James Joyce Ulysses Copyright by James Joyce Shakespeare and Company 12, Rue de l'Odeon, 12 Paris, 1928 Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurtf univers. Ulise

Amplius. Adhuc. Iterum. Postea. -⁵-Eşti condamnat să faci una ca asta ?

— Sînt despărţiţi printr-o ruşine trupească, atît de statornică încît analele criminale ale lumii, murdărite de toate celelalte incesturi şi bestialităţi, abia dacă mai spun c-ar fi fost o despărţire. Fiii cu mamele, părinţii cu fiicele, surori lesbiene, iubiri care nu-ndrăznesc să-şi spună numele, nepoţii cu bunicile, ocnaşii înrăiţi cu gaura chei­lor de la uşi, reginele cu taurii de montă. Fiul nenăscut ştirbeşte, frumuseţea ; născut, aduce suferinţă, divide iubi­rea, sporeşte grijile. De e parte bărbătească, creşterea iui înseamnă declinul tatălui, tinereţea lui — invidia tatălui, prietenul său — duşmanul părintelui.

în rue Monsieur-le-Prince am gîndit asta.

— Şi ce-i leagă pe ei de mersul firii ? O clipă de rut orb.

Sînt şi eu tată ? Şi dacă aş fi ? Mîna ridată tremurătoare.

— Sabellius, africanul, cel mai subtil eretic dintre fiarele cîmpukii, susţinea că Tatăl este El însuşi şi Propriul Său fiu. Buldogul din Aquino, pentru care nici un cuvînt nu s-ar cuveni să fie imposibil, îl respinge. Foarte bine : dacă tatăl care nu are fiu nu este tată, poate fiul care nu are tată să fie fiu ? Cînd Ruthlandbaconsouthamptonsha-kespeare sau alt poet cu acelaşi nume în comedia erorilor a scris Hamlet el nu era tatăl propriului său fiu, ci, nemaifi-ind acum un fiu, era şi se simţea fiind tatăl întregii sale stirpe, tatăl propriului său bunic, tatăl nenăscutului său nepot care, în virtutea aceluiaşi argument, nici nu s-a

249

născut vreodată, căci natura, aşa cum o înţelege domnul Magee, are oroare de perfecţiune. ²⁵³

Eglintonochiosul, însufleţit de plăcere, îşi ridică pri­virile sfios luminos. Aruncînd ochiri vioaie, puritan învese­lit, prin crengile împletite de eglantină.

Să-i flatez. Mai rar. Dar să-i flatez.

— El însuşi propriul său tată", îşi spunea Mulligan-fiul sie însuşi. Stai niţel. Sînt borţos. Port un copil nenăs­cut în creier, Pallas Athena ! O piesă ! Piesa-i lucră­tura ! Lăsaţi-mă să nasc !²⁵⁴

îşi apucă fruntea pîntecoasă cu amîndouă mîinile moşitoare.

— Cît despre familia lui, spuse Stephen, numele mamei lui trăieşte în pădurea Arden. Moartea ei i-a adus scena cu Volumnia din Coriolanus. Moartea băiatului, fiul său, e scena morţii tînărului Arthur în Regele Ioan. _HamleL_ prinţul negru, este.Ham.net Shakespeare. Cine sînt fetele din Furtuna, din Pericles, din Poveste de iarnă, ştim. Cine sînt Cleopatra, oala cu carne a Egiptului, şi Cresidă şi Venus, putem ghici. Dar mai este un membru al familiei despre care se vorbeşte.

— Se-ngroaşă gluma, spuse-John Eglinton. Bibliotecarul puritan, cutremurîndu-se parcă, intră "în

vîrful picioarelor, tremuvibrîndu-şi masca, tremblo, tre-pădînd, tremur, murmur.

Uşa se închise. Chilie. Ziuă.

M-ascultă. Trei. Ei.

Eu tu el ei.

Haide, amestecaţi-vă. __

STEPHEN : Avea trei fraţi, Gilbert, Edmund, Richard: Gilbert la bătrîneţe a povestit la oamenii de bine c-a luat şi el un bilet pe gratis de la Dom Casier, o dată, ce dracu', a luat şi el, şi ce l-a mai văzut pe frate-su, meşteru' Wifl comediantu', la Londra într-o piesă şi mai şi ţinea pe unu-n spinare. Mai ales rimaţii de la teatru' i-au rămas la inimă Iu' Gilbert. El a intrat în neant, dar un Edmund şi un Richard sînt cu numele lor în opera marelui Will. MAGEEGLINJOHN : Numele lor ! Ce-i un nume ?

250

BEST : E şi numele meu, Richard, înţelegi. Trag nădejde c-ai să ai o vorbă bună pentru Richard, mă-nţelegi, de dragul meu.

(Rîsete) BUCK MULLIGAN (piano, diminuendo) ?

Şi atunci a dat glas Dick, studinte medicinesc. Către tovarăşu' său Davy...

STEPHEN : In treimea lui de voinţe întunecate, miniştri shasumbri, lago, Richard Cocoşatul, Edmund din Regele Lear, doi poartă numele unchilor răi. Şi încă, piesa asta din urmă a fost scrisă sau era scrisă pe cînd frate-său trăgea să moară la Southwark.

BEST : Sper că Edmund să aibă ce merită. Nu vreau ca Richard, numele meu...