James Joyce Ulysses Copyright by James Joyce Shakespeare and Company 12, Rue de l'Odeon, 12 Paris, 1928 Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurtf univers. Ulise

431

la cursele Colegiului unde Hornblower ăla cu boneţica de copil pe creştetul căpăţinei ne-a băgat prin spate se tot uita cu ochii lui de oaie la alea două care-şi fluturau fustele ca nişte putori în sus şi-n jos am încercat să-i fac semn din ochi la început degeaba sigur şi uite unde se duc banii lui astea-s roadele lui domnul Paddy Dignam da erau cu toţii în stil de granda la marea înmormîntare în ziarul pe care mi l-a adus Boylan dacă ar fi văzut ei o adevărată înmormîntare de ofiţer asta ar fi ceva impozant armele cu ţeava-n jos tobele înăbuşite calul săracul mergînd în urmă tot în negru L Bloom şi Tom Kernan beţivanul ăla mic ca un butoi care şi-a muşcat de tot limba cînd a căzut în pri­vata bărbaţilor beat nu mai ştiu unde şi Martin Cunning-ham şi-ăia doi Dedalus şi bărbatul lui Fanny MCoy cu capul alb ca o varză ura numai piele şi oase cu ochii încrucişaţi care ar vrea să cînte şi ea cîntecele mele pentru asta trebuie să se mai nască odată şi rochia aia veche verde cu decolteu mare pentru că nu poate să-i atragă în alte feluri să stro­peşti în zi de ploaie acum văd eu limpede totul şi ei zic că asta-i prietenie se omoară şi pe urmă se îngroapă unul pe altul şi toţi cu neveste şi familii acasă la e: mai ales Jack Power care o ţine pe una de la bar o întreţine sigur neva-stă-sa-i totdeauna bolnavă sau tocmai atunci se îmbolnă­veşte sau tocmai se face bine ş: el e un bărbat bine încă deşi e cam albit pe la tîmple frumoasă adunătură n-am ce zice ei bine n-au să-l mai prindă pe bărbatu-meu în ghiare dacă am şi eu un cuvînt de spus aici îşi bat joc de el pe la spate pe urmă ştiu eu bine cînd se-apucă să le debiteze toate idioţeniile alea ale lui pentru că are destul cap să nu le toarne chiar fiecare băncuţă de un penny pe care o c"ş-tigă lor pe gît şi are grijă de nevastă şi de familie nişte hai­manale dar totuşi săracul Paddy Dignam într-un fel îmi pare rău de el ce-au să se facă nevastă-sa cu cinci copii decît dacă n-o fi avut asigurare ce personaj de comedie unul micuţ şi zicea că-i antiaîcolic cînd îl căutai se-nţep.-nea în vreun colţ în baruri şi ea sau fiu-su stăteau şl—1 aş­teptau Bill Bayley nu vrei să vii te rog acasă vălul de vă­duvă n-are s-o facă s-arate mai frumoasă dar dacă arăt! mai bine voalul ăsta poate totuşi să te orindă grozav ce băr­baţi nu era şi el da era şi el la masa de la Glencree şi Ben Dollard basul barilton noaptea cînd a împrumutat fracul

43?

să cînte la strada Holles şi cît s-a strîns şi s-a muncit să intre în el şi cu rînjetul ăla pe faţa lui mare de păpuşă ca un poponeţ de bebeluş bine bătut chiar c-arăta ca un tîm-pit cu galoşii cred că trebuie să fi fost ceva să-l vezi aşa pe scenă să mai dai şi cinci şilingi la fotoliu să vezi aşa ceva el şi cu Simon Dedalus ăsta venea totdeauna pe jumătate tuflit şi cînta strofa a doua întîi vechea dragoste-i cea nouă ăsta era unul din cîntecele lui şi ce dulce cînta fata pe sub bolta de măcieş şi era totdeauna gata să-mi facă curte cînd cîntam Maritana cu el la teatrul particular al lui Freddy Mayer avea o voce delicioasă bogată Phoebe dragostea mea adio iiiubito aşa cînta totdeauna nu ca Bartell d'Arcy iiiu-bibito adio sigur avea vocea de la natură nu era de loc artă lucrată te cuprindea toată ca într-o baie caldă O Maritana floare sălbatică cîntam splendid amîndoi deşi era puţin cam prea sus pentru registrul meu chiar şi transpusă şi la vremea aia el era însurat cu May Goulding clar pînă la urmă se pricepea el să zkă sau să facă ceva să strice totul acuma e văduv mă întreb ce soi o mai fi şi fiu-su zice c-ar fi scriitor şi că o să fie profesor universitar de italiană şi că să iau lecţii de la el ce-o mai fi urmărind şi i-a rnai arătat şi fotografia mea nici nu m-a prins bine acolo ar fi trebuit să mă fi pozat înfăşurată ca într-o draperie asta nu trece niciodată de la modă dar tot arăt tinără şi acolo mă mir că nu i-a dat-o chiar cadou şi pe mine odată cu ea la urma urmei de ce l-am văzut cînd mergeam cu maşina la gara Knightshridge cu taică-su şi maică-sa eu eram în doliu adică acuma 11 ani da trebuie să fi avut 11 ani deşi la ce-o fi servit să ţinem doliu pentru ceva care nu ne face nouă nici cald nici rece sigur el a insistat să ţinem doliu după pisică acum mi-nchipui că e-un bărbat în toată firea atunci era doar un băieţaş nevinovat şi ce drăgălaş era aşa micuţ cu costumul de micul lord şi păr buclat ca un prin-ţişor pe scenă cînd l-am văzut la Matt Dillon şi el m-a plă­cut pe mine mi-aduc aminte toţi mă plac stai Doamne stai da stai niţel el era în cărţi azi dimineaţă cînd mi-am dat în cărţi acolo străin tînăr nici brun nici blond pe care l-ai mai întîlnit şi-nainte mă gîndfeam că de el spune dar el nu e nici tinerel şi nici străin pe urmă eu eram cu faţa întoarsă în partea aialaltă ce era a şaptea carte după p.sta zecele de pică asta-i călătorie pe uscat pe urmă era era o

433

scrisoare pe drum de seară şi şi vorbe alea trei regine şi opiul de caro asta-i succes în lume da stai a ieşit totul şi de două ori opturi roşii asta haine noi ca să vezi şi parcă şi vi­sasem ceva da era ceva cu poezie numai să n-aibă părul lung şi unsuros să-i atârne în ochi sau să i se zburlească ca la pieile roşii de ce-qr fi umblînd aşa numai ca să se facă de rîs şi ei şi poezia lor mie totdeauna mi-a plăcut poezia de cînd eram fetiţă întîi credeam că era şi el poet ca Byron dar n-avea nici un dram de poezie în el tot eu îl ve­deam cu totul altfel decît e mă gîndesc o fi prea tînăr tre­buie să cam aibă stai 88 nunta Milly a împlinit 15 ani ieri 89 cit o fi avut el atunci la Dillon 5 sau 6 cam 88 mi-nchi­pui c-acuma are 20 sau mai mult nu sunt prea bătrînă pentru el dacă el are 23 sau 24 sper că nu-i genul ăla de studenţi de universitate încuiaţi că altfel n-ar sta în bu­cătăria veche cu el să bea cacao Epps şi că sigur se prefăcea că înţelege tot ce-i spune probabil că i-a spus că a fost la Trinity College e prea tînăr să fie profesor sper să nu fie vreun profesor cum era Goodwin ăla era profesor emerit de mărci ele whisky ăştia toţi scriu despre vreo femee în poeziile lor foarte bine nu cred eu c-o să găsească multe ca mine unde-s suspinele dulci de iubire unde ghitara încet şi poezia pluteşte în văzduh marea albastră şi luna străluce nemîngîiat cînd ne întorceam cu vaporul de noapte de la Tariffa farul la capul Europa era aşa de expresiv cum cînta tipul ăla la ghitară adică să nu mă mai întorc acolo niciodată numai chipuri neştiute doi ochi strălucitori o fereastră ascunsă în frunze am să-i cînt lui asta ăia-s ochii mei dacă el e poet cu adevărat doi ochi aşa de întu­necat strălucitori ca steaua iubirii frumoase cuvinte steaua tînără a iubirii ar mai fi o schimbare Dumnezeu ştie să ai o persoană inteligentă cu care să poţi să stai de vorbă despre tine nu toată vremea să-l asculţi pe el şi reclama lui Billy Prescott şi reclama pentru Keyes şi reclama cu Tom Diavolul şi pe urmă dacă Ii se încurcă lor treburile în afaceri noi trebuie să suferim sunt sigură că e un bărbat foarte distins ce mi-ar place să găsesc şi eu unul ca ăsta Doamne nu ca toată banda asta de nespălaţi şi pe urmă el e tînăr tinerii ăia splendizi acolo pe care-i vedeam la plaja la Margate de după stîncă stînd drepţi în soare goi ca un zeu sau aşa ceva şi pe urmă cum se-aruncau în mare de ce nu

434

sînt toţi bărbaţii aşa ar mai fi o mîngîiere pentru o femeie cum era statueta aia aşa frumoasă pe care a cumpărat-o el puteam să stau să mă uit la ea toată ziua părul buclat şi umerii şi cu degetul în aer să-l asculţi asta e frumuseţea şi poezia adevărată de multe ori îmi venea să-l sărut peste tot şi pe păsărică aia a lui mititică şi frumuşică aşa că chiar mi-ar place să-l iau în gură dacă nu s-ar uita nimeni parcă-ţi cere s-o sugi statueta aşa-i de curată şi albă şi se uită la tine cu faţa lui de băieţaş şi chiar aş şi face-o în mai puţin de-un minut chiar dacă mi-ar intra puţin ce e doar ca un terci sau rouă nu-i nici o primejdie şi pe urmă -e-aşa curat în comparaţie cu porcii ăştia de bărbaţi cred că nici nu visează să şi-o spele de la un an la altul cei mai mulţi dintre ei numai asta e ce le dă mustăţi la femei sunt .sigură de tot că are să fie grozav dac-aş putea numai să ajung cu un poet tînăr frumos la vîrsta mea primul lucru mîine dimineaţă îmi dau iar să văd dacă iese cartea dorin­ţei sau am să-ncerc s-o împerechez pe damă chiar şi să văd dacă iese el am să citesc şi să studiez tot ce-am să găsesc din ele sau am să şi învăţ ceva pe dinafară dac-aş şti cine-i place ca să nu mă creadă o proastă dacă el crede că toate femeile-s la fel şi pe urmă eu pot să-l învăţ lucrurile ale-lalte am să-l fac să simtă cu tot trupul pînă cînd aproape o leşina sub mine acolo pe urmă are să scrie despre mine iubită şi amantă şi chiar şi în public cu fotografiile noastre amîndouă în toate ziarele cînd ajunge celebru O dar atunci ce am să fac cu el nu cu el aşa nu mai merge n-are maniere şi nici rafinament nici nimic să-mi dea aşa cu palma peste fund pentru că nu i-am spus Hugh ignorantul care nu deo­sebeşte poezia de o varză aşa-ţi trebuie dacă nu-i ţii la lo­cul lor să-şi scoată pantofii şi pantalonii acolo pe scaun în faţa mea neruşinat fără măcar să-mi ceară voie şi stătea acolo aşa vulgar de tot numai cu jumătatea aia de cămaşă pe care o poartă ei să fie admirat ca un preot sau un mă­celar sau ipocriţii aia bătrîni de pe vremea lui iuliu cesar sigur are dreptate în felul lui să-şi treacă timpul în joacă aşa sigur tot aşa de bine ai putea să te culci cu un cu ce cu un leu Doamne sunt sigură că s-ar descurca mai bine în -ce-l priveşte un leu bătrîn O mda mi-nchipui că din cauză că erau aşa durdulii şi ispititori în cămăşuţa mea aia scurtă n-a mai putut să reziste mă excită şi pe mme uneori ce

435

bine de bărbaţi cîtă plăcere pot ei să scoată din trupul femeilor noi suntem aşa de rotunjoare şi albe numai pentru ei totdeauna şi eu am vrut să fi fost bărbat să mai schimb doar aşa să-ncerc cu chestia aia a lor care ţi se umflă deodată aşa tare şi în acelaşi timp aşa moale cînd pui mina pe ea nenea John are o chestie lungă i-am auzit pe golanii ăia de la colţ cînd dădeam colţul la pasajul Mar-rowbone tanti Mary are .o chestie păroasă pentru că se făcuse întuneric şi ştiau că trece o fată nici n-am roşit de ce să fi roşit chiar e doar ceva natural şi el îşi bagă chestia aia lungă în aia păroasă a lui tanti Mary etcetera şi toate astea înseamnă doar că pui minerul la o mătură cu coadă ăştia sunt bărbaţii vezi ei pot să aleagă după pofta inimii o femeie măritată sau o văduvi oară mai şireată sau o fată fiecare cu gustul lui cum sunt casele alea din spatele străzii irlandeze nu-i aşa dar noi trebuie să fim mereu în lanţuri numai că pe mine n-au să mă pună-n lanţuri nici o frică cînd mi-oi da eu drumul ştiu eu ce ştiu de gelozia bărba­ţilor ăştia prostănaci de ce n-am putea să rămînem prieteni ■cu tofcie astea în loc să ne certăm bărbatu-su a descoperit ce fac ei amîndoi foarte bine e ceva natural şi dacă-a des­coperit poate să facă ca şi cum n-ar fi fost oricum e co­rona do orice ar face şi pa urmă ajunge la extrema ailaltă nebunească cum e în Tiranele frumoase cu nevasta de acolo sigur bărbatul nu se gîndeşte niciodată nici la soţ nici la nevastă pe femee, o vrea doar şi o are la ce altceva ni s-ar mai fi dat şi dorinţele şi poftele astea aş vrea şi eu să ştiu n-am ce-i face dacă-s încă tînără nu-i aşa de mirare că n-am ajtins o zgripţuroaică bătrînă şi cu riduri înainte de vreme după ce-am trăit cu el atîta vreme un om aşa rece niciodată nu mai ia şi el în braţe decît uneori prin somn şi atunci pe la capătul celălalt şi nici nu ştie mi-nchi-pui pe cine strînge-n braţe orice bărbat care sărută fundul unei femei nu mai dau doi bani pe el după asta poate să pupe orice lucru oricît de nenatural atunci cînd nu mai avem nici măcar un atom de vreun fel de expresie în noi înseamnă că suntem toţi la fel o apă şi-un pămînt două bu­căţi de slănină decît s-ajung eu să fac aşa la un bărbat pfui brute murdare numai şi gîndul e deajuns îţi sârut picioru­şele de la matale senorita aici tot e ceva n-a sărutat el uşa noastră de la intrare da a sărutat-o ce nebun nimeni

C86

nu-i înţelege ideile astea ale lui trăznite decît mine e ade­vărat sigur o femee are nevoie să fie sărutată de 20 de ori pe zi aproape să arate tînără mereu nu importă de cine cîtă vreme e iubită sau iubeşti pe cineva dacă bărbatul pe care-l iubeşti nu-i aici de faţă uneori Doamne Dumne­zeule nu mă gîndeam să nu ies pe acolo pe chei în vreo seară mai întunecoasă să nu mă cunoască nimeni şi să agăţ un marinar tocmai sosit de pe mare care să fie dorit după aşa ceva şi să nu-i pese nici atîtica a cui sunt numai s-o facem repede printr-un gang pe undeva sau vreunul din ţiganii ăia mai sălbatici lăţoşi la Rathfarnham care se pu­seseră cu corturile lîngă spălătoria Blomfield să încerce să fure din lucrurile noastre dae-or putea mi le-am trimis şi eu de cîteva ori c-am văzut că se cheamă spălătorie modei şi-mi tot trimiteau înapoi nişte ciorapi vechi ai cine ştie cărei băbătii ăla cu faţa de bandit cu ochii frumoşi care cojea o nuia să m-^atace pe întuneric şi să mă călărească pe lîngă vreun zid fără să scoată o vorbă sau vreun asasin oricine ce altceva fac şi ăştia domnii de lumea bună cu jobene ăla decoratul care stă undeva pe aici şi care ieşea tocmai dintr-un gang la pasajul Hardwick în seara cînd ne-a oferit el masa cu peşte din cauză că cîştigase pariul la meciul de box sigur că pentru mine ni l-a oferit l-am cunoscut, după ghetre şi după cum mergea şi cînd mi-am întors capul niţel mai tîrziu aşa să văd ieşea şi o femee tot de acolo vreo prostituată împuţită pe urmă el se duce acasă la nevastă-sa după asta decît că cred că jumătate din marinarii ăştia sunt putrezi de boală Ho mişcă-ţi hoitul ăsta mare de aici pentru numele lui Dumnezeu auzi-l cum face vîntul care poartă spre tine ale mele suspine mda poate că doarme şi suspină marele Iluzionist Don Poldo de la Flora dac-ar şti el ce mi-a ieşit în cărţi azi dimineaţă ar avea de ce suspina din cauza unui bărbat brun într-o oa­recare încurcătură între 2 şi şapte chiar şi în închisoare pentru Dumnezeu ştie ee-o fi făcut eu nu ştiu şi se-aşteaptă să mă tîrăsc prin bucătărie să-i prepar luminăţiei sale (micul dejun în timp domnia sa stă-n pat înfofolit bine ca o mumie nu-i aşa chiar m-ai mai văzut pînă acuma cum dau fuga chiar c-aş vrea să mă văd şi eu aşa dă-le numai puţină atenţie şi te tratează numaidecît ca pe o otreapă nu-mi pasă de ce-o zice oricine ar fi mult mai bine ca lumea să.

437

fie condusă de femeile care sînt în ea nu le-ai vedea pe femei să se-apuce să se omoare între ele şi să se măcelă­rească cînd ai mai văzut vreo femeie să se bălăbănească pe picioare de beţie cum fac ei sau să joace ultimul ban pe care-l au şi să-l piardă pe cai de curse da pentru că o femeie orice ar face ştie cînd să se oprească sigur ei nici n-ar fi apărut pe lume dacă n-am fi fost noi ei habar n-au ce înseamnă să fii femee şi mamă cum ar putea unde ar fi ei cu toţii dacă n-ar fi avut o mamă să aibă grijă de ei ceea ce eu n-am avut niciodată de-asta mi-nchipui că umblă el bezmetic acum noaptea şi-şi lasă cărţile şi învăţătura şi nu stă la el acasă din cauză că-i totdeauna scandal în casa aia cred şi eu de mare nenorocire că ăia care au un băiat reuşit ca ăsta nu sunt satisfăcuţi şi eu n-am niciunul n-a fost el în stare să facă băiat n-a fost vina mea amîndoi am terminat atunci odată cînd mă uitam la cîinii ăia doi cum s? suie pe ea pe la spate în mijlocul străzii pustii asta mi-a frînt inima de tot cred n-ar fi trebuit să-l îngrop în jache-ţica aia de lină pe care am împletit-o plmgînd atunci mai bine să i-o fi dat la un copil sărac dar ştiam bine că n-o să mai avem niciodată altul a fost prima noastră moarte n-am mai fost niciodată aceiaşi oameni de atunci O n-are rost să-mi mai fac acuma gînduri negre cu asta mă întreb de ce n-a stat în noaptea asta să doarmă aici am simţit eu toată vremea că a adus pe cineva străin în loc să bată uli­ţele prin oraş să se întîlnească cu cine ştie ce pasăre de noapte şi hoţi maică-si săraca nu i-ar place de loc dac-ar trăi se nenoroceşte pe toată viaţa poate dar vezi e o oră plă­cută acuma aşa tăcută îmi plăcea să mă întorc acuma acasă după bal aerul nopţii ei au prieteni au cu cine schimba o vorbă noi n-avem sau unul care vrea ce n-are să capete sau vreo femee gata să bage cuţitul în tine nu pot să le văd pe femeile care fac asta nu-i de mirare că ei se poartă cu noi aşa suntem toate nişte căţele cred că sunt toate ne­cazurile astea pe care le avem de astea suntem aşa ţîfnoase eu nu sunt aşa ar fi putut foarte bine să doarmă aici pe canapea în camera ailaltă cred că din cauză că e timid ca un băieţaş pentru că-i aşa tînăr deabia 20 de ani şi cu mine în camera de alături m-ar fi auzit pe oală mda mare pagubă Dedalus nu ştiu o fi ca numele alea din Gibraltar Delapaz D^lagracia aveau nume ale dracului de nostime

433

acolo părintele Vial plana de Santa Măria care mi-a dat rozariile Rosales y OReilly de pe Caile las Siete Revueltas şi Pisimbo şi Madam Opisso pe strala Governor O ce nume m-aş duce şi m-aş îneca în primul rîu care mi-ar ieşi în cale cu un nume ca al ei O Doamna şi toate străduţele alea Paradise ramp şi Bedlam ramp şi Rodgers ramp şi Crut-chetts ramp şi scările Rîpei Dracului nu-i nici o mirare atunci că am ajuns şi eu aşa un fel de zăpăcită ştiu că sunt niţel într-o parte dar Doamne nu mă simt nici cu o zi mai bătrînă decît eram atunci mă întreb dacă mai sunt în stare să-mi sucesc limba puţin pe spanioleşte como esta ustsd muy bien gracias y usted vezi n-am uitat chiar de tot cre­deam c-am uitat-o decît gramatica substantivul este nu­mele a orice e persoană loc sau lucru păcat că n-am încercat să citesc romanul ăla pe care zgîrcita aia de madam Ru-bio mi l-a împrumutat de Valera cu semnele de între­bare în ea puse pe dos şi în amîndouă felurile întotdeauna am ştiut că pînă la urmă scăpăm de acolo eu pot să-i spun pe spanioleşte şi el să-mi spună pe italiană atunci are să vadă că nu sunt chiar aşa de ignorantă ce păcat că n-a ră­mas sunt sigură că săracul de el era obosit mort şi ar fi avut mare nevoie de un somn bun i-aş fi adus eu micul dejun la pat cu pîinea prăjită o bucată uite aşa lungă dacă n-o fac pe virful cuţitului că poartă ghinion sau dacă ar fi trecut femeea cu măcriş şi ceva bun şi gustos mai sunt măsline în bucătărie poate îi plac eu nu puteam să le văd în ochi în Abrines aş fi făcut eu pe criada camera acuma arată foarte bine de cînd am schimbat-o am aranjat-o in­vers vezi îmi spunea mie ceva toată vremea să mă prezint singură el nu m-a văzut în viaţa lui nostim de tot ar fi fost eu sunt nevasta lui sau ziceam că am fi în Spania şi el pe jumătate adormit şi încă habar n-avînd unde e dos huevos estrallados senor Doamne ce lucruri trăsnite-mi mai trec prin cap uneori ce nostim ar fi să zicem c-ar sta aici cu noi de ce nu e, camera de sus goală şi patul lui Milly din ca­mera din spate ar putea să scrie şi să înveţe la masă aici pentru cită mîzgăleală are el nevoie şi dacă-i place să ci­tească în pat dimineaţa ca mie dacă el tot pregăteşte micul dejun pentru o persoană poate foarte bine s-o facă pentru două doar nu-şi închipuie c-o, să iau chiriaşi la întâmplare de pe stradă să-i fac lui plăcere dacă a închiriat o casă ca

439

un gesabo ca un han ca asta mi-ar place să am şi eu o discuţie lungă cu o fiinţă inteligentă educată mi-aş cum­păra nişte papuci frumoşi roşii cum vindeau turcii ăia cu fes sau galbeni şi un capot de dimineaţă frumos semitrans-parent de care am atîta nevoie sau o jachetă de interior ca florile de piersic ca aia de demult la Walpole numai 8 şilingi şi şase pence sau 18 şilingi şi şase să-i mai dau o şansă una singură am să mă scol devreme dimineaţa tot m-am săturat pînă-n gît de vechitura asta de pat al lui Co-hen în orice caz aş putea chiar să mă duc pînă la hale să mă uit la legume şi varză şi cartofi şi morcovi şi tot felul de fructe grozave care tocmai atunci vin frumoase şi proas­pete cine ştie cine ar putea să fie primul bărbat care să-m. iasă în cale acolo cu toţi.ies la vînătoare după asta de­vreme dimineaţa aşa spunea Mamy Dillon şi şi noaptea ăsta era.mersul ei la biserică la liturghie mi-ar place acuma

0 pară mare zemoasă să ţi.se.topească în .gură ca atunci cind mi-era poftă cînd pe urmă am să-i fac ouăle şi ceaiul în ceaşca aia mare cu mustăţi pe care i-a dat-o ea ca să-i făcătura mai mare mi-nchipui i-ar place şi crema mea aia bună ştiu cum.să fac am să mă învîrtesc veselă dar nu prea multfredonînd cîte-o măsură cînd şi cînd mi fa pietă Masetto pe urmă am să încep să mă îmbrac ca pentru ieşit în oraş presto non son piu forte am să-mi pun cămăşuţa cea mai bună şi chiloţeii să-l las să se uite bine aşa ca să

1 se scoale mititica aia a lui şi-am să-l şi anunţ dacă asta vrea să afle că.nevasta lui e servită da şi-ncă al dracului de bine servită umplută pînă aproape sus la gît nu de dum­nealui de cinci sau şase ori la rînd uite şi urma spermei lui aici pe cearceaful curat n-am să-mi dau osteneala nici măcar s-o scot la spălat aşa că asta ar trebui să-l convingă dacă nu mă crezi pune mîna pe burta mea să simţi decît dacă n-am să-l fac chiar să se scoale şi să mi-o bage în mine am de gînd să-i spun totul tot şi să-l pun s-o facă în faţa mea aşa-i trebuie e numai vina lui dacă sunt o femeie adulteră cum striga nenorocitul ăla de la galerie O ce de mai vorbe despre asta dacă asta ar fi tot răul pe care l-am făcut în valea asta a plîngerii Dumnezeu ştie că nu-i prea mult n-o face toată lumea adică numai că ei se-ascund mi-nchipui că pentru asta sunt făcute femeile sau nu ne-ar

440

fi făcut El în felul ăsta cum ne-a făcut să-i atragem aşa pe bărbaţi pe urmă dacă vrea să mă sărute în fund am sâ-mi desfac pantalonaşii şi am să i-l scot bine drept în faţă în mărime naturală poate să-şi întindă limba şapte mile în sus în gaura mea dacă tot e-acolo în partea mea întunecată pe urmă am să-i spun că vreau 1 liră sau poate 30 de şilingi am să-i spun că vreau să-mi cumpăr desuuri pe urmă dacă mi-i dă bine dacă nu păcat eu nu vreau să-l storc de tot ca alte femei aş fi putut de multe ori să-mi scriu singură un cec frumos şi să-l semnez cu numele lui pentru vreo două lire de cîteva ori a uitat să-l încuie pe urmă însemna că n-o să-i mai cheltuiască el l-aş lăsa să mi-o facă pe la spate cu condiţia să nu-mi murdărească pantalonaşii buni Mda presupun că atunci n-aş avea ce face am să fac pe indiferenta una sau două întrebări ştiu eu după cum răspunde cînd e aşa nu se poate ascunde de loc îl cunosc eu şi pe faţă şi pe dos am să-mi strîng bine fundul şi-am să las cîteva vorbe mai porcoase mirositoare sau să-mi lingă treaba mare sau prima chestie mai nebu­nească care să-mi treacă prin cap şi pe urmă am s-aduc vorba despre da O aşteaptă niţel acuma vine şi rîndul meu că mă bucuram să fiu cît mai bine dispusă şi prietenoasă O uite că uitasem chestia asta nenorocită care mi-a venit pf ui nici nu ştii să rîzi sau să plîngi suntem o amestecătură ca o marmeladă de prune şi mere nu are să trebuiască să-mi pun tot lucrurile vechi cu atît mai bine are să fie şi mai la obiect nici n~are să mai ştie dacă el a făcut-o sau nu acolo e destul de bună pentru tine orice vechitură pe urmă am să-mi şterg bine de pe mine ca pe o treabă de nimica omisiunea aia a lui pe urmă plec în oraş îl las cu ochii-n tavan unde s-o fi dus acum sâ-l fac să mă dorească să-mi simtă lipsa asta-i singura tactică un sfert după ce oră groaznică mi-nchipui că acuma în China tocmai se scoală îşi pieptănă cozile pentru ziua care urmează cu-rînd-curînd se-apucă şi călugăriţele să sune angelusul ele r.-au pe nimeni să li se întoarcă acasă noaptea să le strice somnul decît vreun preot doi pentru slujba de noapte deş­teptătorul de alături la primul eîntat auzi-l cum sună de-şi zbu-eiumă tot ceasul să văd dacă pot să aţipesc 1 2 3 4 5 ce fel de flori or mai fi şi astea pe care le-au inventat ca ste-

441

lele tapetul din strada Lombard era mult mai drăguţ şorţul pe care mi l-a dat el era cam în genul ăsta aşa ceva numai că numai că l-am pus doar de două ori să mai cobor lampa asta şi să mai încerc odată ca să pot să mă scol devreme am să mă duc la Lambe acolo lîngă Findlaters sâ-i pun să ne trimită nişte flori să mai pun prin casă pentru cazul că-l aduce mîine astăzi vreau să spun nu nu vinerea e zi ne­fastă întâi trebuie să mai fac puţină curăţenie pe aici s-a pus praful gros parcă prin somn pe urmă putem să facem muzică să fumăm pot să-l acompaniez întîi să curăţ clapele pianului cu lapte ce să-mi pun eu să-mi pun un trandafir alb sau prăjiturelele alea mititele de la Lipton îmi place cum miroase o prăvălie mare de lux la 7 pence şi jumă­tate măsura sau celelalte cu vişine înăuntru şi zahărul roz cu 11 pence sigur şi o floare frumoasă să pun la mijloc pe masă asta o găsesc mai ieftină ia stai unde le-am văzut nu de mult îmi plac aşa mult florile ce n-aş da să le avem în toată casa să-notăm prin ele Doamne Dumnezeule nimic nu-i mai frumos ca natura munţii sălbatici pe urmă marea şi valurile rostogolindu-se pe urmă aşa frumos la ţară cu cîmpurile de secară şi grîu şi tot felul de lucruri şi toate turmele bogate care mişună pe acolo ţi-ar unge inima să vezi rîuri şi lacuri şi flori de tot felul de forme şi mirosuri şi culori răsărind chiar şi de prin şanţuri primeroze şi vio­lete naturale asta pentru ei e ca şi cum ai zice că nu există Dumnezeu nu mai pot eu de toată învăţătura lor de ce nu se apucă ei să creeze ceva mereu l-am întrebat şi pe el ateiştii sau cum şi-or mai fi zicînd mai întîi să se-apuce să-şi spele jegul de pe ei pe urmă încep să urle după preot cînd sunt pe moarte şi de ce de ce pentru că le e frică de iad din cauză că n-au conştiinţa curată ha da îi ştiu eu bine cine a fost prima persoană în univers înainte de a fi fost cineva care le-a făcut pe toate cine aha asta ei n-o mai ştiu nici eu nu ştiu aşa că vezi la fel de bine ar putea să-ncerce să oprească soarele să mai răsară mîine soarele pentru tine străluceşte mi-a spus el în ziua cînd eram întinşi printre rododendroni pe landa de la Howth cu costumul lui de tweed verde şi pălăria de paie în ziua cînd l-am convins să mă ceară da întîi i-am dat bucăţica de. prăjitură cu susan pe care o aveam eu în gură şi era un an bisect ca acuma da

442

acum 16 ani Doamne Dumnezeule după sărutul ăla lung aproape-mi pierdusem respiraţia da zicea el eu eram ca o floare de munte da cu toţii suntem nişte flori trupul femeii da ăsta a fost singurul lucru adevărat pe care l-a spus el în viaţa lui şi soarele pentru tine străluceşte astăzi da de asta mi-a plăcut el pentru că am văzut că el înţelegea sau simţea ce înseamnă să fii femee şi am ştiut că am să pot totdeauna să-l joc cum vreau şi i-am dat toată plăcerea pe care m-arn priceput să i-o dau l-am condus eu pînă cînd m-a rugat să spun da şi eu n-am vrut să răspund la început mă uitam numai departe peste mare şi cer mă gîndeam la atît de multe lucruri pe care nu le ştia el Mulvey şi dom­nul Stanhope şi Hester şi tata şi bătrînul căpitan Groves şi marinarii jucîndu-se de-a toate păsările zboară şi-ţi spun eu şi-apleacă-te şi spală vasele cum spuneau ei pe de­barcader şi sentinela din faţa casei guvernatorului cu chestia aia jur împrejurul căştii lui albe săracul de el pe jumătate codndu-se acolo şi fetele spanioloaice care rîdeau sub şalurile lor şi pieptenii lor înalţi şi licitaţiile dimineaţa grecii şi ovreii şi arabii şi dracu' mai ştie cine încă din toate colţurile Europei şi strada Ducelui şi piaţa de păsări toate cîrîind în faţă la Larby Sharon şi măgăruşii săracii alune-cînd pe jumătate adormiţi şi tipii ăia pe care nici nu-i dis­tingeai bine în mantiile lor diformi în umbra treptelor şi roţile mari de la căruţele cu boi şi castelul vechi de mii de ani da şi maurii ăia aşa frumoşi numai în alb şi cu turbane ca nişte regi care te invitau să iei loc în prăvălioarele lor mititele şi Ronda cu ferestrele vechi de la posadas ochi fu­rişi fereastră ascunsă sub grilaj şi iubitul ei să sărute bara de iler şi vinâriile deschise pe furiş noaptea şi castanietele şi noaptea cînd am scăpat corabia la Algeciras garda de noapte cu pasul încet cu lampa lui şi O torentul acela în­grozitor adine şi repede O şi marea marea purpurie uneori ca focul şi amurgurile încărcate de splendoare şi smochinii în grădinile Alamedei da şi toate străduţele alea sucite şi casele roze şi albastre şi galbene şi grădinile de trandafiri şi iasomia şi muşcatele şi cactuşii şi Gibraltarul ca o fată unde eu eram Floarea de munte da cînd mi-am pus tran­dafirul în păr cum făceau fetele din Andaluzia sau să-mi pun unul roşu da şi cum m-a sărutat el sub zidul maur şi

443

m-am gîndit bine la fel de bine el ca altul şi atunci i-am cerut din ochi să mă întrebe iar da şi atunci el m-a între­bat dacă vreau da să spun da floarea mea de munte şi întîi mi-am petrecut braţele pe după umerii lui da şi l-am tras în jos spre mine să-mi simtă sinii numai parfum da şi-i bătea inim& nebuneşte şi da i-am spus da vreau. Da.

Triest—ZUr'ch —Paris, 1914—1921

■-

__