James Joyce Ulysses Copyright by James Joyce Shakespeare and Company 12, Rue de l'Odeon, 12 Paris, 1928 Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurtf univers. Ulise

144

în toate hotărârile tale în Irlanda şi în toate teritoriile care

ţin de ea ?

BLOOM (Plasîndu-şi mîna dreaptă pe testicule, jură) : Aşa să-mi ajute Ziditorul. Toate acestea promit să le fac. MICHAEL ARHIEPISCOP DE ARMAGH (Toarnă un şip de ulei de păr peste capul lui Bloom) : Gaudium magnum annuntio vobis. Habemus carneficem. Leopold, Patrick, Andrew, David, George, fii uns !

(Bloom se învestmîntează în mantie din fir de aur şi îşi pune pe deget un inel cu rubin. Urcă pe piatra destinu­lui şi rămîne acolo în picioare. Patrii reprezentativi îşi pun în aceeaşi clipă pe capete cele douăzeci şi opt de coroane ale lor. Clopote de bucurie răsună în biserica Christ, Sfîntul Patrick, Sfîntul George şi vesela Malahide. Focuri de artificii tip bazar Mirus ţişnesc din toate părţile închi­puind desene falopirotehnice simbolice. Pairii îi aduc unul cîte unul omagiul lor, apropiindu-se şi executînd genufle­xiuni.)

PAIRII : Mă prind să-ţi fiu om de nădejde înălţimii Tale. mădular întru gloria pămînteană.

(Bloom îşi ridică mina dreaptă pe care scînteie diaman­tul Koh-I-Noor. Armăsarul său nechează. Imediat se lasă tăcere. Posturile de recepţie şi transmisie intercontinentale ş-i interplanetare sînt pregătite să primească mesajul.) BLOOM : Supuşii mei ! Prin aceasta îl numim pe vrednicul nostru armăsar Copula Felix Mare Vizir Ereditar şi anun­ţăm că odată cu ziua de astăzi am repudiat-o pe fosta noastră soţie şi am acordat regeasca noastră mînă prinţesei Selene, splendoarea nopţii.

(Fosta soţie morganatică a lui Bloom, este în grabă scoasă de la vedere de către Măria cea Neagra. Prinţesa Selene, în robă albastră ca lumina lunii, cu o semilună de argint pe cap, coboară ăintr-o litieră purtată de doi uriaşi. Izbucnire de aclamaţii.)

JOHN HOWARD PARNELL (Ridica stindardul regal) : Ilustre Bloom ! Succesor al faimosului meu frate ! BLOOM (li îmbrăţişează pe John Howard Parnell) : Vă mulţumim din inimă, John, pentru acest pe drept regal bun sosit în verdea Erin, ţara făgăduită strămoşilor noştri comuni.

145

(li sînt oferite armele oraşului, întruchipate într-o cartă. Cheile Dublinului, aşezate în cruciş pe o pernă pur­purie, îi sînt prezentate. El le arată tuturor că poartă cio­rapi verzi.)

TOM KERNAN : Ii meriţi, înălţimea Ta. BLOOM ; în ziua de astăzi, acum douăzeci de ani, l-am înfrînt pe duşmanul nostru ereditar la Ladysmith. Mor-tierele noastre şi tunurile pe cămile au decimat rîndurile sale. O şarjă de o jumătate de leghe ! Atacă ei ! Totul e pierdut acum ! Cedăm ? Nu ! îi dăm peste cap ! Iată ! La atac ! Desfăşurîndu-se pe stînga cavaleria noastră uşoară a măturat colinele de la Plevna şi, scoţînd strigătul lor de luptă, Bonafide Sabaoth, i-a secerat cu sabia pînă la unul pa trăgătorii sarazini.

CAPELANUL TIPOGRAFILOR DE LA FREEMAN : I-auzi ! I-auzi !

JOHN WYSE NOLAN : Asta-i omul care l-a scos de la închisoare pe James Stephens. UN ELEV ÎN UNIFORMA ALBASTRĂ : Bravo ! UN BATRîN DUBLINEZ : Eşti o mîndrie pentru ţara ta, domnul meu, asta eşti.

O VÎNZĂTOARE DE MERE : E un om aşa cum are ne­voie Irlanda de el.

BLOOM : Iubiţii mei supuşi, o nouă eră este pe cale să răsară. Eu, Bloom, adevăr vă spun vouă că iată acuma chiar se apropie. Da, pe cuvîntul lui Bloom, nu va trece multă vreme şi veţi intra în cetatea de aur care va să fie, noul Bloomusalem în Noua Hibernia a viitorului.

(Treizeci şi doi de muncitori purtînd rozete, sosiţi din toate regiunile Irlandei, sub conducerea lui Derwan con­structorul, construiesc noul Bloomusalem. Este un edificiu colosal, cu acoperiş de cristal, clădit în forma unui uriaş rinichi de porc, cuprinzînd patruzeci de mii de încăperi, în cursul construcţiei şi extinderii sale mai multe clădiri şi monumente sînt demolate. Instituţiile guvernamentale sînt temporar mutate în depozite feroviare. Numeroase case sînt rase de pe faţa pămîntului. Locuitorii sînt carti-ruiţi în butoaie şi lăzi, toate marcate cu litere roşii L.B. Mai mulţi săraci cad de pe o scară, O parte a zidurilor

146