James Joyce Ulysses Copyright by James Joyce Shakespeare and Company 12, Rue de l'Odeon, 12 Paris, 1928 Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurtf univers. Ulise



Yüklə 3,46 Mb.
səhifə27/159
tarix05.01.2022
ölçüsü3,46 Mb.
#63797
1   ...   23   24   25   26   27   28   29   30   ...   159
Cu gropiţe-n obrăjori şi zulufi uşori Ameţeşti cînd o priveşti.

Fetele de pe plajă67. Plicul rupt. Cu mîinile înfundate în buzunarele pantalonilor, ca un birjar în ziua lui liberă, şi cîntînd. Prietenul familiei. Ameţăşti, cum pronunţă el. Debarcaderul cu lampioane, seara de vară, orchestra.



Fetele acelea, jetelele cele, Frumoasele de pe plajele mele.

Şi Milly, şi ea. Pupicuri copilăreşti; primele. Acum, departe s-au dus demult. Doamna Marion. Citeşte acuma, răsturnată pe spate, numărîndu-şi buclele după degete, împletindu-şi-le.

Un regret molatec, calm, îi aluneca pe şira spinării, tot mai pronunţat. Are să se întîmple, da. Să-mpiedic asta. N-are rost; nu mă pot mişca de aici. Buze dulci uşoare de fecioară. Şi are să se întîmple. Simţea ca o strîngere de inimă cuprinzîndu-l. Inutil să mai încerc acum. Buze sărutînd, sărutînd sărutare. Buze pline lipicioase de femeie.

Mai bine că-i ea acolo ; departe. Să aibă o ocupaţie, îşi dorea un cîine să-şi umple timpul. Ar putea da o fugă pînă acolo. De ziua liberă la începutul lui august, numai doi şilingi şi şase pence, dus şi întors. Mai sînt şase săptă-mîni, oricum. S-ar putea să fac rost de un permis de presă. Sau prin M'Coy.

Pisica, după ce-şi spălase toată blăniţa, se întoarse la hîrtia pătată de sînge, o mirosi şi se îndreptă mîndră spre uşă. Mai privi îndărăt spre el, mieunînd. Vrea afară. Sta şi-aşteaptă în faţa uşii, mai devreme sau mai tîrziu, cîndva, tot are să se deschidă. Las-o s-aştepte. E cam agitată. Ele sînt electrice. E-o furtună în aer. Şi se spăla şi după ureche cu spatele spre foc.

Se simţea greoi, plin ; pe urmă o destindere înceată în stomac. Se ridică în picioare descheindu-se la cureaua de la pantaloni. Pisica mieuna spre el.



78

— Miau ! îi spuse drept răspuns. Aşteaptă pînă sînt

gata.

Greutate ; vine o zi călduroasă. Parcă mi-e lene s-o mai iau în sus pe scări pînă pe palier.



Un ziar. îi plăcea să citească, pe scaun. Sper că nu vine dracului vreun dobitoc să-mi bată la uşă tocmai cînd.

în sertarul mesei găsi un număr vechi din Tilbits. Şi-l împături la subsuoară, merse spre uşă, o deschise. Pisica urcă în salturi scurte, moi. A, asta voia, să se ducă sus, să se culcuşească în pat.

Ascultînd, auzi vocea ei :

— Haide, vino. pisicuţă. Vino-ncoace.

Ieşi în grădină pe uşa din spate : se opri să asculte spre grădina de alături. Nici un sunet. Poate atîrnă rufele la uscat. Fata era în grădină. Frumoasă dimineaţă.

Se aplecă să privească un fir subţire de izmă crescut pe lîngă zid. Să fac un pavilion de vară aici. Mlădiţe roşii. Iederă de Virginia. Trebuie puse îngrăşăminte peste tot, e pămînt prost. Un strat de sulf. Pămînturile astea fără bălegar. Resturi şi de la bucătărie. Lut ; ce mai e şi asta ? Găinile din curtea de alături : găinaţul de la ele e foarte bun de îngrăşământ. Dar cel mai bun e de la vite, mai aîes cînd le hrăneşti cu seminţe de-astea uleioase. Un fel de pastă de bălegar. Cel mai bun să cureţi mănuşile fine de piele, de damă. Murdăria curăţă. Şi cenuşa. S-ar putea recondiţiona toată curtea. în colţul de acolo mazăre verde. Lăptuci. Aş avea întotdeauna verdeţuri proaspete. Grădinile au şi dezavantaje totuşi. Albina sau viespea aia, ce-o fi fost, atunci în lunea Rusaliilor.

Mergea mai departe. A propos, unde mi-o fi pălăria ? Trebuie c-a pus-o la loc în cuier. Sau o fi căzut pe jos. Nostim, nu-mi aduc deloc aminte. Cuierul era prea plin. Patru umbrele, haina ei de ploaie. Să mă duc să iau scri­sorile. Clopoţelul de la uşă acolo la Drago. Ce întîmplare, tocmai acuma să mă gîndesc la. Părul castaniu dat cu briantină pe deasupra gulerului. Tocmai se spălase şi-şi făcuse părul. Mă gîndesc dac-aş avea timp de-o baie în dimineaţa asta. Strada Tara. Tipul de la casă de acolo, l-a ajutat să evadeze pe James Stephens cică. O'Brien.

Ce voce adîncă are şi Dlugacz ăsta. Agenda cum îi spunea ? Uite domnişorică. Un entuziast.



79

' împinse cu piciorul uşa şleampătă a privateiC3. Să am grijă să nu-mi murdăresc pantalonii ăştia pentru înmor-mîntare. Intră, plecîndu-şi capul sub uşorul scund. Lăsînd uşa întredeschisă, în duhoarea de var nestins şi pînze de păianjen stătute îşi desfăcu bretelele. înainte de a se aşeza, privi printr-o crăpătură la fereastra casei de alături. Regele era în cămara visteriei69. Nimeni.

Aşezat pe scaunul găurit îşi desfăcu ziarul întorcînd foile peste genunchii dezgoliţi. Ceva nou, şi mai uşor. Nici o grabă. Să mai ţin niţel. Povestirea noastră cu premiu. Lovitura de teatru a lui Matcham. Scrisă de domnul Philip Beaufoy, clubul Playgoer, Londra. Onorariul de o guinee pe coloană a fost achitat autorului. Trei şi jumă­tate. Trei lire şi o treime. Trei lire treisprezece şilingi şi şase pence.

Citea liniştit, mai ţinîndu-se încă, întîi prima coloană, apoi începînd să-şi dea drumul, o începu pe a doua. Cam pe la jumătate, simţind cum îi cedează ultima rezistenţă, îşi lăsă intestinul să i se deşerte uşor, citind mai departe, citind încă, răbdător, constipaţia aceea uşoară de ieri mi-a trecut de tot. Sper că nu-i prea mare să-mi deschidă hemoroizii iar. Nu, tocmai cît trebuie. Aşa. Ah ! S ţipat o tabletă de cascara sagrada. Viaţa ar putea fi aşa de. Nu că l-ar fi emoţionat cine ştie ce dar era curăţică şi proas­pătă. Ăştia tipăresc chiar orice acum. Un anotimp mort. Citea mai departe, aşezat calm în mirosul care se ridica din el însuşi. Curată, sigur. Matcham se mai gîndeşte de­seori la lovitura de maestru prin care a cîştigat-o pe vră­jitoarea cu rîsul frumos care acum. 70 începe şi se sfîrşeşte moral. Mină în mină. Şmecher. îşi aruncă privirile îndărăt peste cele citite şi, simţind cum îi curge liniştit apa, îl invidie cu bunăvoinţă pe domnul Beaufoy care-o scrisese şi primise onorariul de trei lire treisprezece şilingi şi şase pence.

Aş putea să scriu şi eu o schiţă. De domnul şi doamna L .M. Bloom. Să născocesc o povestioară despre un proverb care ? Pe vremea cînd încercam să-mi notez pe manşetă ce spunea ea cînd se îmbrăca. Nu-mi place să ne îmbrăcăm deodată. M-am ciupit cînd m-am bărbierit. îşi muşca buza de jos cînd îşi potrivea copca la fustă. O cronometram, 9,15. Ţi-a dat banii Roberts ? 9,20. Greta Conroy cu ce era


Yüklə 3,46 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   23   24   25   26   27   28   29   30   ...   159




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin