Jean Delumeau civilizaţia renaşterii



Yüklə 1,22 Mb.
səhifə29/32
tarix28.10.2017
ölçüsü1,22 Mb.
#18349
1   ...   24   25   26   27   28   29   30   31   32


în germană: în Weltxexchichte, l. 111, K. LAMPRECHT, AII-gemeine Staatengeschichte, Berlin, 1936. în Nene Propylaen-Welt^escliichte, reed. de Berlin, 1950, t. II si mai ales t. 111-Dus Zeitalter der religiosen Unwălzung... 1450-1650 de \V. GOETZ, P. JOACHIMSEN etc. A se vedea de asemenea: E. HASS1NGER, Das Werden des neuz.eitlichen Europa, (1300-1600), Brunswick, 1959. Un atlas mereu util: F. W. PUTZGER; Historischer Schulatlas, ed. 63, 1954.

în italiană: C. BARNAGALLO, Eta moderna, t. VI (I) si VI (II), Torino, 1958. A se vedea si G. SPINI, Storia deWetci moderna dall'impero di Carlo Quinio aH'ilIuminismo, Roma, 196(1; în Seria Le Civilită, t. IV s. i V: // Medio Evo, si Rinasci-mento e Riforma, Milano, 1964. i

2. Problematica Renaşterii •,

Este expusă remarcabil în cartea lui W. K. FERGUSON, Tlie Renaissane in hixtorical thought, Boston, 1948, trad. franc, sub titlul La Renaissance dans la pensee historique. Paris, 1950. Cartea lui Ferguson se va completa cu 1. D. si A. S. TUBERVILLE, „Changing views of the Renaissance", in History, XVI, 1932; J. HUIZINGA, „le Probleme de la Renaissance", în Revue des cours et conferences, XL. 1938-1939; C. CARBONARA, „II Secolo XV", în Storia deliu Jllosojia italiana de F. M. SCACCA, t. VI, Milano, 1943; Pensee luimaniste et tradition chretienne aux XV <• XVI* siecles (colocviu), Paris, 1950; W. K. FERGUSON. „The Church in a changing world. A contribution to the inwr pretation of the Renaissance", în American Itistorical revl^ XLI, 1953-1954; // Rinascimento, significato e Urniţi* H0' renţa, 1953; L. TRENARD. „Un colloque sur la Re sance", în Information historique, XVIII, 1956; Ac'f

336

sur la Renaissance, Paris, 1958; E. F. Jacob, „An nroach to the Renaissance", în Italian Renaissances studies, londra 1960 (bilanţ al cercetărilor de după 1900 în privinţa Renaşterii); E. Garin, Moyen Aj>e et Renaissance, Paris, 1969, .• La Renaissance, Verviers, 1970. Aceste lucrări au permis 'â se ia distanţă faţă de: J. MICHELET, a cărui voi. VII din ]storia Franţei a apărut în 1855; J. BURCKHARDT, Die Kul-mr der Renaissance in Italien, Ein Versuch, Bale, 1860, trad. franc, de H. SCHMITT si R. KLEIN, Paris, 1958; si chiar de c CASSIRER, Individuum und Kosmos in der Philosophie jtr Renaissance, Leipzig, 1927.



Istoricii ştiinţelor au privit Renaşterea ca pe o perioadă de declin fiecare în domeniul lui; P. DUHEM, Etudes sur leonard de Vinci, Paris, 1906-1913, si Le Sisteme du monde, hiitoire des doctrinei! cosmologu/ues de Pluton ă Copernic, 5 voi., Paris, 1913-1917; L. THORNDIKE, A history of nuiRic und experimental science, 6 voi., New York, 1923-1941. In fine, mai mulţi istorici au căutat să demonstreze, în contra tradiţiei burckhardtiene,~că umanismul fusese o apărare a creştinismului ortodox faţă de individualismul heterodox sau de filosot'iile nereligioase. Pe de o parte este vorba de: G. TOFFANIN, Che cosa fu l'umanesimo; Florenţa, 1919; La Fine del umanesimo, Milano, 1920; II Cinquecento, Milano, 1928; Storia dell'umanesimo dai XIII al XVI secolo, Neapole, 1933; si pe-de altă parte de: D. BUSCH, MytholoKy und the Renaissance tradition in English poetry, Minneapolis, 1932, si The Renaissance and English humanism, Toronto, 1939. Gra­ţie lucrărilor lui H. HAYDN, The Counter-Renaissunce, New York, 1950 (termenul este calchiat după cel de „Contrafor-mă") si de E. BATTISTI, L'Antirinascimento, Milano, 1962, cu apariţia unui nou punct de vedere, anume că o Renaştere S' o anti-Renastere ar fi evoluat concomitent. Discut acest punct de vedere în Le Peche et la peur. Paris, 1983. Lucrarea 'ui A. CHASTEL şi R. KLEIN, L'Af

RELAŢII INTERNATIONALE DIPLOMAŢIE. ARMATĂ

Q. LljER, Le.v Temps modernes, de Christophe Colomb ă

plus""1*"' Par'S> 1953' Tot lui °' ZELLER i se datorează în rei Aticele importante „Leş Relations internationales 337

aux temps de la Renaissance", în Revue des cours ut i_-<>n ferences, XXXVII, 1935- 1936; „Ies Relations internaţionale* au temps des guerres de Religion", ihid., XXXIX, 1937 1938; „Aux origines de notre systeme douanier. Leş pre "lieres taxes a l'importation (XVIC siecle)", în Metana^ f945 (t. III, Etudes historiques) publicate de facultatea de litere din Strasbourg, 1947. In aceeaşi măsură de fundamen­tal, G. MATTINGLY, Renaissance diplomacy. Londra, 1955 Un aspect multă vreme neglijat al raporturilor internaţionale a fost studiat de B.CIALDEA, La Formazione dell'ordina-mento maritimo nelle relazioni internaţionali (secoli XIV-XVIII), 2 voi., Milano, 1959.

Despre formarea forţelor armate permanente, se va consulta P. PIERI, // Rinascimento e la crisi militare italiana, Torino, 1952. Remarcabilă recenta lucrare a lui Ph. CONTAMINE^ La Cuerre au Moyen Age, Paris, 1980.

III. ISTORII NAŢIONALE

(Lucrări cu caracter general despre fiecare ţară)

Pentru Franţa, remarcabilă Histoire de France (Larousse), coordonată de G. DUBY; aici voi. II, Paris, 1971.

Pentru Anglia, a se vedea mai ales Oxford History of En-gland, coordonată de G. N. CLARK, pentru perioada 1400-1603, 4 yol., apărute din 1952 în 1961.

Pentru Germania: lucrarea clasică a lui B. GEBHARDT, Handbuch der deutschen Ceschichte (aici voi. I si II) ed. a 8-a, Stultgart, 1954-1960. Cu acelaşi titlu'si o suită de coor­donată de L. JUST: aici, în special, t. IV. O lucrare clasică desrpe Carol Quintul: K. BRANDI, Kaiser Karl V. Werden und Schicksal einer Persiinlichkeit und eines Weltreiches, Miinchen, 1937.

Pentru Austria, H. Hantsch, Die Ceschichte Oesterreichs, t. ' (pînă în 1648), Viena-Graz, 1959.

Pentru Ţările de Jos, Histoire de Belgique de H. PIRENNE in ediţia din 1948-1951. Istoria Provinciilor-Unite a fost reluat de Algemeine Gaschiedenis der Nederlanden, în l-Haga, 1949-1968. în engleză există cartea bine lui P. GEYL, The Revolt of the Netherlands ediţia a 2-a, Londra, 1958.

338


P ntru Elveţia: Nouvelle histoire de la Silişte el des Suisses, 3 voi., Lausanne, 1983.

Pentru Italia, trei lucrări esenţiale: Storia d'Italia illustrata, are consacră două capitole studiului nostru; Storia politica t'Ituliu, mai ales t. II; E. Garin, // Rinasci'mento italiano, Milano,' 1941; J. DELUMEAU, L'ltalie de Botticelli ă Bona-

parte.

Paris, 1974.



Pentru Spania: marea Historia de E.tpanu, făcută de R. ME-NENDEZ PIDAL: ultimile tomuri apărute sînt XIV (secolul al XlV-Iea), XV (secolul al XV-Iea), XIX (1) si (2) (Filip al 11-lea). O lucrare clasică pentru Spania si pentru imperiul spaniol este cea a lui R. B. MERRIMAN, The Rise of the Spanish Empire in the Old World and the New, 4 voi., New York, 1918-1934.

Pentru Portugalia: mai cu seamă D. PERES, Historia de Por-tu%al, H voi., Barcelone, 1929-1935.

Pentru Boemia, lucrările clasice dar oarecum parţiale, sînt în principal cele ale lui E. DENIS, Huss el la guerre des Hus-sites, Paris, 1903, si La Fin de l'indepedence hoheme, 2 voi., Paris, 1890. I se va adăuga J. V. POLISENSKY, History of Czechoxlovakia in outline, Praga, 1948.

Pentru Polonia, înainte de orice, Cambridge history of Poland, voi. I, From the origina Io Sobieski (to 1696), a apărut în 1950. în franceză, A. GIEYSZTOR, S. HERBST, B. LESNO-DORSKI, Miile uns de l 'histoire polonaise, Varşovia, 1959, si A. JOBERT, Histoire de la Polonie, Paris, 1953.

IV.

DOCTRINE POLITICE



STATUL. SENTIMENTUL NAŢIONAL

espfe dezvoltarea reflecţiei politice în epoca Renaserii: G. n-, "~AGARDE, Recherches sur l'esprit politique de la llJr,rrne' P'11"'.1». 1926, si La Naissance de l'esprit la'ique au "" '" du Moyen Age, Paris, 6 voi., 1942-1948; .si pe de altă teza fundamentală a lui P. MESNARD, L'Essorde la ^<>l>Me politique au XVle siecle, Paris, 1936. Despre pro-,eae ^ecţiei politice din Anglia, o lucrare clasică este a Iui S. B. CHRIMES, Englisti constituţional ideas in 'licentury, Cambridge, 1936, de completat cu F. LE BAUMER, The Early Tudor theory of kingxhip, New 339

ltle XVth

Haven, 1940. Important: F. CHABOD, De Machiavel -Benedetto Croce, Geneva, 1970. Importanţii si G. WElSP L'ldeale Eroico del Rinascimento, 2 voi., Neapole, 1951 ' 1965. Tema utopiei a fost studiată la două întruniri organi zate de C.N.R.S.: Leş Utopies ă la Renaissance, Paris-Bru-xelles, 1963, si Le Soleil ă la Renaissance, Paris-Bruxelles 1965. . '' ,

Gîndirea politică a lui Erasmus a fost examinată de K. L BORN, „Erasmus on political ethics: Instituţie principis chris-tiani", Political science c/uarterly, XLIII, 1928, dar ţi ţn cartea deja citată a lui P. MESNARD, în studiile lui A RENAUDET, în special Erasme, sa pensee religieuse et son action d'apres sa correspondance (1518-1521), Paris, 1926-în fine, în excelenta cărticică a lui J.C. MARGOLIN, Erasme par lui-meme, Paris, 1965.

Gîndirea politică a lui Macchiavelli a făcut obiectul unei enorme literaturi: A. RENAUDET, Machiavel, ed. din 1957; G. SASSO, Niccolo Machiavelli, storio del suo pensiero politico, Neapole, 1958; J.R. HALE, Machiavelli and Renais­sance Italy, New York, 1960. Foarte folositor încă articolul lui E. W. COCHRANE, „Machiavelli, 1940-1960" în Jour­nal of modern history, XXXIII, 1961, si lucrarea lui F. GIL-BERT, Machiavelli and Guicciardini politica and history in XVltli century Florence, Princeton, 1965. Există discuţii între istorici cu privire la sentimentul naţional din epoca Renaşterii: cf. H. KOHN, The Idea of Naţionalism. A study of its Origins and Background, New York, 1945; H. LAPEYRE, Leş Monarchies europeennes du XVle siecle. Pa­ris, 1967; B. GUENEE, L'Ocddent aux XIVe et XVe sieclex, Paris, 1971.

Evoluţia generală a instituţiilor ar putea fi sesizată mulţumită

lui F. HARTUNG şi R. MOUSN1ER, „De quelques pro-

blemes concernant la monarchie absolue", în Xe Congres w-

ternationai des saences 'historiques. Rapports, Roma, l"33-

Pentru celelalte ţări se vor utiliza: R. DOUCET, Leş /«'"'"'"

tions de la France au XVle siecle; R. MOUSNIER, tudessur

la France de 1492-1559, partea I, Paris, 1957; J.

MAJOR, Representative institutions in Renaissance

1421-1559, Madison (Wisconsin), 1960, si The ^/

the Estate.s General in Renaissance France, Madison

consin), 1960; D. L. KEIR, The Constituţional history <>

ern FSritain, 1485-1937, ed. a 3-a, Londra, 1947; C.

340

RACLOUGH, The ori/f ins of modern Germany„ Oxford, 1947; P HARTUNG, Deutsche Verfassun^s Geschichte, ed. a 17-a, Stuttgart, 1959; H. K. KOENIGSBERGER, The Government if Sicily under Philippe II of Spain, Londra, 1951; G. CO-NIGL1O, // Regno di Napoli al tempo di Carlo Quinto, Nea-nole l^51' R- von ALBERTINI, Da.v Florentinische Staats-bewusstein im Ueberganx von der Republik zum Prinzipat, Berna, 1955; F. CHABOD, Lo Stat» di Milano nella prima metil del secolo XVI, Roma, 1955; J. C. DAV1S, The Decline of the Venetian nobility as a rulingclasx, Baltimore, 1962; N RUB1NSTEIN, The Government of P'lorence under the Medici, 1434 to 1494, Oxford, 1966;'P. V1LAR, La Cata-logne dans l'Espaune moderne, t. I, Paris, 1962. J. A. MARA-VALL, Estado moderna y mentalidad social, siglos XV a XVIII, 2 voi., Madrid; 1972.



V. PROBLEME DE NAVIGAŢIE ŞI CĂLĂTORII GEOGRAFICE

Glossaire nautiaue de A. J AL, Paris, 1848, este în curs de revizuire la iniţiativa lui M. MOLLAT. Acest istoric a publi­cat de altfel lucrările unei întregi serii de colocvii internaţionale pe tema istoriei maritime: Le Navire et l'eco-nomie maritime du Moyen Age au XVllle siecle, principalment en Mediteranee, Paris, 1958; Le Navire et l'economie mari­time dans Ies mers du nord de l 'Europe, du Moyen Age au XVIIIe siecle, Paris, 1960; Leş Sources de l'histoire maritime en Europe du Moyen Aţ>e au XVIII siecle, Paris, 1962; Leş Aspects internationaux de la decouvert oceanique au XVe si XVI* siecles, Paris, 1966.

Despre construcţia navală, F. C. LANE, Navires et construc-teurs a Venise pendant la Renaissance, Paris, 1965, si capi­tolele specializate din marea Histoire generale des techniques, '• 2, coordon. de M. DAUMAS.

Cu privire la arta nautică a se raporta la biblioteca Histoire

p1 sciences et des tec hniques, de R. P. RUSSO, Paris, 1954,

a °- DE LOTURE, La Navigation a travers Ies âţ;es. Evolu-

"'* "e '" techniaue nautiaue et de şes applications. Paris,

2' ţi Histoire generale des techniques de M. DAUMAS,

deJa citată. ,

cartografie, mai ales între L. BAGROW, Die des Kartographie, Berlin, 1951, si G. R. CRONE,

341

ry, dos


Maps ant their makers, Londra, 1953 (plus rezumatul). Revisr , Imuf>o Mundi (Haga) se consacră cartografiei vechi. Să nu s uite L. GALLOIS, Leş Geo>>raphes allemands de la Renali sance, Paris, 1890, si F. de DAINVILLE, La Geographie de] humanistex, 1940.

Călătoriile geografice au fost studiate de B. PENROSE, Tra-vel and dixcovery in the Renaissance, 1420-1620, Cambridge (Massachusetts), 1952; G. LE GENTIL, De'couverte du monde Paris, 1954; J. H. PARRY, The Age of Renaissance. Discoveiy exploitation and settlement, 1500 to 1650, Londra, 1963. La subiectul descoperiri portugheze, două cărţi majore: S E MORISON, Portuguese voyages to America in the XVth centu->, Cambridge (Massachusetts), 1940, si D. PERES, Historia >s descobrimentos portugueses, 3 voi., Porto, 1943-1946.

Implantarea europeană în afara hotarelor continentului va fi abordată cu ajutorul lui P. CHAUNU, L'Expansion euro-peenne J British expansion, 2 voi., Londra, 1943-1945. d) PentfJJ francezi, Ch.-A. JULIEN, Leş Francais en Ameriaue pani "" la premiere moitie du XVIe siecle (texte), Paris, 1946;

ndan


342

Frunţuis en Ameriqiie. Leş voyages de decouvertes et Ies remiers etablissments (XV^-XV? siecles), Paris, 1948; Leş Francuis en Amerique pendant la seconde moitie du XVIe sie-, 1^, gresii et Ies Bresiliens (texte), Paris, 1953. Cu privire i. problemele pe care le-a pus colonizarea creştinismului, o carte foarte frumoasă: L. HANKE, Colonisation et conscience chretienne. Paris, 1957. O lucrare cu totul remarcabilă mai ales cu privire la reacţiile indiene faţă de colonizarea span­iolă: N. WACHTEL, La Vision des vaincus. Paris, 1971.

Vi. ECONOMIE. CONJUNCTURĂ. MONEDĂ (Lucrări generale)

Două ghidurj recente si comode: J. HEERS. L'Occident aux X!Ve et XVe siecles, aspects economiques et sociuux, ed. a 2-a, Paris, 1966, si F. MAURO, Le XV le siecle european, aspects economiques, Paris, 1966. Naşterea capitalismului, după lu­crarea lui Karl Marx, a făcut obiectul unei serii de studii si de confruntări cu problemele religioase: M. WEBER, Die Protextanlische Ethik und des Ceist des Kapitalismus, Tiibin-gen, 1904- 1905, trad. franc. 1964; E. TROELTSCH, Die Bedeutung des Protestantismus fur die Entstehung des moder-nen Welt, Miinchen,- 1911; L. BRETANO, Die Anfange des modernen Kapitalismus, Miinchen, 1916; W. SOMBART, Der Modern Kapitalismus, 6 voi., Leipzig, 1921-1926; H. SEE, Leş Origines du capitalisme moderne, Paris, 1926; R. H. TAWNEY, Religion and the rise of capitalism. Londra, 1926, trad. franc., Paris, 1951; H. HAUSER, Leş Debuts du capitalisme, Paris, 1927; H. M, ROBERT SON, Aspects of the rise of economicul individualism: a criticism of'Max Weber and his school, Cambridge, 1933; M. DOOBS, Studies in the "welopment of capitalism, Londra, 1946 (marxist).

istorii economice generale: Cambridge economic history of ţur°pe, 3 voi., Cambridge, 1942-1962 (fundamental); A. SA-°RI, Studi di storia economica medievale, Florenţa, 1946; • LUZZATTO, Storia economica deU'ela moderna e con-«mporunea, t. I, Padova, 1950; H. PIRENNE, Histoire ique de l" Occident medieval, Paris, 1951; J. KULI-, All/temeine WirtschafLs)>eschichte des Mittelalters und Neuzeit, 2 voi., Miinchen-Berlin, 1954; M. MOLLAT,

POSTAN' A- SApORI «' C. VER-..L'Economie europeen aux derniers siecles du e '> în Xe Congres internaţional des sciences his-


343

-v. Rapports, Roma, 1955 (important); M. MOLLAT,

„Y a-t-il tine economie de la Renaissance?", în Actes de l Colloque sur la Renaissance, organizat de Societatea de ist0 rie modernă în 1956, Paris, 1958. în fine, marea sinteză a luj F. BRAUDEL, Civilisation materielle et capitalisme, 3 voi Paris, 1979.

Mişcările de preţuri si studiul conjuncturii au făcut, în aceşti ultimi ani, obiectul a foarte numeroase cercetări locale, pub­licate sau analizate mai cu seamă în Annales, E. S. C. în p^n general: G. WIEBE, Zur Geschichts des Preisrevolution dn\ XVI. unde XVII. Jahrhunderts, Leipzig, 1895; F. S1MIANÎD Recherches anciennes et nouvelles sur le mouvument general des prix du XVI* au XIXe siecle, Paris, 1932; R. LOPEZ si H. A. MISKIMIN, „The Economic depression of the Renais­sance", în Economic history review, aprilie 1962, pp. 4()X_ 426; M. MALOWIST, „Un essai d'histoire comparee: Ies mouvements d'expansion en Europe aux XVe et XVI6 siecles", în Annales, E. S. C., 1962, pp. 923-929; C. CIPOL-LA, R. LOPEZ si H. A." MKKIMIN, „Economic depression of the Renaissance", în Economic history review, aprilie, 1964, pp. 519-529. Asupra monedei si fenomenelor mon­etare, a se raporta la J. 1. LE BRANCHU, Ecrits notahles sur la monnaie, de Copernic ă Davanzati, Paris, 1934, si „la Theorie quantitative de la monnaie au XVI6 siecle", în Revue d'economie politique, XLVIII, 1934. Cartea lui F. SPOON-ER, L'Economie mondiale et Ies frappes monetaires en France, Paris, 1956 nu este - o indică si titlul - consacrată doar Franţei.

Studii cu referire la diferite ţări:

Franţa: H. HAUSER, Recherches et documents sur l'histoire des prix'en France de 1500 ă 1800, Paris, 1936; G. MARTIN, Histoire econoique et jlnanciere de la France, Paris, 1927; H. SEE, Histoire economique de la France, t. I, Paris, 1948; J. MEUVRET, „Circulation monetaire et utilisation econo-mique de la monnaie dans la France du XVIe et du XVII siecle", în Etudes d'histoire moderne et contemporaine, t. l, 1947; D. SCHNAPFER, Histoire d'un instrument de credit: Ies rentes au XVIe siecle, Paris, 1958; M. BAULANT et J. MEUVRET, Prix des cereales extruits de la mercuriale de Paris, 2 voi., Paris, 1960-1962.

Anglia: W. BEVERIDGE, Prices and waf>es in England.tr"* the XHth to the XIXth century, Londra, 1939; F. J. F1SH:T „Commercial trends and policy in the XVIIth century t gland", în Economic history review, X, nr. 2, 1940; .>

XVUth and XVIth centuries: the dark ages in English eco­nomic history", în Economica, XXIV, nr. 93; „Essays inthe economic and soacial history of Tudor and Stuart England", în Melanges R. H. Tawney, Londra, 1961; E. LIPSON, The Economic history of England, mai ales voi. II si III, Londra, 1943; M. BRIGGS si P. JORDAN, Economic history of En-eland, t. I: Early limes to 1760, Londra, 1949; E. M. CARUS-\VILSON, Essays in economic history (culegere de articole), 3 voi., Londra, 1955-1962; E. BROWN si S. HOPKINS, patru articole despre preţuri si salarii în Economica din 1955 (XXII), 1956 (XXIII), 1957 (XXIV) si 1961 (XXVIII).

Germania si Austria: M. J. ELSAS. Umriss einer Geschichte der Preise und Liihne in Deutschtand vom ausgehenden Mitte-lalter bis zum Beginn des XIX. Jahrhunderts, 3 voi., Leyde, 1936-1949; A. F. PRIBRAM, Materialen zur Geschichte der Preise und Liihne in Oesterreich, Viena, 1938; H. BECHTEL, Wirtschaftsgeschichte Deutschlands, von der Vorzeit his zum Ende des Miitelalters, Miinchen, 1951; H. MOTTEK, Wirt-schaftsgeschichte Deutschlands. Ein Grundriss, Berlin, 1957.

Ţările de Jos si Provinciile-Unite; J. A. VAN HOUTTE, Esquisse d'une histoire economisite de la Belgique, Louvain, 1943; N. W. POSTHUMUS, Inc/uiry into the history ofprices in Holland, Leyda, 1946; C. VERLINDEN, J. CRAEY-BECKX si E. SCHILLERS, „Mouvements des prix et des salaires en Belgique au XVle siecle", în Annales E. S. C., 1955, pp. 173-198; C. VERLINDEN. Dokumenten voor de Geschiedenis van Prijzen en Loen in Vlaanderen en Brabant (X\*-XVIIIe eeuw), ' Bruges, 1959; H., VAN DER WEE, „Typologie des crises et changements de structures aux Pays-Bas (XVe - XVIe siecles)", în Annales E. S. C., 1963, pp. 209-225.

Elveţia: A. HAUSER, Schweizerische Wirtschafts- und Sozial-Xeschichte, Ziirich, 1961.

Tarile meridionale: un clasic: F. BRAUDEL, La Mediter-

at>ee et le monde mediterraneen a l'epocjue de Philippe II,

«edit. în 2 voi., Paris, 1967; H. LAPEYRE şi R. CARANDE,

XvT'"neX c"merc'al<;x en el Mediterraneo durante el siglo

v'< Cagliari, 1957. 1) Italia: G. LUZZATTO, Storia eco-

cli^'c" d''talia, t. I, Roma, 1949; C. CIPOLLA, „The De-

u e ot Italy", în Economic history review, 1952, pp. 178 şi

1952 M."UVements monetaires dans l'Etat de Milan, Paris,

' $' Prezzi, salari e teoria dei salari in Lomhardia alia

345

fine del Cinauecento, Roma, 1956; F. MELIS, Aspetti dell vita economica medievale, Florenţa-Sienna, 1962, Document' per la storia economica dei secoli XII1-XVII, Florenţa, 1977 iji Origini e sviluppi delle assicurazioni in Italia (vecoJi XIV-XVI), Roma, 1975. 2) Spania: E.'J. HAM1LTON, Ame­rican treasure and the price revolution in Spain, /50/-/650 Cambridge (Mă -sachusetts), 1934, si Money, prices and wages in Valenc' i, Aragon and Navarra, 1351-1600, Cam­bridge (Massach isetts), 1936; R. CARANDE, Curios Qi/into y sus banc/ueros, l. I: La Vida economica de Castilia eu una fase de su hegemanfa J5I6-I556), Madrid, 1943, rcedit 1965; t. II: La Hacienda real de Castilia. Madrid, 1949-J. VICENS V1VES, Historia economica y social de Expună y America Espanola, Barcelona, 1957, t. II şi III; Historia economica de Espana, Barcelona, 1959, J. NADAL, „La Re-volucion de los precios espanoles en el siglo XVI. Estado actual de la cuestion", în Hispania, 1959. Portugalia: V. M. GODINHO; L'Economie fie l'empire portugais..., deja citată.



VII. SATE ŞI ORAŞE

Sate.


Lucrări generale: Recueils de la Societe Jean-Bodin, t. III: La Tenure, Bruxelles,' 1938; t. IV: La Domaine, 1949; R. GRAND si R. DELATOUCHE, L'Agriculture du Moyen A^e, de la fm de l'Empire romain au XVIe sfecle, f arh, 195(1; J. MEUVRET, „Agronomie et jardinage au XVle et au XVII6 siecle", în Melanges Lucien Febvre, t. II, Paris, 1953; A. KLIMA .si J. MAWREK, „La question de la transition du teodalisme au capitalisme en Europe centrale (XVI - XVIII siecle)", XIe Congres internaţional des sciences historU/iies. Rapports, voi. IV, Stockholm, 1960; B. H. SL1CHER VAN BATH, De Agrarische Geschiedenis van West-Europa, 1500-1850, Utrecht, 1960, trad., angl., Londra, 1963 (lucrare fun­damentală); de acelaşi autor: „Yield ratios, 1810-1820", în A. A. G. Bijdragen, X, 1963; capital, de asemenea, studiul colectiv, Villages desertes et hiatoire economique, Xl-XVIU xiecles. Paris, 1965. Despre evoluţia climei, E. LE ROi LADURIE a dat un studiu pasionant: Histoire du climat depuis Van mii, Paris, 1967 (reedit. 1982).

Studii pe ţări:


Yüklə 1,22 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   24   25   26   27   28   29   30   31   32




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin