recitit la săpu-nirea şi resăpunirea aceluiaşi loc, o zguduire, un strigăt, cu gîndul la cine ştie ce chiar dacă negîndind la ceva anume ar fi putut cauza un ritm mai rapid de radere şi o tăietură la care incizie ar fi fost necesar un plasture cu precizie tăiat şi umezit şi aplicat aderent.

De ce absenţa luminii îl tulbura mai puţin decît pre­zenţa zgomotelor ?

Ca urmare a siguranţei simţului său tactil în mîna sa fermă plină masculină feminină pasivă activă.

Ce calitate avea ea (mîna sa) însă cu ce influenţă con-tracaratoare ?

Siguranţa cu care ar fi putut îndeplini operaţiuni de natură chirurgicală dacă n-ar fi existat repulsia sa faţă de a vărsa sînge omenesc chiar şi cînd acest scop ar fi justi­ficat mijloacele preferind în ordinea lor firească heliote-rapia. psihofizioterapia, chirurgia osteopatkă.

Ce se arăta la vedere pe rafturile de jos, de mijloc şi de sus ale dulapului de bucătărie deschis de Bloom ?

Pe raftul de jos, cinci farfurii pentru micul dejun aşe­zate vertical, şase farfurioare aşezate orizontal pe care se aflau puse ceşti de cafea răsturnate cu gura în jos, o ceş-cuţă „mustaţă", nerăsturnată cu farfurioară Crown Derby, patru păhărele de ouă albe cu dungă aurie, o punga de piele de căprioară deschisă lăsînd să se vadă monezi, mai ales de aramă, şi un flacon cu bomboane de violete aro­mate sintetic. Pe raftul mijlociu un păhărel de ouă ciobit cuprinzînd piper, o solniţă cu sare de masă, patru măsline negre conglomerate laolaltă într-o hîrtie oleaginoasă, o cutie goală de carne conservată Plumtree, un coşuleţ oval împletit căptuşit cu fibre şi cuprinzînd o pară Jersey, o

312

sticlă pe jumătate goală de porto alb Invalid distilat de William Gilbey and Co., pe jumătate desgolită din scu­tecul ei de hîrtie foiţă trandafirie, un pachet de cacao so­lubilă marca Epps, cinci uncii de ceai extra marca Ann Lynch la doi şilingi livra într-o punguliţă de hîrtie po­leită mototolită, un canistru cilindric cuprinzînd zahăr tos de calitatea cea mai bună, două cepe, una, cea mai mare, spaniolă, întreagă, cealaltă, mai mică, irlandeză, tăiată în două, dezvăluind astfel o suprafaţă mai mare şi fiind mai mirositoare, o cană cu smîntînă Irish Model Dairy, un urcior de gresie cafeniu cuprinzînd două pinte şi jumă­tate de lapte alterat acrit, transformat de căldură în apă. ser acidulos şi cheag semisolidificat, care adăugat la can­titatea ce fusese substrasă pentru micul dejun pentru domnul Bloom şi doamna Fleming rezulta într-un pint imperial, cantitatea totală livrată iniţial, două cuişoare, o jumătate de penny şi o farfurioară conţinînd o felioară de costiţă proaspătă. Pe raftul de sus o garnitură de borcane de dulceaţă de diferite mărimi şi provenienţe.

Ce i-a atras atenţia pe şerveţelul bufetului ?

Patru fragmente poligonale din două bilete stacojii de pariuri la curse, rupte, numerotate 8 87, 8 86.

Ce amintiri i-au încruntat temporar fruntea ?

Amintirea unor coincidenţe, adevărul fiind mai ciudat decît ficţiunea, preindicînd rezultatul handicapului la Cupa de Aur, al cărui rezultat oficial şi definitiv îl citise în Evening Telegraph. ediţia tîrzie pe hîrtie trandafirie, în adăpostul vizitiului, la podul Butt.

Unde mai avusese premoniţiuni anterioare, efective sau proiective ale acestui rezultat ?

în stabilimentul lui Bernard Kiernan, 8.9 şi 10, strada. Little Britain ; în stabilimentul lui David Byrne, 14, strada Ducelui ; pe strada O'Connell în jos, în faţa stabilimen­tului lui Graham Lemon, cînd un bărbat brunet îi pusese in mină un fluturaş de hîrtie (pe care el îl aruncase) anun-ţîndu-l pe profetul Ilie restauratorul bisericii Sionului : în piaţa Lincoln, în faţa stabilimentului F.W., Sweny and

313

Co., farmacişti, cînd, după ce Frederick M. (Cocoşul) Lyons îl abordase rapid şi succesiv cerîndu-i parcurgîndu-i şi res-tituindu-i exemplarul curent din Freeman's Journal and National Press, pe care el tocmai se pregătea să-l arunce (şi după aceea îl aruncase), şi apoi se îndreptase către edificiul oriental al Băii Turceşti şi de Aburi, la nr. i î strada Leinster, cu iluminarea inspiraţiei stralucindu-i pe faţă şi purtînd în braţe taina stirpei sale gravai ă în lim­bajul profeţiilor.

Ce consideraţii de natură moderatoare i~au mai ate­nuat tulburarea ?

Dificultăţile de interpretare, întrucît semnificaţia unui eveniment urmează producerii acelui eveniment în mod tot atît de variabil ca şi manifestarea acustică urmînd unei descărcări electrice precum şi al contraestimârii unei pierderi reale ca urmare a neputinţei de a calcula suma totală a pierderilor posibile derivînd iniţial dintr-o inter­pretare încununată de succes.

Dispoziţia sa acum ?

Nu riscase, nu se aşteptase la nimic, nu fusese dezamă­git ,era mulţumit.

Ce îl mulţumea ?

Faptul că nu suferise nici o pierdere pozitivă. Faptul că adusese un cîştig altora. Lumină pentru gentili.

Cum a pregătit Bloom ospătarea gentilului ?

A turnat în două ceşti două linguriţe rase, patru cu totul, de cacao solubilă Epps şi a purces, în conformitate cu instrucţiunile de folosire înscrise pe etichetă, în fie­care ceaşcă adăugind după trecerea a suficient timp pentru infuzie ingredientele prescrise pentru servire în felul şi în cantităţile indicate.

Ce dovezi suplimentare de ospitalitate deosebită a mai adus gazda oaspetelui său ?

Renunţînd la dreptul său simposiarhal la ceaşca ..mustaţă" de imitaţie Crown Derby oferită lui de unica sa fiică Millicent (Milly) el i-a substituit o ceaşcă identică celei a oaspetelui său şi a mai servit, în mod excepţional

314

pentru oaspetele său, şi într-o măsură redusă pentru sine însuşi din crema vîseoasă în mod. obişnuit rezervată pen­tru micul dejun al soţiei sale Marion (Molly).

A fost oaspetele său conştient de aceste dovezi de os­pitalitate şi le-a înregistrat ca atare ?

I-a fost atrasă atenţia asupra lor la modul jocular de către gazdă şi le-a acceptat cu seriozitate în vreme ce beau amîndoi într-o tăcere jocular-serioasă produsul de masă Epps, creaţia cacao.

Au mai fost alte acte de ospitalitate la care s-a gîndit dar pe care le-a reprimat, rezervîndu-le pentru celălalt şi pentru sine însuşi alte viitoare ocazii în care să com­pleteze acest început ?

Repararea unei fisuri în lungime de 1 inci şi jumătate în partea dreaptă a jachetei oaspetelui său. Un dar pen­tru oaspetele său sub forma uneia din cele patru batiste de doamnă, cînd şi dacă se va fi dovedit a fi într-o con­diţie prezentabilă.

Cine a băut mai repede ?

Bloom, beneficiind de avantajul a zece secunde la în­ceput şi luînd, din suprafaţa concavă a unei linguriţe ps coada căreia se menţinea un flux continuu de căldură, trei sorbitori faţă de una a oaspetelui său, şase faţă de două, nouă faţă de trei.

Ce acte de meditaţie i-au însoţit aceste gesturi frec-ventative ?

Conchizînd prin examen însă în mod greşit că tăcutul său tovarăş era angajat într-o concentrare mentală, a re­flectat asupra plăcerilor derivate din literatura de instruire de preferinţă celei de amuzament, aşa cum el însuşi re­cursese la operele lui William Shakespeare în mai multe prilejuri pentru soluţionarea unor probleme dificile în viaţa imaginară sau reală.

Şi le găsise soluţia ?

în ciuda unei lecturi repetate şi atente a anumitor pa­saje clasice, întreprinse cu ajutorul unui glosar, nu deri-

315

vase din textele respective decât convingeri imperfecte, răspunsurile nepotrivindu-se în toate punctele.

Ce versuri încheiau prima poezie originală scrisă de el, poet potenţial, la vîrsta de 11 ani în 1877 cu prilejul anunţării a trei premii, de zece, cinci şi 2,6 şilingi respec­tiv, de către Shamrock, o publicaţie săptămânală ?