(Intrarea din strada Mabot în cartierul de noapte, în faţa căruia se întind pe o stradă nepavaiă şinele depoului de tramvai, lumini de semnalizare roşii şi verzi şi discuri avertizoare. ?1 Şiruri de case dărăpănate cu uşi căscate. Rare. felinare cu ecrane irizate palid. în jurul căruciorului în formă de gondolă, cu îngheţată Rabaiotti mai mulţi bărbaţi şi femei rahitici certîndu-se. Strîng în miini conuri de pesmet în care sînt împlîntate bucăţi de spumă neagră-cărbune sau arămie. Sugînă din ele se împrăştie încet. Copii. Gîtul lung, de lebădă, al gondole] se înalţă împungînd întunericul murdar, alb şi albastru în lumina unui reflector. Şuierături — chemări şi răspunsuri) CHEMĂRI : Aşteaptă-mă, iubirea mea, şi vin cu tine. RĂSPUNSURI : Dincolo, în spate, la grajduri.
(Un idiot surdo-mut, cu ochii holbaţi, cu bale picurîn-du-i din gura strhnbă. trece în mers zvîcnit, scutura: de un soi de dans al Sfîntului Guy. Copiii fac roată ţinîn-du-se de mii ni şi prinzîndu-l în mijlocul lor.) COPIII : Mînăstîngă ! Salut !
IDIOTUL : (îşi ridică o mină stingă damblagită, gifiind gîlgîit) : Ghahut !
COPIII : Unde-i lumina cea mare ? IDIOTUL (Gilgîie printre bale) ; Ghahahest.
(Ei îi dau drumul. Idiotul pleacă mai departe bîţîin-du-se. O pitică se leagănă pe o frînghie întinsă între gratiile unor garduri, numărînd cu glas tare. O siluetă întinsă pe jos printre lăzile de gunoi strîngîndu-şi capul înfofolit în pălărie între braţe, se mişcă, geme greoi, scrîşneşte din dinţii dezgoliţi, şi sforăie mai departe. Pe o treaptă, un gnom care cotrobăieşte printr-o grămadă de gunoaie se apleacă să-şi salte pe umeri un sac de zdrenţe. O băbătie care aşteaptă mai încolo Ungă o lampă de petrol fumegîndă îi mai îndeasă o ultimă sticlă în gura sacului. El îşi ridică prada pe umăr, îşi trage într-o parte şapca şi se îndepărtează mut, şchiopătînd. Baba se întoarce în vizuina ei le-
104
aănînăv-şi lampa. Un copil cocoşat, chircit pe un prag şi Jtrinaînd în braţe un zmeu de Mrtie, se tîrîie după ea in salturi scurte, o apucă de fusta, se caţără pe ea. Un marinar beat se agaţă cu amîndouă mîinile de un gard icntrui din greu. La un colţ, doi vardişti din rondul de noapte, cu pelerinele pe umeri, cu miinile pe bastoanele de la centură se opresc locului, umbre înalte. Se aude o farfurie spăr'qîndu-se ; o femeie ţipă ; un copil plînge. Un bărbat urlă' înjurături, bombăne, tace. Siluete nedesluşite rătăcesc încolo şi încoace, se pitesc la pîndă, ochesc cile ceva din găurile tor. într-o odaie luminată de o luminare înfiptă în gîtul unei sticle, o tir fă piaptănă de păduchi un copil scrofulos. Vocea lui Cissij Caffrey, încă tînâră, ciniă ascuţit dintr-o alee lăturalnică.) CISSY CAFFREY :
I-am dat-o lui Molly Că era cea mai drăguţă O lăbuţă de raţă O lăbuţă.
(Soldatul Carr şi soldatul Compton, cu bastoanele de plimbare la subsuoară, înaintind nesiguri pe propriile picioare, se întorc deodată pe călcîie şi slobozesc din gură o salvă de pîrţuri. Risete de bărbaţi din alee. Le răspunde o zgripţuroaică răguşită.)
ZGRIPŢUROAICA : Bătu-v-ar vîntul rău de sud cu bube, voi ăştia cu păr pe bucă. Farmecul fetei din Cavan. CISSY CAFFREY : Norocul meu. Cavan, Cootehill şi Belturbet. (Cîntă :)
I-am dat-o lui Nelly cea scurtă Să şi-o vîre în burtă O lăbuţă de raţă O lăbuţă.
(Soldatul Carr şi soldatul Compton se întorc spre ea şi-i răspund ca mai sus, cu tunicile lor roşii ca sîngele în lumina felinarului, chipiele lucindu-le negre pe capetele blond arămii. Stephen Dedalus şi Lynch trec prin mulţime alături de aceştia doi în uniforme roşii.)
105
SOLDATUL COMPTON (Zvîcnind din deget): Faceţi loc
pentru nenea pastorul.
SOLDATUL CARR (Se întoarce spre ei strigînd): Hoho,
CISSY CAFFREY (Vocea urcîndu-i mai ascuţită) :
Cum a luat-o şi-a şi pus-o Oare unde şi-o fi pus-o Lăbuţa de raţă umflată.
(Stephen, rotindu-şi toiagul de frasin în mina stingă, intonează cu voioşie introit-ul din slujba pascală. Lynch, cu şapca lui de jocheu trasă pe frunte, îl urmează cu un rînjet de nemulţumire pe faţă.)
STEPHEN : Vidi aquam egredientem, de templo a latere dextro. Alleluia.
Dostları ilə paylaş: |