James Joyce Ulysses Copyright by James Joyce Shakespeare and Company 12, Rue de l'Odeon, 12 Paris, 1928 Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurtf univers. Ulise

chizîndu-şi-i) : O, delicii !

(Cu ţipăt ascuţit, de epileptic, cade în patru labe, gro-hăind, amuşinlnd, zgîriind cu labele la picioarele ei, apoi zace, prefăcîndu-se moartă, cu ochii strîns închişi, cu pleoapele tremurătoare, aplecîndu-se la pămînt în atitu­dinea prea excelentului maestru.)

BELLO (Cu păr buclat, favoriţi purpurii, mustaţă groasă în inele în jurul gurii altminteri rase, moletiere de munte, haină verde cu nasturi de argint, cămaşă sport şi pălărie alpină cu pană de cocoş de munte, munile adînc îngropate în buzunarele pantalonilor, îşi aşază călcîiul pe gîtul Bloomei şi şi-l apasă acolo) : Să-mi simţi greutatea în­treagă, închină-te, sclavă uricioasă, în faţa tronului căl-cîielor glorioase ale despotului tău, atît de strălucitoare în dreapta lor mîndrie.

BLOOMA (Subjugată, behăind) : Jur să nu m-abat nici­odată de la cuvîntul vostru.

BELLO (Rîde gros) : Pe dracu' ! Nici nu ştii ce te aşteaptă. Eu sînt tartorul care are să-ţi facă de petrecanie şi are să te frîngă de tot ! Pariez pe un rînd de cocteiluri de Kentu-cky la toată lumea să scot eu viciul din tine, bătrîne. Ia sfi-dează-mă niţel, te sfidez să mă sfidezi. Şi dac-o faci, tre­mură de pe acum la gîndul torturilor care au să-ţi fie apli­cate şi-ncă în costum de gimnastică.

(Blooma se tîrăşte sub canapea şi priveşte ăe acolo printre franjuri.)

ZOE (Desfăcîndu-şi larg furoul s-o ascundă): Nu-i aici. BLOOMA (Inchizîndu-şi ochii) : Nu-i aici. FLORRY (Ascunzînd-o cu capotul ei) : Ea n-a vrut, miti­tica,, domnule Bello. Are să fie cuminte de tot, domnule, vă rugăm.

181

KITTY : Nu fiţi prea aspră cu ea, domnule Bello. Vă rugăm noi să nu, vă rog doamnădomnule.

BELLO (Câutînd s-o momească) : Haide, răţuşco. Vreau să-ţi spun doar o vorbuliţă, scumpo, cit să-ţi administrez o corecţie. Doar aşa să stăm de vorbă, de la inimă la inimă, scumpete. (Blooma îşi scoate capul timidă.) Aşa, fetiţa. (Bello o înşfacă violent de păr şi o trage afară de sub ca­napea.) Vreau să-ţi dau o bătăiţă pentru binele tău acolo unde e mai moale. Cum mai stai cu poponeţele tău moale şi frumos ? O, să vezi ce bine-are să fie, draga mea. Pre-găteşte-te să te pregăteşti.

BLOOMA (Cu voce pierdută) : Să nu-mi rupeţi... BELLO (Sălbatic) : Inelul de nas, cleştii, bastonul cel mare, cîrligul de atîrnat, cnutul — toate te fac eu să le săruţi şi in vremea asta au să cînte flautele cum era cu sclavii nubieni de odinioară. De data asta o păţeşti bine de tot. Am să te fac să ţii minte asta cîte zile vei mai avea. (I se umflă vi­nele de pe frunte, se înroşeşte la faţă.) Am să m-aşez pe şaua moale a dosului tău în fiecare dimineaţă după ce-mi iau micul dejun gustos cu chifteluţe Matterson şi o sticlă de bere tare Guinness. (Sughiţă.) Şi-am să-mi sug ţigara mea de foi extra de bursă citind Gazeta Alimentaţiei. Poate chiar c-am să te tai şi-am să te jupoi, în dos, la graj­duri, şi-am să gust cîte o bucăţică din tine friptă crocant cu crochete din cutie, rumenit bine ca un purceluş de lapte cu orez şi lămîie sau cu murături. Are să usture, îţi spun eu. (îi suceşte braţul. Blooma schelălăie, făcîndu-se mică.) BLOOMA : Nu fi rea, doică ! Te rog, nu. BELLO (Răsucindu-i încă o dată braţul) : încă o dată ! BLOOMA (Ţipă) : O, chinurile iadului ! îmi zvîcneşte fie­care nerv din tot trupul !

BELLO (Urlă): Perfect, pe dosul grosului generosului ge­neral ! E lucrul cel mai frumos pe care l-am auzit de şase săptămîni încoace. Haide, nu mă mai face să aştept, dracu' să te ia. (O loveşte peste faţă.) BLOOMA (Geme) : Mă baţi. Te spun eu... BELLO : Ţineţi-l la pămînt, fetelor, pînă m-aşez pe el. ZOE : Aşa. Calcă-l în picioare ! Şi eu vreau s-o fac. FLORRY : Nu, eu s-o fac. Nu fi lacomă tu. KITTY : Nu, eu, eu. împrumutaţi-mi-l mie.

(Bucătăreasa bordelului, doamna Keogh, ridată, cu barbă

182

căruntă, în halat unsuros, cu ciorapi verzi şi saboţi bărbă­teşti, murdară toată de făină, cu un făcăleţ plin de aluat crud în mină şi peste braţul dezgolit, îşi face apariţia în uşă.)

D-NA KEOGH (Feroce): Pot să v-ajut ? (Toate o înşfacă pe Blooma şi-o ţintuiesc la pămînt.)

BELLO (Se lasă pe vine, gemînd, aşezîndu-se peste faţa lui Bloom, pufăind fum gros de ţigară de foi şi mîngîin-du-şi pulpa grasă) : Văd că Keating Clay Trişorul a fost ales preşedinte la Azilul Richmond şi că în afară de asta rentele preferenţiale Guinness au urcat la şaisprezece şi trei sferturi. Am fost de-a dreptul un tîmpit că n-am cum­părat pachetul ăla de care-mi ziceau Craig şi Gardner. Ăsta-i ghinionul meu, dracul să mă ia. Şi mîrţoaga aia Zvîrluga pe care nimeni nu dădea doi bani a ieşit la două­zeci şi unu. (îşi împunge mînios ţigara în urechea Bloomei.) Unde dracu-i scrumiera aia blestemată ? BLOOMA (împunsă, sufofesecîndu-se) : O ! O ! Monştri­lor ! N-aveţi milă deloc !

BELLO : La fiecare zece minute ai să mai vrei tu. Ai să te rogi de mine, ai să mă implori în genunchi cum nu te-ai mai rugat niciodată pînă acuma. (îi bagă sub nas în gest obscen pumnul cu ţigara aprinsă.) Ţine aici, sărută asta. Amîndouă. Pupă. (îşi desface picioarele şi strîngîndu-l în­tre coapse, strigă cu glas aspru.) Hopa aşa ! O călărire în zori. Am să te călăresc ca la premiul Eclipsei. (Se apleacă într-o parte şi-şi strînge calul de testicule, tare, urlînd.) Ho ! Am luat-o din loc ! Las că am eu ac de cojocul tău. (îl călăreşte săltîndu-se peste el.) Doamna merge la pas şi vizitiul ei la trap şi domnul tropa trop la galop, la galop, la galop.

FLORRY (Trage de Bello) : Lasă-mă şi pe mine peste el acuma. Tu ai stat destul. Eu am vrut înainte. ZOE (Trăgînd ea de Florry): Eu. Eu. N-aţi mai terminat cu el, moinelor ?

BLOOMA (Sufocîndu-se) : Nu mai pot. BELLO : Nu, eu mai pot. Staţi niţel. (Îşi ţine respiraţia.) La dracu'. Uite. Acuma iese. (Se destupă pe la spate, pe urmă, strîmbîndu-se tare produce un vînt zgomotos.) Na, ţine asta ! (Îşi pune dopul la loc.) Mda, asta a fost, şaispre­zece şi trei sferturi. ,

183

BLOOMA (Scăldată în sudoare) : Nu-i de bărbat. (Miroase.) De femeie.

BELLO (Ridicîndu-se) : Nu aşa, una caldă, una rece. Ce-ai căutat ai găsit, De-acuma nu mai eşti bărbat, eşti a mea cu totul, pusă la jug. Şi acuma rochia de penitenţă. Ai să-ţi lepezi hainele bărbăteşti, înţelegi, Ruby Cohen ? şi-ai să-ţi tragi peste cap şi peste umeri rochia asta mătăsoasă, luxu-rioasă, de mătase, şi-asta mai repede, mai repede, auzi. BLOOMA (Crispîndu-se) : De mătase, a spus stăpina ! O, cum foşneşte, cum unduieşte. Am voie s-o pipăi niţel cu vîrful degetelor ?

BELLO (Arată eu degetul spre tîrţele lui) : Aşa cum sînt ele acuma ai să fii tu, dată cu eokmie, pudrată cu pudră şi cu subsuorile rase proaspăt. Au să-ţi ia măsura de-a drep­tul pe pielea goală. Au să te strîngă tare tare în corsete strimte de tot de puf moale cu arcuri de oase de balenă, pînă jos unde eşti ca un diamant, după cea mai din urmă modă, şi toată silueta ta, mai durdulie acuma decît înainte, are să fie prinsă în rochii cit mai strînse pe trup, cu ju-poane cu franjuri şi broderii, bineînţeles, cu blazonul ca­lului meu, croite special pentru desuurile lui Alice şi cu mirosuri frumoase pentru Alice. Alice să-şi simtă jarte-reluţele. Martha şi Măria, poate la început cam sfioase în delicateţuri aşa de spumoase direct pe piele cu danţeluţe pe genunchiul gol, şi asta ca să-ţi aducă aminte... BLOOMA (încînlăioare subretă cu obrajii îmbujoraţi, eu părul ca muştarul, mîini şi nas mare bărbăteşti, gura pof­ticioasă) : Mi-am pus o singură dată lucrurile ei, aşa ca să simt şi eu, cînd stăteam pe strada Holles. Cînd o duceam mai greu i le spălam eu să facem economie de banii de spălătorie. Cămăşile mele le purtam şi pe faţă şi pe dos. Făceam o economie, la sînge.

BELLO (Rînjind) : Servicii din astea mărunte, ca să-i faci plăcere lui mămica, nu ? Şi cum te mai aranjai de cochet în oglindă, după ce lăsai în jos jaluzelele şi-ţi sumecai fusta pe pulpe şi pe ţîţele de ţap şi-ţi luai tot felul de poze de abandon voluptuos, nu-i aşa ? Ho ! ho ! Ce-mi mai vine să rîd ! Cămăşuţa aia neagră, de ocazie, cică de gală, cu chiloţei scurţi perverşi care plesniseră pe la cusături cînd au viokt-o ultima dată şi pe care ţi i-a vîndut madam Mi-riam Da.idrade de la hotelul Shellbourne, nu ?

184

BLOOMA : Miriam. Neagră. Demimondenă. BELLO (Hohoteşte) : Doamne Dumnezeule, nu mai pot de râs. Ce chestie ! Ce drăguţă Miriam erai cînd ţi-ai tuns părul de la uşa din dos şi zăceai întinsă leşinată pe tot patul tocmai ca baba Dandrade cînd sta şi-aştepta s-o vio­leze locotenentul Smythe-Smythe, domnul Philip Augustl.-, Blockwell, deputat, Signor Laci Daremo, robustul tenor, Bert cu ochii albaştri, băiatul de la lift, Henry Fleury faimos asemenea lui Gordon Bennett, Sheridan, mulatrul bogat ca un Cresus, campionul universitar de canotaj numărul opt de la colegiul Trinity, Ponto, superbul ei cîine Newfoundland, şi Bobs, ducesa văduvă de Manorhamilton. (Hohoteşte iarăşi.) Doamne, ar face-o să rîdă şi pe o pisică siameză !

BLOOMA (Cu mîinile şi trăsăturile feţei agitîndu-i-se în ticuri) : Gerald m-a convertit pe mine s-ajung adept al cor­setelor strînse, cînd jucam un rol de fată în piesa Vicc-Versa în şcoală. Dragul de Gerald. A prins patima asta înnebunit de corsetul soră-si. Acuma, scumpul de Gerald se dă cu ruj pe buze şi-şi boieşte şi pleoapele. Cultul fru­mosului.

BELLO (Cu veselie răutăcioasă) : Frumos ! Splendid ! Să-mi trag sufletul ! Şi cum te mai aşezai pe scaunul de la toaletă, cu grijă, ca o femeie, şi-ţi ridicai fustele înfoiate acolo, pe seîndurile lustruite de alţii.

BLOOMA : Asta este ştiinţa. Să compari bucuriile pe care le simţim fiecare. (Grav.) Şi chiar e mai bine în poziţia asta, pentru că înainte ştiu că mă udam pe... BELLO (Cu multă severitate) : Nu mai vreau nici o ne­ascultare. Uite acolo rumeguşul la colţ pentru tine. Ti-am spus ce vreau eu, nu ? Să faci din picioare, domnul meu ! Te-nvăţ eu s-o faci ca un jintălman ! Dacă ie prind cu o singură picătură pe scutece. Aha ! Ca ăla cu măgăriţa lui Doran ai să vezi cine sînt eu. Păcatele trecutului tău ţi se ridică acuma împotrivă. Multe mai sînt. Cu sutele. PĂCATELE TRECUTULUI (Cor de voci amestecate) ■ A contractat un fel de căsătorie clandestină cu cel puţin o femeie în umbra Bisericii Negre. Telefona în minte me­saje de nerepetat unei domnişoare Dunn la o adresă pe strada d'Olier în vreme ce se deda la acte indecente cu apa­ratul de telefon într-o cabină publică. Cu vorba şi cu fapta

183

a încurajat o tîrfâ nocturnă să depoziteze fecale şi alte materii într-o gheretă aflată nu în scopuri sanitare pe un maidan. în cinci locuri publice a scris cu creionul inscripţii oferindu-şi partenera nupţială tuturor bărbaţilor cu mă­dulare viguroase. Şi lîngă fabrica de vitriol care miroase aşa urît nu trecea noapte de noapte pe lîngă perechile de în­drăgostiţi să vadă dacă şi ce şi cit de mult putea să vadă ? Nu şedea întins în pat, ca un porc de ţap, chicotind peste o bucată scîrboasă de hîrtie de toaletă bine folosită care-i fusese oferită de o prostituată mai uricioasă, excitată cu turtă dulce şi cu un mandat poştal ?

BELLO (Fluierînd o dată tare) : Ia spune ! Care a fost cea mai revoltătoare faptă obscenă în întreaga ta carieră crimi­nală ? Dă-i drumul, vreau povestea toată. Vars-o aici. Fii şi tu sincer odată.

(Chipuri neomeneşti mute se îmbulzesc Viind să intre, rtnjînd, dispărînd, bolborosind, Booloohoom, Poldy Kock, Şirete-de-ghete-de-o-para, scroafa lui Cassidy, tînârul orb, Larry Rinocerul, fata, femeia, tîrfa, cealaltă, şi...) BLOOMA : Nu mă-ntreba. încrederea noastră reciprocă. O stradă a plăcerii. Nu m-am gîndit decît la jumătate din... îţi jur pe tot ce am mai sfînt...

BELLO (Peremptoriu) : Răspunde. Lepădătură dezgustă­toare ! Insist să aflu tot. Spune-mi ceva să mă mai amuze, ceva scîrbos sau o poveste cu strigoi mai sîngeroasă, sau vreun vers, repede, repede, repede ! Unde ? Cum ? Cînd ? Cu cîţi ? îţi dau timp exact trei secunde. Unu ! Doi ! Tr... i BLOOM (Docil, bîlbîindu-se) : M-am dezdezdezgustat, în­tr-un dezdezdezguustător...

BELLO (Poruncitor) : Hei, ieşi afară, scîrnăvie ! Ţine-ţi gura ! Tu să nu vorbeşti decît întrebat ! BLOOM (Se înclină) : Stăpîne ! Stăpînă ! îmblînzitorule de: bărbaţi !