Jean Delumeau

Îl mulţumesc luiJ.- Cl. Menoupentrua-mifiatvasatenţia asupra acestui retablu care nu figurează în lista lui L. Reau.

Citat şi tradus în J. TOUSSAERT, Le Sentiment religieux en Ftandre î la fin du Moyen Age, p. 199.

RONSARD, (Euvres completes (La Pleiade), II, p. 674

(piese postume).

Cf. R. MANSELLI, La Religion populaire au Moyen

Age, Paris-Montreal, 1975.

L. POLIAKOV, Hisloire de l'anlisemilisme, II, p. 148.

A. LOPEZ de MENESES, „La Peste Negra en Cataluna.”, în Seţarad, 1959, p. 110.

Ibid., p. 101.

Texte şi fapte citate în L. POLIAKOV, Histoire de l'anlisemitisme, II, p. 156-158.

C. ROTH, The History ofthe Jews în Italy, Philadelphia,

1946, p. 247-248.

Fca VENDRELL, „La actividad proselitista de San

VicenteFerrer durante elreinado deFernando I deAragon”, în Sefarad, 1953, p. 94. Despre Vineent Ferrier şi bibliogra fia respectivă, cf. E. DELARUELLE…, L'Eglise au temps du Grand Schisme, II, p. 639-642 şi 1071-1073.

Fca VENDRELL, „La actividad…”, p. 90.

Ibid., p. 95.

A. J. SARAIVA, Inquisicao e Cristăos-Xovos, Lisboa,

1969, p. 49-50.

Cf. K. R. STOW, „The Church and the Jews”, în Bibliographical Essays în Medieval Jcwish Studies. The Studg of

Judaism, voi. II, 1975, p. 135.

Despre această lucrare, cf. mai ales M. ESPOSITO, „Notes sur le Forlalieium fidei d'Alphonse de Spina”, în

Revue d'histoire ecclesiasiique, 1948, p. 514-536. H. Ch. LEA, A History…, I, p. 149-151.

Pentru această temă şi pentru tot ce urmează, cf. C.

ROTH, The Hislory of the Jews of Italy, Philadelphia, 1946, p. 153-177.

C. ROTH, The Hislory of the Jews în Italy, p. 190.

Despre atitudinea lui Erasm cu privire la evrei, cf. G.

KISCH, Erasmus und das Judentum, Basel, 1969, p. 10-47.

Citat în L. POLIAKOV, Hisloire de l'anlisemitisme, I, p. 231.

AI. LUTHER, Werke, ed. Weimar, voi. XI, 1900, p.

Ibid., voi. LIII, 1919, p. 412-C53 şi p. 573-649. Texte citate în L. POLIAKOV, Hisloire de l'antisemitisme, I. p.

238. Shem Hamephoras^esâe „numele destăinuit” al lui Dum nezeu (tetragrama consonantică YHWH cu vocalele intro duse), nume a cărui rostire e interzisă credincioşilor.

Acest text şi cele ce urmează în Les Propos de table, ed.

Brunet, p. 70-74.

Shem Hamephoras, v. nota 46.

Contre les Juifs el leurs mensonges, cap. „Quodlonge satius sit porcum quam lalem habere Messiam quaiem Judaei optant':

Prague Ghetlo…, p. 47.

L. POLIAKOV, Histoire de l'antisemitisme…, I, p. 277.

Ibid., p. 162-163.

A. SICROFF, Les Controverses…, p. 31.

B. BLUMENKRANZ, Histoire des Juifs…, p. 23.

C. ROTH, The History…, p. 409-410.

5C. Cf. textele amintite în J. ISAAC, L'Enseignement du mipris, p. 24-39.

Art. „Host, Desecration of”.

Cf. Enciclopedia Judaica, voi VIII, coi 1040-1014, crt.

„Host, Desecration of”.

L. POLIAKOV, Histoirede l'antisemitisme…, I, p. 115-

Cf. Pl. -F. LEFEVRE, „Le theme du miracle des hosties poignardees par les Juifs î Bruxelles en 1370”, în Moyen

Age, 1973, p. 373-398. Pe tenia profanării ostiilor, fals atri buită evreilor în Evul Mediu, cf. articolul lui P. BROWE în Romische Quartalschrift, 1927, p. 167-198.

Miracle de l'hoslie: Uccello, ed. Labergerie, Paris, 1966.

SI. JeanMOLlNET, Chroniques, ed. J. Buchoh, Paris, 1828:

II, p. 590-593.

L. POLIAKOV, Histoire de l'antisemitisme, II, p. 286.

Ibid., p. 145. „Bouiller” are aici probabil sensul defrenetic, cu frenezie.

Aceste panouri au fost reaşezate în sacristia bisericii: cf.

Inventaire general des monuments el des richesses arlistiques de la France: Finis/ere, Carhaix, Plouguer, 2 voi., Paris,

1969: II, p. 6.

P. BROWE, „Die Hostienschăndungen der Juden im

Mittelalter, în Romische Quartalschrift. 1926, p. 169-171.

G. TRACHTENBERG, The Devii and the Jews, New

Haven, 1943, p. 125.

Cf. Encyclopaedia Judaica, t. IV, col. 1121-1131, art.

„Blood Libel”. 398

Reflexions sur la queslion juive, p. 82.

Pentru ceea ce urmează, cf. L. POLIAKOV, Histoire de l'antisemitisme, I, p. 76-80.

B. BLUMENKRANZ, Hisioire des Julţs…, p. 17.

C. ROTH, The History… Of llahj, p. 247.

Publicat de K. von AMIRA, în Neudrucke deulscher Ltteraturwerke des 16. Und 17. Jhdls., t. XLI, Halle, 1883.

C. ROTH, The History… Of Ilaly, p. 172-173.

L. POLIAKOV, Hisloirede 'lantisemiiisme, II, p. 196-197.

Acesta pe când rnai era cardinalul Ganganelli.

Citat în L. POLIAKOV, Hisioire de l'antisemitisme, I, p. 67.

Ibid., II, p. 157-158.

C. ROTH, r/ie History… Of Ilaly, p. 248.

Citat în L. POLIAKOV, Histoire de l'antisemitisme, II, p. 202.

Conciliorum occumenicorum decreta, ed. G. ALBERIGO, Bologna, 1973, p. 483.

L. Von PASTOR, Storia dei Papi, IX, p. 221-222. E.

RODOCANACHI, Ze Saint-Stege et Ies Juifs, Paris, 1891, mai ales p. 230 şi urm., p. 274 şi urm.

Cf. A. PACIOS-LOPEZ, La Disputa deTorlosa, MadridBarcelona, 2 voi., 1957. Primul volum este o analiză a Dis puţei, al doilea o ediţie a dării de seamă redactate de notari.

C. ROTH, The Hisiory… Of lialg, p. 287-298.

PA. Conciliorum… Decreta, p. 265-267.

O. DOBIACHE-ROJDESTVENSKY, La Vie paroissiale en France au XlII-e siecle d'apres Ies ades episcopaux, Paris,

1911, p. 69. L. GENICOT. Le XIII-e siecle europâen, Paris,

1968, p. 269 şi 385.

B. BLUMENKRANZ (sub coord. Iui), Histoire des Juifs cn France, Toulouse, 1972, p. 31.

V. ROBERT, Les Signes d'infamie au Moyen Agc, Paris, Citat de L. POLIAKOV, Histoire de l'antisemitisme, I, p. 170.

Conciliorum… Decreta, p. 483-484.

FAGES, Histoire dcsaint Vincent Ferrier, I, p. 296-297.

C. ROTH, The History… Of Ilaly, p. 162.

C. ROTH, The History… Of Ilaly, p. 186. F. BRAUDEL

La Midiierranee… II, p. 141-142. A MILANO, Storia degli Ebrci în Italia, Torino, 1963, p. 281.

Cf. M. BOITEUX,. Les Jui/s dans le carnaval de la

Rome moderne (XV-e-XVIII-e siecle) „ în Melanges de l'Ecole francaise de Borne (M. A. T. M.), t. XLVIII, 1976. 2, p.

— 747, 750-751 şi 762. Cf. şi RODOCANACHI, Le SaintSiege et les Juifs. Le Ghetto de Home.

Cf. L. AURIGEMMA, Le Signe zodiacal du scorpion, Pa ris-La Haye, 1976, p. 63-64, pi. 24.

În legătură cu ofensiva romană împotriva Talmudului, cf. K. R. STOWE, „The Burning of the Talmud în 1553, în the light of Sixteenth Century Catholic Attitudes toward the Talmud”, în Bibliolheque d'humanisme et Rcnaissance,

399 voi. XXXIV, 1972. P. 4.35-459.

Bullarium… Summoram rom. ponlificium, Taur. Editio,

1860…: VI, p. 498 şi urm.

L. Von PASTOR, Storia dei Papi, VI, p. 487-490.

Ibid., VIII, p. 228-233.

Unii papi mai îngăduitori decât Pius al V-Iea faţă de evrei, Sixt Quintul mai ales, vor permite reinstalarea lor în anumite oraşe, în special în Bologna.

C. ROTH, The Hislory… Of Italij, p. 309-328.

E. De LAURIERE, Recueils d'edils et d'ordonnances royaux, 1723…, VII, p. 675.

L. POLIAKOV, Histoire de l'antisemitisme, I, p. 135.

C. ROTH, The Histonj… Of Ilahj, p. 306-328. ', Citat înL. POLIAKOV, Hisloire de l'antisimitisme, ll, l p. 198. Ci. F. BAER, Die Juden im christlichen Spanien, 2 voi., Berlin, 1926-1929: II, p. 404-408.

Aceste informaţii şi cele precedente în L. POLIAKOV.

Hisloire de l'antisemitisme, II, p. 186-198. Cf. şi H. BEINART, Records of the Spanish Inquisilion în Ciudad Real:

I, (1483-1485), Jerusalem, 1974.

A. BAIAO, Episodios dramaticos da Inqaisicâo portuguesa, 3 voi., Lisbda, 1972-1973: III, p. 152-156.

107. L. von PASTOR, Storia dei Papi, VI, p. 489-490.

C. ROTH, The History… Of Italij, p. 300-301.

Pentru ceea ce urmează cf. P. CHAUNU, L'Espagne de

Charles Quint, 2 voi., Paris, 1973; aici: II, p. 479-505.

V. mai sus p. 274.

A SICROFF, Les Controverses…, p. 32-35.

Tratat încorporat în El Fuero real de Espana, Salamanca, 1569. Cf. A. SICROFF, ies Controverses…, p. 36-39.

Ibid., p. 71-74.

Ibid., p. 74-75. H. Ch. LEA, A History…, I, p. 150.

Cum Alonso deEspina i-a atacat violentpeconvertiţi, epuţin probabil să fi fost el însuşi un conoerso, înciuda numeroaselor lucrări recente care afirmă ascendenţa lui semită.

Ibid., p. 102-135.

Ibid., p. 156-167.

Ibid., p. 167-170.

Ibid., p. 177-178.

Tot ce urmează după Ibid., p. 63-139 şi

H. Ch. LEA, A History… L II, p. 287.

V. în acest sens Libro de las cinco excelencias del espanol de Fray Benito de Penalosa y Mondrag6n (Pamplona, 1629):

A. SICROFF, p. 291-297.

F. BRAUDEL, La Medilerranee…, II, p. 154.

Ibid., p. 153.

Ibid., p. 142.

J.- P. SARTRE, Reflexions sur la question juioe, p. 17.

R. LOEWENSTEIN, Psychanalyse de l'antisemitisme, Paris, 1952, p. 5-6.

S. FRIEDLANDER, Ilistoire et psychanalyse. Paris,

1975, p. 165. 400

CAPITOLUL X

Citat în W. LEDERER, Gynophobia ou la Peur des femmes, Paris, 1970, p. 94. Voi folosi mult în paginile urmă toare această carte a unui psihiatru american, fără a adopta totuşi toate punctele sale de vedere. Voi folosi de asemenea lucrarea fundamentală a Simonei deBeauvoir, Le Deuxieme

Sexe, Paris, 1949, 2 voi.

W. LEDERER, p. 207 (după de Zilboorg).

S. FREUD, „Ober die weibliche Sexualităt”, în Gcs.

Werke, IX, p. 180.

S. de BEAUVOIR, Le Deuxieme Sexe, Paris, 1949, 2 voi.:

I, p. 147.

K. HORNEY, La Psychologie de la femme, Paris, 1969, în special p. 106-120 şi 135-150.

W. LEDERER, Gynophobia…, p. 12.

Ibid., p. 251.

W. LEDERER, Gynophobia…, p. 41.

S. de BEAUVOIR, Le Deuxieme Sexe, I, p. 241.

W. LEDERER, Gynophobia…, p. 63-64.

Ibid., p. 121-137.

Apropierea este propusă de N. Z. DA VIS, Society and

Culture…, p. 129.

H. INSTITORIS şi J. SPRENGER, Le Marteau…, p. 230-237.

Ibid., p. 233-237: „Les sorcierespeuvent-elles empecher l'acte de puissance genitale?” Cf. mai sus pp. 54-59.

D. PAULME, La Mere devorante, Paris, 1976, p. 225.

1G. M.-O. METRAL, Le Mariage. Les hâsitaltons de VOc cident, Paris, 1977, p. 125.

Le Deuxieme Sexe, I, p. 153.

Aceste precizări subliniate în importantul articol al lui H.- M. LEGRAND, „L'ordination des femmes au minis tere presbyteral „, în Bulletin da secretariat de la conference episcopale franţaise, nr. 7, avril 1976, p. 6-7.

J.- M. AUBERT, La Femme. Antifeminisme et chrislianisme, Paris, 1975, p. 48. În dezvoltările ce urmează voi folosi mult această carte.

Ibid., p. 20.

Ibid., p. 99 şi 100.

H.- M. LEGRAND, „L'ordination… „, p. 7.

Citat în Ibid., p. 191- De cultu feminarum, în Corpus christianorum, seria latină, opere de Tertulian, I, p. 343.

Cf. Devirginibus, I, 1, cap. LVI (Patr. Lat, XVI, 204), şi D. T. C., V, 1922, art. „Femme”, col. 1336-1338.

Lettre XXII ă Eastochiam reprodusă în La Femme. Les grands textes des Percs de l'Eglise, texte alese şi prezentate de Fr. QUERE-JAULMES, Paris, 1968, p. 19.

M.-O. METRAL, Le Mariage. Les hesitations de l'Occident, p. 26. METHODE d'OLYMPE, teolog şi episcop grec din sec. III. Le Banquet, Paris, 1963.

Ibid., p. 46.

28. Despre antifeminismul sfântului Augustin: K. E. BOR- „ RENSEN, Subordination et equivalence. Nature et rdle de la femme d'apres Auguslin el Thotnas d'Aquin, Paris-Oslo, 1968, p. 25-114.

J.- M. AUBERT, La Femme…, p. 88-89 din care am extras citatele de mai jos.

GRATIEN, ed. Friedberg, I, 1254 şi 1256.

Somme iheologique, I, 2. 92, art. I, ad. 2; q. 93, art. 4, ad. I, şi Commentaire des sentences, II, dist. 21, 2, 1, ad. 2.

Despre acest subiect, cf. La Femme (culegere a Societăţii

Jean Bodin), 1962: XII, partea II, p. 75-79.

Somme thiologique, I, q. 99, art. 2; II, q. 149, art. 4; q. 165, ajt. 2.

Contra gentiles, III, 123. *

Somme theologique, III, q. 31, art. 3. J.- M. AUBERT>

La Femme…, p. 203. -

J.- M. AUBERT, LaFemme…, p. 120 şi203. I. RAMINGJ

Der Ausschluss der Frâu. Von prieslerliclien Amt. Gollewollh

Tradltion odeDiskriminierang, Wien, 1973, p. 80 şi urm. ^

Citat de Y. LEFEVRE în Hisloire mondiale de la femmK.

II, Paris, 1966, p. 83. B

Citat în Ibid., p. 82.

Citat în Ibid., p. 83.

Cf. mai ales E. LE ROY-LADURIE, Montaillou, village occitan, Paris, 1975.

R. NELLI. L'Erotique des Iroubadours, Paris, 1963, mai ales p. 292-294 şi 304-312. M.-O. METRAL, Le Mariage., p. 113-145. M. ALBISTUR şi D. ARMOGATHE, Hisloire da feminisme frangais du Moyen Age ă nosjours, Paris, 1977, p. 38-41. Concluziile acestei lucrări pentru perioada Evului Mediu şi a Renaşterii se întâlnesc cu cele ale propriei mele anchete. Cf. de asemenea pentru Evul

Mediu A. LEHMANN, Le Role de la femme dans l'hisloire de la femme au Moyen Age, Paris, 1951, şi R. VERDON, LaFemme dans lasociele aux X-e el Xl-esiecles, teză, Paris X, PETRARQUE, Des Remedes de Vune el de Vaulre fortune, citat în Ibid., p. 213-214.

A. BESANGON, „Vers unehistoirepaycâianalytique „, in

Annales, E. S. C., 1969, p.600.

Citat şi tradus de Ph. MONNIER, Le Qaaltrocento,

2 voi. Paris, 1924: II, p. 198.

Cf. mai ales W. E. PEUCKERT, Die grosse Wende, Hamburg, 1948, p. 90 şi urm.

A. OASTE, Michel Menot: en qneUe langue a-t-il pricite?…

, Caen, 1879, p. 24-25. Cf. şiE. GILSON, „M. Menot et la technique du sermon medieval „, în Les Idecs el Ies leilres, Paris, 1932, p. 93-154.

Citat în A. SAMOUILLAN, Olivier Maillard, sa predication et son temps, Paris, 1891, p. 317.

A. GODIN, Un emule d'Olivier Maillard et de Michel

Minot: frere Jehan Glapion, Diplomă de studii superioare, dactil., Lille, 1960.

J. BODIN, La Demonomanie des sorciers. Paris, 1580, p. 176 B. 402

49. Citat de A. PIOGIER, Un orateur de L'ccole francaise, saint Jean Eudes, Paris, 1940, p. 276. Gf. Jean EUDES,

(Euvres completes în 11 t., Vannes, 1905-1909, Aici, V, p. 283-287.

L GRIGNION de MONTFORT, Oeuvres complttes, ed.

M. Gendrot, Paris, 1966, imnul XXXIII, p. 1162.

Panegiric rostit de părintele Corbin, citat în M. REINHARD, La Legende de Henri IV, Paris, 1935, p. 77.

Îi mulţumesc lui A. Danet pentru a fi binevoit să-mi atragă atenţia asupra acestei cărţi pentru această temă. Am consultat ediţia de la Lyon, 1517: Alvaro Pelayo a scris şi în

1344 un Collirium fidei adversas haeresescare nu a fost tipărit.

M. DEL RIO, Les Coniroverses…, p. 526.

H. SPITZMULLER, Pocsie latine du Moijen Age (III-eXV-e siecle), Paris, 1971, p. 617-621. Cf. p. 1800-1802 din această lucrare articolul „Misogynie”.

Introd. De A. Danet la Marteau des sorcieres, mai ales p. 64.

5G. H. INSTITORIS şi J. SPRENGER, Le Marteau des sorcieres, p. 198.

Ibid., p. 201.

Ibid., introd. P. 89.

Ibid., p. 202.

Ibid., p. 200. Pentru ce urmează, p. 200-210.

Ibid., p. 207.

Ibid., id.

Ibid., p. 208.

Expresie a lui A. Danet, Ibid., p. 58.

Cf. sapra p. 239.

M. DEL RIO, Les Controverses…, p. 526.

BENEDICTI, La Somme des pechez et reme. De d'iceux, prima ed. 1584, ed. Consultată aici, Paris, 1595, p. 347.

Ibid., p. 348.

Titlul italian: Avverlimenti per li confessori.

Îi mulţumesc părintelui Daniel Olivier pentru a-mi fi atras atenţia asupra acestei informaţii: Concilium tridentimim

(Giirres Gasellschaft), VIII, p. 622. Ambasadorul la conciliu al ducelui de Bavaria declară într-un discurs în faţa Părinţilor

(1562): „In proxima visitatione per Bavariam facla, tam frequens concubinatus reperlus fuit, ut vix inter centum Ier vel quatuor invenţi sunt, qui aut manifeşti concubinarii non fuerint, aut clandestina matrimonia non contraxerint, aut uxores palam non duxerint”. De asemenea, ambasadorul cere dreptul de căsătorie pentru preoţi, în scopul de a limita dez*. Rtările clerului în favoarea protestantismului.

Ed. Consultată aici, Paris, 1665, p. 19.

Ibid., id.

Ibid., p. 95.

Ibid., p. 96.

Ibid., p. 239-243.

V.-L. SAULNIER, Le Dessein de Rabelais, Paris, 1957.

Text citat în M. A. SCREECK, „A further Study of Rabelais's Position în the Querelle des Femmes”, în Francois

Rabelais (t. VII din Travaux d'humanisme et Renaissance, p. 146).

J. WIER, Histoires, dispates et discours des illusions et impostures des diables, des magiciens infămes, sorcieres et empolsonneurs…, prima trad. Franc. 1569. Ed. Folosită aici, Paris, 1885: I, p. 300-303.

A. PARE, CEuvres, ed. P. de Tărtaş, Paris, 1969, în

3 voi., după ediţia din 1585: I, p. XXV.

Ibid., id.

Ibid., I, p. CXXIIII.

Ibid., III, p. IXCXXVII.

Ibid. III, p. IXCXXXV.

Ibid., iii, p. IXCXL.

Ibid., id.

8G. L. JOUBERT, Premiere ei seconde pârtie des erreurs populaires el propos vulgaires touchant la tnedecine et le regime de sânte, refutez et cxpliques. Ed. Consultată aici, Lyon, 1601: I, p. 162-163.

Ibid., p. 163-165.

Zece în franceză, una în latină şi una în italiană.

A. TIRAQUEAU, Tractatus varii, ed. De la Lyon, 1587: „De Poenis legum temperandis aut remittendis”, p. 273.

Pentru tot ce urmează A. TIRAQUEAU…: Ex commentaribus în Piclonum consuetudines: seclio de legibus connubialibus etjure maritali, ed. De la Lyon, 1586, în special I,

12,13,15 şi 16 şi gl. 2, 4, 5 şi 8.

Diciionnaire de Droit canonique, fâşc. XLI, col. 1225-

B. CHASSENEUZ, Commentarii în consuetudines ducalus

Burgundiae fereque totius Galliae, Lyon, ed. Din 1624; rubrica „Foemina”. Cf. A. LAINGUI, La Responsabilite penale dans l'ancicn droit (XVI-eXVIlI-esilele), Paris, 1970, p. 251-

C. LE BRET, De la souoerainete du roy, de son domaine et de sa couronne, Paris, 1632, I, 4. Cf. La Femme (culegere a

Societăţii Jean Bodin), II, p. 450.

A. de RICHELIEU, Testament politique, ed. L. Andre, Paris, 1947, p. 300-301.

N. REMY, Demonolatriae libri tres, Lyon, 1595. Mai ales p. 125-127.

P. de LANCRE, L'Increduliti et mescreance du sortilâge plainement convaincue…, Paris, 1622, p. 627.

Refulation des opinions de Jean Wier, p. 225. Ea urmează în ediţia de la 1580 după Demonomanie des sorciers.

J. BOUTILLIER, Sommerurale, ed. Dinl603, carte II, titlul II, p. 663.

Ibid., p. 374.

La Femme (culegere a Societăţii Jean Bodin), XII, partea a Ii-a, p. 261.

Ibid., p. 346.

J. BODIN, Demonomanie des sorciers, p. 177 B.

La Femme, p. 287.

Ibid., p. 245.

105. Ibid., id. Şi Ph. De BEAUMANOIR, Coutumes de

Beauvaisis, ed. A. Salman, Paris, 2 voi, 1899-1900: II,

10G. A. TIRAQUEAU, Tractatus varii, Lyon, 1587: „De poenis legum lemperandis aut remittendis”, p. 273.

IOT. Pr. FARINACCI, Praxis et theorica criminalis, 3 voi.,

— 1610: 2. 98 (cauza 10), nr. 14-15.

Cf. A. LAINGUI, La Responsabilii…, p. 252-253.

P. de LANCRE, De l'Incredulite…, respectiv p. 627 şi 41. Pentru Jean Bodin, cf. mai sus p. 331.

V. cu privire la acest subiect partea I din Histoire du feminisme…, de M. ALB1STUR şi D. ARMOGATHE, cu bibliografia de la slârşitul capitolelor.

Cf. în această privinţă La Femme (culegerea Societăţii

Jean Bodin), XII, partea a Ii-a, p. 244-252, şi J.- L.

FLANDRIN, Familie, parenU, maison, sexualite dans l'ancienne societe, Paris, 1976, p. 124.

Bunuri lăsate de soţ nevestei sale pentru a le folosi în cazul că îi va supravieţui.

Fr. OLIVIER-MARTIN, Histoire du droit frangais des oriyines ă la Revolution, Paris, 1948, p. 653.

Ibid., p. 655.

L'Ecole des femmes, actul III, scena a IlI-a.

J. BURCKHARDT, La Civilisation…, II, p. 343.

Th. SMYTH, De republica anglomm, 1583, p. 18. Citat în llisloire mondiale de la femme, II, p. 417.

Citat în Ibid., id., şi CI. St. BYRNE: EHzabethan

Life în Town and Country, London, 1961, p. 215.

Reiau expresia folosită de M. ALBISTUR şi D. AR

MOGATHE, Histoire du ffminisme…, p. 27:„…Femei-alibi, adică femei care îi autorizează pe observatorii superficiali să vorbească despre egalitatea generală între sexe”.

G. De LORRIS şi J. de MEUNG Le Roman de la Rose, ed. F. Lecoy, Paris, 1968-1973, 3 voi. Aici, II, p. 50-52.

Versurile 9886-9898.

181. N. GREVY-PONS, Celibat et Nature: une controverse mediivale, Paris, (C. N. R. S.), 1975, p. 43, Ch. V. LANGLOIo, La Vie en France au Mogen Age; t. II, Paris, 1926, p. 241-

122. E. DESCHAMPS, (Euvres…, VII, balada MCCXCIII, p. 43.

Ibid.

Ibid.

132.

V, balada DCCCCLXVIII, p. 235.

Balada MXIX, p. 287.

Ibid., Ibid., Ibid., Ibid., Ibid., Ibid., Ibid., Ibid., balada DCCCCLXXXII, p. 226.

VII, p. 108.

P. 109.

Întreg voi. IX.

P. 53 şi urm.

174 şi urm. 176 şi urm. 96-98.

133. Ibid., versurile 2857-2859.;

135. Citat în La Femme dans la litterature francaise et Ies

405 traductions en francais du XVI-e siecle, texte alese şiprezentate de L. GUILLERM-CURUTCHET, J.- P. GUIL-LERM, L. HORDOIR-LOUPPE, M.-Fr. PIEJUS, Lille, 1977, p. 89-99.

C. BEERMANN, Eine nălzlich Osterpredigt iiber dic frommen Wcibcr, fiir alic Slăndcs-Personen, 1593, p. 3-4.

Citat în J. JANSSEN, La Civilisalion…, VI, p. 335-356.

K. BEINHAUS, Predigl auf das Feşi der unschuldigen

Kinder, 1617, citat în Ibld., p. 355.

Este vorba de D-l. Daniel Riviere. Prin „proverbe din secolul al XVI-lea”, înţeleg proverbe făcând parte dintr-o culegere tipărită în secolul al XVI-lea. Evident că multe din eleyeneau dintr-un trecut depărtat.

În aşteptarea lucrării, încă neîncheiată, a lui D. Ri viere, împrumut acest dicton şi pe cele următoare din Livre des proverbes francais de LE ROUX de LINCY, Paris, 2 voi.

1859. Aici, I, p. 221 (G. MEURIER, Tresor des sentences).

Ibid.

Ibid., Ibid., p

Ibld., p

Ibid.

Ibid.

Ibid.

Ibid.

Ibid.

P. 222 (GRUTHER, Recueil). * p. 224 (Encyclopedie des proverbes). L'.

229 (Encycloptdie des proverbes). A

231 (GRUTHER, Recueil). T p. 278 (G. MEURIER, Tresor des sentences).

Id. (G. MEURIER, Tresor des sentences).

P. 220 (MERY, Histoire des proverbes). id. (La Chaussee).

161 (G. MEURIER, Tresor des sentences).

Ibid.

Siecle).

Ibid.

Ibid.

Ibid.

Ibid.

15G. Ibid.

Ibid.

Ibid.

143. Ibid., p. 229. Aceste două proverbe în Adages francois. 149. Ibid., p. 230. (G. MEURIER, Tresor des sentences). Ibid. id. (Proverbes communs, XV-c siecle).

Id (BRUSCAMBILLE, Voyagc d'Espagne, XVI Ie p. 231 (Proverbes communs).

P. 228 (Adages francois).

P. 222 (G. MEURIER, Tresor des sentences).

P. 220 (BOVELLES, Proverbes).

Id. (G. MEURIER, Tresor des sentences). V p. 221 (Encyclopedie des proverbes). ~'Ip. 219 (Tresor des sentences). M

Ibid., Ibid., Ibid., p. 224 (id°). Xp. 229 (BOVELLES, Proverbes). Ii.' sition”, XVI-e siecle). 1B3. Ibid… P. 221 (Tresor des sentences). P. 222 (id°).

P. 225 (GRUTHER, Recueil).

Ibid., p. 225 (Moijen de parvenir, cap. intitulat

228 (Ane. Prov., XlII-e siecle). 231 (Adages francois).

Roman de Dolopathos, Ibid… P.

Ibid., p.

Ibid., II, p. 263 (id”).

Ibid., p. 490 (HERBERS.

XlII-e siecle).

Ibid., I, p. 225 (Prov. Gallic. XV-c siecle).

Ibid., p. 227 (Adages franţois).

Ibid., p. 221 (Encyclopedie des proverbes).

Ibid., p. 222 (Tresor des seniences).

Ibid., p. 223 (Suite aux mots dorâs de Calon).