Jean Delumeau

Ibid., p. 311-312.

Ibid., p. 324.

L. POLlAKOV, Hisloire de L'Anlisemitisme, 2 voi., Paris, 1961: II, p. 166.

75. Ibid., p. 173.

7G. În Anglia secolului al XVII-lea constatăm o concomitentă (şi fără îndoială o interacţiune) între aşteptări apocaliptice creştine şi mesianism iudaic: Br. W. BALL, A Great Expeclalion, p. 178-179.

Cf. D. WEINSTEIN, Savonarole etFlorencc, p. 343- 345.

Acest tablou se află la Fogg Museum of Art, Universitatea

Harvard.

Ibid., p. 261-364.

Citat în ibid., p. 356.

D. CANTIMORI, Eretici ilaliani del Cinquecenlo, FiTenze,

1967, p. 11.

R. GARCIA-VILLOSLADA, Raiccs…, p. 235.

Luthers Werke (ed. Weimar), VI, p. 454.

Ibid., XI, 2, p. 380, Cf. J. LEBEAU, Salvator mundi…, I, p. 527-528.

Ibid.; Deutsche Bibel, VII, p. 416.

M. LUTHER, Propos de table, p. 275-276.

Ibid., p. 276. Cf. mai general asupra acestei probleme

W. PEUCKERT, Die Grosse Wende; das apokalyptische

Saeculum und Luther, Hamburg, 1949.

J. JANSSEN, L'Allemagne et la Reforme, VI, p. 394.

Ibid., p. 395.

Cf. J. LEBEAU, Salvator mundi, I, p. 528-529, şi II, p. 846-847.

T rois Livres des quatre empires souverains…, Geneve, 1557, p. 114. Citat în Cl.

— G. DUBOIS, La Conception…, p. 439.

Cl.

— G. DUBOIS, La Conceplion,…, p. 425:

Epâtres et Evangiles pour Ies cinquante et deux sepmaines de Van (1523): „Septieme dimanche apres la Pentcoste.” Cf.

J. BOISSET, „Les Epâtres et Evangiles pour Ies cinqnante et deux sepmaines de Pan par Lefevre Etaples”, în Platon et Arislote ă la Renaissance, Paris, 1976, p. 85.

J. CALVIN, Sermons sur Ies deux epistres de sainct Paul ă Timothee, et sur l'epistre ă Tite, Geneve, 1563, p. 502-

Christianismi restilutio, retip. la Nilrnberg în 1791 a ediţiei de la Vicna din 1553, II, cap. I, p. 388-410, „De orbis pcrdilione”.

Lucrare publicată la Geneva în 1550. Aici, p. 203-207, Viret ii îndeamnă pe creştini să se lepede de orice preocu pare pământească. „Monde î l'empire” înseamnă „lume care seânrăieste”. Cf. Cl.

— G. DUBOIS, La Conception… P. 443-

IrlS

I II Ml

Deux Sermons de la fin da siecle et dujugemenl ă oenir de

V. S. J. Ch., Geneve (Crespin), 1557, p. 38.

A. CHASTEL, „L'Apocalypse de 1500…”, p. 131-136.

38. M. BATAILLON, Erasme et l'Espagne…, mai ales p.

99. R. ROUSSAT, Livre de l'estat et mutaiion des temps prounant par authoritez de l'Ecrilure et par raisons aslrologales la fin du monde estre prochaine, Lyon, 1550, p. 86.

G. PUELLI-MAESTRELLI, Un grand prelat en Russie au XV-e siecle: Gennadij, archeveque de Novgorod, Vincennes,

1970, p. 66.

A. PARIS, (Eavres, II, p. Vll-e. În Catecismo cristiana

(1558), Carranza se întristează consta tând că sifilisul, trimis '; de Dumnezeu pentru a-i pedepsi pe vicioşi, nu mai provoacă. | nici teamă nici dezgust.

D. DU MONT, Corps universel dtplomatique du drolt [des gens…, Amsterdam, 1728, V, partea I, p. 3jL-41.

Fr. ISAMBERT, Recueil des ancienncs lois francaises, Paris, 1829, XIV, p. 135.

J. BODIN, Demonomanie des sorciers, Paris, 1580, p.

12 r\par H. INSTITORIS şi J. SPRENGER, Le Marteau des sorcUres, p. 260.

10G. E. FORSYTH, La Tragedie francaise de Jodelle ă Cor-nei (fe (1553-1660), Le theme de la vengeance, Paris, 1962, p. 250. Cf. şi J. TRENEL, L'Element biblique dans Vceuvre poiiique d'Agrippa d'Aubigne, Paris, 1904, maialesp. 33-36.

107. Ed. Din 1961, Paris, p. 23.

108. A. d'AUBIGNE, Les Tragiques, VI, versurilelO75-1079.

Ibid., versurile 1129-1130.

Ibid., versurile 1131-1132.

E. DESCHAMPS, CEuvres completes, VII, p. 114-115.

Balada MCCXL.

M. LUTHER, Exhorlalion ă la priere contre le Turc, ed. Labor et Fides, Geneve, 1957 şi urm., VII, p. 276.

Contribuţia lui W. FRUHOFF la lucrarea Prophetes et sorciers aux Pays-Bas (in curs de apariţie).

E. PANOFSKY, Essaisd'iconologie, Paris, 1967, p. 115-

GERSON, De distinctione verarum visionum a falsis;

Opera, I, p. 411, Cf. J. HUIZINGA, Le Mec lin…, p. 202.

P. VIRET, ic Monde ă l'emptre…, p. 207.

Citat în E. DELARUELLE, L'Egliseaa temps duGrand

Schisme, II, p. 894-895.

Traicle de la cognoissance de Dieu, Paris, 1625, p. 59-

60. Cf., ca şi pentru textul următor, Fr. LAPLANCHE, Religion, cullure et societe dans le discours apologetique de la thiologie reformee en France au XVII-e siecle (1576-1670), teză de doctorat („III-e cycle”), Paris IV, 1975, p. 22 şi

G. PACARD, Theologie naiurelle…, ed. Niorţ, 1606, p. 458. I,:

P. VIRET, Le Monde ă fempire., p. 203-2ff4; nS

Ibid., p. 207.<; 386

Ibid., p. 347.

T. MALVENDA, De Antichristo. Se foloseşte a ici edifia adăugită, Lyon, 1647, I, p. 106.

Ibid., p. 100-101.

Alfons X „înţeleptul” (1221-1284) sub îndrumarea căruia au fost redactate „Tabelele alphonsine”.

12G. Chr. COLOMB, CEuvres, prezentare şi traducere de Al. Ciorănescu, Paris, 1961, p. 300. Rămâne deschisă problema dea şti dacă Gristofor Columb aştepta la capătul celor 7000 de ani Judecata de apoi sau millcnium-ul.

Ci. Mai sus.

P. VIRET, Le Monde ă Vempire… P. 207.

R. ROUSSAT, Livre de l'cslat el mutation…, p. 86.

P. 23-24.

> 131. P. 10.

: 132. Cf. cap. 2.

I 133. Ibid., E. LABROUSSE, L'F. Ntrce de Saturne… P. 7, I n. 21.

' 134. Chr. H1LL, Antichrisl în Seventeenth-Ccntury England, London, 1971, p. 25.

135. Ibid., p. 26.

13G. Br. BALL, A Great Expcclation, în special p. 115-

Ibid., p. 2.

D. KORN, Das Thema…, p. 57. Despre temerile eschatologice în cea de a doua jumătate a secolului al

XVI-lea, şi la începutul celui deal XVII-lea, cf. J. JANSSEN, La Civilisation en Altemagne…, VI, p. 394-402.

Cf. Cl.

— G. DUBO1S, La Conception…, p. 510-516.

Chr. HILL, Antichrisl…, p. 17, n. 5.

Ibid., p. 16.

DUPLESSIS-MORNAY, Le Mystere…, (ed. Saumur,

1611), p. 606.

II. SMITH, Sermons; 1631, p. 416: citat în Chr. HILL, Antichrlsl…, p. 32.

Chr. HILL, Antichrist…, p. 17, n. 5.

Citat în Br. W. BALL, A Great Expeclation, p. 17.

Despre toate acestea, ibid., p. 36 şi 89-90.

Citat în ibid., p. 90. W. ALEXANDER, Dooms-day, p. 25, în Rccreations with tlie Muses, 1637.

Citat în ibid., p. 96. Th. ADAMS, A Commcnlanj…

Upon the DivinesecondEpistle… Wrilten by the Blessed Apostle

Si. Pcter, 1633, p. 1138.

Ibid., p. 100-101 şi 106.

J. JANSSEN, La Civilisaiion en Allemagne…, VI, p.

FI. De RAEMOND, L'Antichrist, Lyon, 1597, p. 132.

Citat în Cl.

— G. DUBO1S, La Conception…, p. 528.

Prima ediţie din De Anlichrislo de Malvenda a apărut în 1604. L'Apocalypse avec une explication de Bossuet da-

389 tează din 1689.

CAPITOLUL VII

J. LEVRON, Le Diabledans l'art, Paris, 1935, p. 14-18.

Cf. J. LE GOFF”, La Civilisalion de l'Occident medieval, iconografiile din p. 232-233.

Y. LEFEVRE, L'Elucidarium etles lucidaires, Paris, 1954.

Ibid., p. 160-171.

E. MALE, L'Art religieux ă la fin du Moyen Age, p. 468.

Ibid., p. 467-468. În această privinţă trebuie corectat

E. Mâle; cf. Somme theologique, supliment la partea a III-a, chest. XCVII, art. II.

Ibid., p. 462-467. '

Ibid., p. 468.

Despre cotitura artei după Ciuma Neagră, cf. M. MEISS, Painiing în Florence and Sienna afler the Black Death, Princeton, 1951.

E. MALE, L'Art religieux…, p. 468-469.

Ibid., p. 469-471.

Kunsthistorisches Museum din Viena şi Stedelijk Museum voor Sclione Kunsten din Brugge.

Museu de Arte Antigua d'n Lisabona. Reproducere în

Encyclopaedia Vnioersalis, V. p. 424-425.

J. BALTRUSAITIS, Le Moyen Age fantastique, Paris.

1955, mai ales p. 153, 164, 169, 187. Ti

Ibid., p. 229-232. '

Museu de arte Antigua.! >

H. INSTITORIS şi J. SPRENGER, Le Mârleau…, ^

387. F*

Ibid., p. 385-386. „i

Lucrare redactată în prima jumătate a sec. alXV-lea.

Cf. J. LEFEBVRE, Les Fols et la folie. Etude sur les gcnres du comique et la cre'ation litliraire en Allemagne pendant la

Renaissance, Paris, 1968, p. 94 şi 185.

Cf. ibid., mai ales p. 112.'

Ibid., p. 181-188. fi

H. INSTITORIS şi J. SPRENGER, Le Mârleau. $ p. 127. FfCf. J. LEFEBVRE, Les Fols…, p. 90. $-

Ibid., p. 179-183., J

Aceste opt extrase în ed. Labor et Fides din CEuvrest ale lui Luther, succesiv: II, p. 152; III, p. 105 şi p. 194ifl

II, p. 270 şi 137; IV, p. 177, 198-199. *;

Cf. A. AGNOLETTO, „Storia e non storia în Filipp|i

Melantone„ în Nuova Rivisla Storica, 1964, XLVIII, nr. 5-6*. I p. 491-528, şi „Appunti sull' escatologia în Filippo Melanî, tone” în Bolleltino della Societă di Studi Valdesi, 1966/

LXXXVII, nr. 120, p. 7-17. ZCitat în J. JANSSEN, La Civilisation en Allemagne…}

VI, p. 448. Ş

Ibid., p. 440. Ţ

Toateaceste informaţii despre satanism în teatrul german al epocii în Ibid., VI, succesiv p. 275, 289, 291, 297 şi 309. Î90

S. BRANT, Das Narrenschiff, reed., Hildesheim, 1961, succesivii-9; 27; 26-30; 48; 62-69; 103; 72-88. Cf. şiJ.

LEFEBVRE, Les Fols… P. 98.

Citat în J. JANSSEN, La Civilisation en Allcmagne…, VIII, p. 56

H. INSTITORIS şi J. SPRENGER, Le Marteaa, introd.

P. 17-19.

Ibid., VIII, p. 558, şi Satan, col. Etudescarmelitaines,

1948 (nr. 27), p. 653.

C. E. MIDELFORT, Witch Hunting în Southwesiern

Germany, 1562-1684, Stanford, Cal., 1972, p. 69-70.

Citat în J. JANSSEN, La Civilisation en Allemagne…, VIII, p. 558.

E. MALE, L'Art religicux ă la fin du Moyen Age…, p. 471-475. A. TENENTI, La Vie et la mort ă travers l'ceuvre du XV-e siecle, Paris, 1952, p. 43-48.

R. MANDROU, Magistrais et sorciers en France auXVII-e siecle, Paris, 1968, p. 25-59. Cf. şi R. YVE-PLESSIS, Essai d'anc bibliographie francaisc methodique et raisonnSe de la sorcellerie et de la possession demoniaque, Paris, 1900, şi lucra rea colectivă Satan în Etudes carmelitaines, p. 352-385.

Cf. supra şi J. DELUMEAU, „Les Reformateurs et la superstition”, în Coligny et son temps, Paris, 1974, p. 447-

E. W. MONTER, „Patterns of Witchcraft în the Jura”, în Journal of Social Historrj, voi. V, nr. 1, 1971, p. 20-22.

Cf. mai ales CI. SEIGNOLLE, Les Evangiles du diable, Paris, 1964.

P. J. HELIAS, Le Cheval d'orgueil, Paris, 1975, p. 83-

J. CALVIN, Inslitution Chretienne, ed. J. Pannier, 1961, II, p. 248 (cap. V: „De la penitence”).

DEL RIO, Les Controuerses et recherches magiques…, trad.

Franc, de Andre du Chesne, Paris, 1661, p. 228, 277 şi 552.

Comment în Episi. ad. Eph., cap. II. Cf. D. T. C., IV

„Demon”, col. 402-403.

THOMAS D'AQUIN, Somme theologique, Ia, q. LXIIILXIV. SUAREZ, De angelis (cartea VII şi VIII). D. T. C., IV, „Demon”, col. 396, 399-400.

J. CALVIN, Institution…, II, p. 90.

MALDONADO, Traicte des anges et dcmons, trad. Franc, de la Borie, Paris, 1605, p. 170 A.

P. de BERULLE, Trăite des energumines, Paris, 1599, cap. II.

De exemplu J. MALDONADO, Traicte des anges…, p.

170 A-170 B.

M. LUTHER, (Eavres, IV: Une missive louchanl le dur livret contre les paysans (1525), p. 197.

Ibid., XV: Commentaire de l'epltre aax Galates, p. 200-*!

J. MALDONADO, Traicte des anges…, p. 170 B.

M. LUTHER, OEuvres, IV: De l'autorite temporelle…, p. 38-39.

5i. J. CALVIN, Institulion…, p. 190-191.

M. DEL RIO, Les Controverses…, p. 228.

1. MALDONADO, Troicii des anges…, p. 192 A.

87. M. DEL RIO, Les Controverses…, p. 145-147. Cf. şi în Malleus, trad. A. Danet, p. 145-146.

Ibid., id.

Ibid., p. 166.

80. Ibid., p. 167.

Ibid., p. 168.

Ibid., p. 168-170.

Ibid., p. 172-173.

H. INS'WTORIS şi J. SPRENGER, Le Mârleau. P.

M. DEL RIO, Les Controverses…, p. 186.

Ibid., p. 193-196. Le Marteau…, p. 327-336 (împo triva lui Canon episcopi).

Ibid., p. 211 şi 234. Le Mârleau…, p. 245-246.

J. BODIN, Demonomanie…, p. 102 B.

M. DEL RIO, Les Controverses…, p. 229.

Ibid., p. 235.

Ibid., p. 235.

Ibid., p. 236.

Ibid., p. 237.

Ibid., p. 553-554.

Ibid., p. 241.

Ibid., p. 241.

J. MALDONADO, Traicti des anges…, p. 216 A.

M. LUTHER, (Euvres, VII, p. 121.

Of. Mai sus, pp. 39-40.

E. LE ROY-LADURIE, Histotre du climat depuis Van mll, Paris, 1967, p. 155-156.

H. INSTITORIS şi J. SPRENGER, Le Mârleau…, p.

Ibid., id.

Ibid., p. 232.

Ibid., p. 235.

Cf. pentru sec. XV J. HUIZINGA, Le Declin…, p.

— 256. Martin Lefranc, autorul lucrării Champion des dames (1440), Gerson, Nikolaiis Cusanus atribuie demonului „Închipuirile” vrăjitoarelor sau leziunile cerebrale care de termină credulitatea lor.

M. LUTHER, XV, Commentaire de l'epitre aux Galates, p. 200-202.

J. CALVIN, Institution… I, p. 68.

M. DEL RIO, Les Controverses… P. 134-140.

Cf. referinţelor date în D. T. C., art. „Dfemon”, c. 384-

J. JANSSEN, La Civilisation… VI, p. 437-438.

Ibid.,? 451-452.

D. T. C., IV, „Demon”, c. 391 şi 394.

D. T. C., IV, „Demon”, c. 399-400.

Bibi. Mazarine, ms. 1337, f<„ 90 r°-v°. Mulţumesc din nou lui H. Martin pentru a-mi fi comunicat acest document.

Ioan XIII, 18; VII, 7; XV, 18-19.

Ibid., III, 18; VII, 7; XV, 18-19; XVII, 9. *<:;

II Corinteni IV, 4.

Ioan I, 9-10; XI, 27.

CAPITOLUL VIII VL

J. De ACOSTA, Hlstoria natural tj moral de las Indtax,

1590, V; I, p. 140. Pentru tot ce urmează voi recurge mult la P. DUVIOLS, La Lutte contre Ies religions autochtones dans le Perou colonial, Lima-Paris, 1972. Aici, p. 23 şi 29.

J. De ACOSTA, De Procuranda Indomm salute… 1588, V; IX, p. 558. P. DUVIOLS, La Lutte…, p. 23.

Cf. P. DUVIOLS, La Lutte…, p. 44, şl V. D. CARRO, La Teologia y los leologos yjurtstas espafioles ante la conquista de America, ed. A 2-a; Salamanca, 1951, p. 405.

CASAS (B. De Las), Apologitica hlstorla de las Indias, Madrid, 1909, cap. LXXIV şi urm. P. DUVIOLS, La Lutte…, p. 45.

MONTAIGNE, Essais: I, „Les cannibales”! III, „Des coches”.

G. Marea sa operă este L'IIistoire gintrale des choses de la Noavelle Espagne.

R. RICARD, La., Conqulte splrltuelle” du Mexique, Paris,

1933, p. 75-79.

P. DUVIOLS, La Lutte… P. 47.

Ibid., p. 46.

P. SARMIENTO de GAMBOA, Hlstorla de los Incaş,

1572; ed. A. Rosemblat, Buenos Aires, 1947, p. 127-128.

P. DUVIOLS, La Lutte…, p. 47.

Citat în M. BATAILLON, „Las Casas, Aristoteet l'esclavage”, în Platon et Aristole ă la Renaissance, Paris, 1976, p.

Citat în Ibid., p. 417.

Ibid., p. 48-49; J. de ACOSTA, De Procuranda…, V|

IX, p. 564.

Ibid., p. 59-62.

1G. Fco LOPEZ de GOMARA, Hlstotre generale des îndes occidentales…, trad. Franc, din 1584, p. 178 B.

P. DUVIOLS, La Lutte…, p. 37-39.

Aceasta e convingerea lui J. de Acostat P. DUVIOLS, La Lutte…, p. 67-72; R. RICARD, La „Conquite”…, p. 46 şi 335.

P. DUVIOLS, La Lutte… P. 278. Huaca Jnsemna tn

Peru tot ce era considerat sacru, în special locurile sacre – cimitire şi sanctuare.

Ibid., p. 39.

Ibtd., p. 40.

Ibtd., p. 40. Cf. şi R. RICARD. La „Conqulte”…, p.

Pentru tot ce urmează, cf. S. GRUZINSKL „DAlire” et visions chez Ies Indiens du Mexique” In Milanges de VBcole francaise de Rome (M. A.; Temps modernes), t. LXXXVI,

1974, p. 446-480.

Fco LOPEZ de GOMARA, llistoire generale…, p. 188 A

— 188 B

A. CALANCHA, llistoire du Perou… et grand progres de l'Eglise…, Toulouse, 1653, p. 329-330. Cf. P. DUVIOLS, La huile…, p. 129.

Aceste informaţii şi cele care urmează în R. RICARD, La „Conquele”…, Acest text şi cele care urmează în P. CIEZA, La Cronica det Perii, ed. Col. austral, Buenos Aires, 1945, p. 146, 179,

224. Cf. P. DUVIOLS, La Lulte…, p. 96.

Ibid., p. 107-108.

Ibid., p. 192-193.

Bis. PEREIRA, NUNO-MARQUES, Compendio narrativo do Peregrino da America…, Lisboa, 1970, p. 123. Citat într-o carte capitală privind acest subiect: Ed. HOORNAERT., Historia da Igreja no Brasil, Petropolis, 1977, p.

—, 396. Este vorba de t. II al unei vaste Historia general da Igreja na America latina în curs de apariţie.

Ibid., p. 192.

H. INSTITORIS şi J. SPRENGER, Le Marteau…, p. 127.

P. ARRIAGA, La Exiirpactdn de la idolatria en el Peni,

1621, p. 2-3. P. DUVIOLS, La Lutte…, p. 176-181.

G… ATKINSON, Les Nouoeaux Horizons de la Renaissance francaise, Paris, 1935, p. 10. Les voyages en Terre sainte sunt excluse din această statistică.

MONTAIGNE, Journal de voyage en Italie, ed. Dedeyan, Paris, 1946, p. 228.

PIE II Opera omnia, Basel, 1571, p. 678.

F. BRAUDEL, La Mediterranee…, II, p. 11.

M. P. GILMORE, The World of Humanism, New York,

1952, p. 21.

F. BRAUDEL, La Medilerranee…, II, p.15.

Ibid., II, p. 29. <

Ibid., II, p. 32.

Ibid., L p. 66 şi II, p. 33. Despre „renegaţi”, documenSe interesante în G. ATKINSON, Les Nouveaux Horizons. P.

Ibid., II, p. 133.

Citat în Ibid., id., Ibid., id.

A. MONJO, La Poesie italienne, Paris, 1964, p. 217…

Text citat de L. von PASTOR, llistoire des papes, III, p. 73-74.

R. AUBENAS şi R. RICARD, L'Eglise el la Renaissance, Paris, 1951 (t. XV din Histoire de l'Eglise, Fliche şi Martin), p. 42.

A. MAS, Les Tarcs dans la liltcralurc espagnole du siecle d'or, 2 voi., Paris, 1967: I, p. 18.

V.-L. TAPIE, Monarchies et peuples du Danubc, Paris,

1969. P. 75-76.

M. P. GILMORE, The World of Humanism, p. 21.

A. CHASTEL, Renaissance meridionale. Italie (1460-

1500), Paris, 19C5, p. 14. Iii 394

Aceste informaţii mi-au fost comunicate de I. HUNYADI căruia ii mulţumesc. Cf. De perditione regni Hungarlae de SZEREMI GYORGY, şi Turcia de GOELLNER.

J. JANSSEN, La Civilisaiion en Allemagne…, III, p. 11

Memoires de VEurope (R. LAFFONT), Paris, 1971, II, p. 328 şi 338.

Despre toate acestea, cf. F. BRAUDEL, La Miditermnie

II, p. 118-131.

Iaformaţii furnizate de B. V1NCENT la seminarul de istorie maritimă al lui M. Mollat.

F. BRAUDEL, La Mtditerranie… II, p. 121. H.

LAPEYRE, Gtographie de l'Espagne morisque, Paris, 198OJ p. 30.

F. BRAUDEL, La Mediterranee…, II, p. 359-370. I

Depeches de M. de Fourquevaux…, 1565-1572, Paris,

— 1964: I, p. 353-354 (8 mai 1568), citată în B. VINGENT, „L'expulsion des morisques de Grenade”, în M&langes de la Casa de Velăzquez, VI, 1970, p. 214.

B. VINGENT, „L'expulsion des morisques…”, Mtlanges de la Casa de Velăzquez, VI, 1970, p. 225 şi 239.

SI. H. LAPEYRE, Geographie…, p. 204.

Ca. P. GIOVIO, L'Histoire des empereurs de Turqule, Paris,

1538. G. ATKINSON, Les Nouveaux… P. 218.

63. S. MUNSTER, La Cosmographie, ed. Paris, 1552, p.

— 1207. G. ATKINSON, Les Nouveaux…, p. 179.

61. P. BELON (Du Mans), Les Observations de. Singalarltes, Paris, 1553, G. ATKINSON, Les Nouveaux…, p. 215.

Cf. M. BATAILLON, Le Dr. Laguna, auteur du „Voyage en Turquie”, Paris, 1958; A. MAS, Les Turcs…, I, p. 103-

J. BODIN, La Republiqae, Paris, 1576, p. 458 şl 543\par MONTAIGNE, Essats, I, („Dupedantisme”; „Desdestriers”) i

III („De la physionomie”); GHARRON, La Sagesse, Bor deaux, 1601, voi. II, p. 841. G. ATKINSON, Les Nouoeaux…, p. 367-368.

MONTAIGNE, Essais, I („Du pedantisme”).

GHARRON, La Sagesse, II, p. 831.

J. ROGIER, R. AUBERT, M. D. KNOWLES, Nounellt histoirc de l'Eglise: III, Paris, 1968, p. 316.

Ibid., p. 315.

Ibid., p. 316.

Ibid., Cf. şi J. BERENGER, Finances et absolutisme autrichien dans laseconde moitii du XVII-esiecle, 2 voi., LllleParis, 1975; I, p. 97-100.

Cf. M. GYTOZSKA, „Erasme et les Turcs”, în Eos, LXII,

1974, p. 311-321.

R. AUBENAS şl R. RICAR D, L'Eglise et la Renaissanee, p. 41.

Ibid., p. 63.

J. JANSSEN, La Civilisation…, p. 11.

Devons-nous porter la guerre aux Turcsi trad. J.- Cl.

MARGOLIN, In Erasme. Guerre et paix, Paris, 1973, p. 339-

M. LUTHER, Propos de table, p. 66.

J.- Cl. MARGOLIN, Erasme, Guerre et paix…, p. 340 şi 350.

M. LUTHER, GEuures, VII, p. 276.

HERMINJARD, Correspondance des reformateurs,.,

9 voi., Paris-Geneve, 1866: IX, p. 26-27. G. ATKINSON, Les Nouveaux…, p. 307.

Cf. Fr. LAPLANCHE, Religion, culture et sortite dans le discours apologetique de la theologie reformee en France au

XVII-esieclc (1576-1670). Teză de doctorat (Iile cycle”),

2 voi., Paris-Sorbona, 1975: I, p. 35.

J.- Cl. MARGOLIN, Erasme, Guerre et paix, p. 357.

M. LUTHER, (Euvres, VII, p. 280.

Ibid., mai ales p. 286 şi 293.

Ibid., p. 290.

Articol puţin convingător al lui H. MECHOULAN, „Le pacifisme de Luther ou le poids d'une bulle”, în Melanges de la Casa de Velăzquez, IX, 1973, p. 723-729. Poziţia lui

Luther nu se înţelege decâtreintegrată într-o eschatologie şi o demonologie. Pe deasupra, Luther a folosit formule contra dictorii despre această problemă.

CAPITOLUL IX

4 voi., New York, Londra, 1906 şi urm. Aici I, p. 36.

Această carte este fundamentală nu numai pentru studierea

Inchiziţiei spaniole, dar şi pentru aceea a Inchiziţiei în general. Cf. şi H. KAMEN, Histoire de l' Inquisilion espagnole, Paris, 1966.

R. MUELLER, „Les Prâteurs juifs î Venise”, în Annales, E. S. C., nov.

— Dec. 1975, p. 1291.

A. SICROFF, Les Controverses des staluts de „purele de sang” en Espagne du XV-e au XVII-esiecle, Paris, 1960, p. 32-33.

Prague Ghetto în the Renaissance Period (publ. A Muzeului evreiesc de stat din Praga, 1965), mai ales p. 39 şi 46.

J.- P. SARTRE, Riflexions sur la question juiue, ed. Din

1961, p. 83.

H. Ch. LEA, History…, I, p. 50-68. Cf. şi L. POLIAKOV, Histoire de l'antisemilisme, 4 voi., Paris, 1961 şi urm. Aici

1, p. 53. În paginile ce urmează voi folosi mult această lu crare bine documentată: I, Du Christ aux Juifs de cour; II, De Mahomet aux marranes.

Ibid., I, p. 81.

Ibid., I, p. 99.

Cf. de ex. B. BLUMENKRANZ (sub coord. Lui) Juifs et judaâsme de Languedoc, Toulouse, 1977: t. XII din „Cahiers de Fanjeaux”.

Ibid., II, p. 114-119 şi 127-137.

Cf. A. D. ORTIZ, La Clase social de los conversos en Cas tilia en la edad moderna, Madrid, 1959.

Citat în L. POLIAKOV, Histoire de l'antisemitisme, I, p. 269.

Ibid., p. 270. 39*

R. NEHER-BERNHEIM, Histoirejuioede la Renaissance ă nos jours, 2 voi., Paris, 1963: I, p. 95.

F. BRAUDEL. La Mediterranee…, II. P. 150-151.

L. POLIAKOV, hisloire de Vantisemitismc, I, p. 58.

Citat în Ibid., p. 64-65.

J. LE GOFF, ia Civilisalion du Moyen Age, p. 390.

L. POLIAKOV, Hisloire de l'anliscmilisme, I, p. 122.

Ibid., p. 331.

J. ISAAC, L'Enseignemenl du mej) ris, Paris, 3 962.

În legătură cu folosirea arhivelor Inchiziţiei spaniole, cf. B. BENNASSAR, „L'Inquisition espagnole, l'orthodoxie et l'ordremoral”, în Bulletin de la Sociele d'histoirc moderne.

— E scrie, nr. 19, 76-eannee; nr. 2 din 1977, p. 11-19.

Pentru toată această expunere îl urmez pe H. PFLAUM

„Les Scenes de Juifs dans la litterature dramatique du Moyen

Age”, în Revue des Uudes juives, LXXXIX, 1930, p. 111-

Ibid., p. 115.

L. REAU, Iconographie de l'art chrctien, t. II. Paris,

1957: La Bible. Nouveau Testament, p. 612-613.