Joc de rol : de-a fiinţele



Yüklə 28.22 Kb.
tarix27.11.2017
ölçüsü28.22 Kb.

JOC DE ROL : „DE-A FIINŢELE “
A sosit primăvara, fiica cea mai tânără şi mai frumoasă a bătrânului an, cea aducătoare de bucurie şi voie bună, care ne înviorează sufletele.

Înfăşurând natura într-o mantie de lumină, soarele creşte tot mai mult în căldură şi lumină. Razele sale izbucnesc într-un şuvoi pe pământ, mângâindu-l cu blândeţe şi voioşie. Bolta fără seamăn de albastră se oglindeşte în apele râurilor mândre, aceşti călători fără odihnă, ce scaldă plaiuri măreţe şi lunci rodnice, ce adapă turme şi ascultă doine cântate pe malurile înflorite. Zilele s-au făcut tot mai blânde şi mai lungi, iar nopţile mai scurte.

Primăvara a aşternut pe câmp un covor multicolor. Peste tot vezi dealuri înverzite, coline încărcate cu podgorii plângătoare. Pădurile sunt ca un templu. Te poţi aşeza pe muşchiul moale ca o pernă de puf. În desişuri a albit floarea ghiocelului şi un parfum uşor vine pe adierea amurgului de la toporaşi. Crenguţele şi muguraşii timizi, dezmierdaţi de căldura binefăcătoare a soarelui, au plesnit dăruindu-ne livezi ninse cu flori.

Primăvara a trezit lunca la viaţă. Fluturii cu miile joacă pe câmpie hora veseliei şi sârba românească. Albinele harnice, îmbrăcate-n ţesături fine de soare, după ce-şi deretică stupul, încep dulcele zumzet printre ierburile smălţuite cu flori. Gândacii cu mustăţile de aţă şi cărăbuşii în hăinuţă aurie, dorm la soare dezmorţindu-şi inimioarele şi picioruşele.Păsările călătoare se întorc de pe tărâmurile îndepărtate vâslind pe marea cerului albastru din aripile lor cu foşnet de mătase veche. Cocorii, berzele şi lebedele graţioase defilează pe luciul apelor unduioase. Rândunelele, grangurii, pupezele şi cucii perde-vară se-ngână rătăcind pe deasupra întregii firi îmbătată de lumină. Animalele au ieşit din ascunzişuri şi stau tolănite în luminişuri, cu urechea plecată la convoaiele de triluri, gâlgâiri şi târâituri oferite de cântătoarele înaripate. Vulpea ca o flacără roşcată colindă, ursul îşi plânge coada, iar cerbul îşi poartă cu mândrie podoaba rămuroasă a capului. Tuturor le –au dat drumul Alexie- patronul vieţuitoarelor.

Oamenii nu-şi mai încap în piele de bucurie. Privesc cu nesaţ această renaştere a Firii. Pe câmpuri este o roire de nedescris. Se ară, se seamănă, se curăţă locurile şi pomii de uscături. Casele se grijesc, iar zestrea se scoate la soare. Totul este pregătit pentru o altă sărbătoare de pace : Sfintele Paşti.

Haideţi cu toţii aşadar să sorbim din pocalul de tinereţe pe care ni-l întinde mândra primăvară!


---A venit primăvara!Să râdem!Să ne bucurăm! Să ne plimbăm!Hai şi tu! Hai şi tu ,şi tu!

---Unde mergem, copii?Aici, pe trotuar, e cel mai bine pentru o mingiuţă!

---Nu-s de aceeaşi părere cu tine,vom merge în parc.Acolo nu-s pericole,nu-s maşini…

---Să ne grăbim, să profităm de sărutarea caldă a soarelui primăvăratic!

(Elevii cântă: „Copăcelul din grădină, primăvara a-nflorit…)
Copăcelul din grădină Albinuţe dau năvală Toată vara copăcelul

Primăvara a-verzit Şi culeg nectarul fin, De omizi l-am curăţat

Şi cu-o rază de la soare, Ca să facă mierea bună, Şi în toamna viitoare

Alb ca neaua a-nflorit. Pentru voi, iubiţi copii. Rod bogat am adunat.


---Stai cuminte,copile!Ce-ai cu pletele mele?

---Cine vorbeşte?

---Eu, pomişorul pe care nu-l laşi în pace.

---Te pomeneşti că eşti năzdrăvan. Vorbeşti?Ăi fi văr cu Cireşilă,fratele lui Vişinilă, rudă cu Nucilă şi cu Gutuilă.

---N-are importanţă,lasă-mă-n pace, nu-mi rupe mlădiţele!Mă doare fiindcă-s fiinţă ca şi tine.

---Are dreptate!Se naşte, se hrăneşte, creşte,se înmulţeşte şi pe urmă moare.

---La început am fost o sămânţă. Din ea au ieşit o rădăcinuţă şi o tulpiniţă. Ca să nu mă doboare vânturile, cu timpul, m-am înrădăcinat bine.

---Ca şi noi, românii, care ne-am înrădăcinat aici, în jurul Carprţilor, încă de pe vremea dacilor şi romanilor.Nu ne-a plăcut să fim dezrădăcinaţi. Voievozii au fost vrednici străjeri, mari la fapte.


Ştefan, Ştefan, domn cel mare, Lumea-ntreagă stă-n mirare,

Seamăn pe lume nu are, Ţara-i mică, ţara-i mare,

Decât numai mândrul soare( bis) Şi duşmanul spor nu are. (bis)

Refren: Din Suceava când el sare, el sare

Stă cu pieptul la hotare, hotare

Ca un zid de apărare,

Ca un zid de apărare.
Povestitor Sub o râpă stearpă, pe un râu în spume,
Unde un sihastru a fugit de lume,
Cu vărsarea serii un străin sosi.


Stefan — ,,Ştefan al Moldovei vine a-ţi vorbi!"
Daniil — ,,Ştefan al Moldovei, Daniel îi spune,
Să aştepte-afară! Sunt în rugăciune."
Stefan — ,,Bunule părinte! Sunt rănit şi-nvins;
Însăşi a mea mumă astăzi m-a respins!
Viu sa-ţi cer povaţa dacă nu-i mai bine
Turcilor Moldova d-astăzi să se-nchine?"
Povestitor Daniel Sihastru domnului a zis

Daniil — ,,Ma înşeală-auzul ori eu am un vis?
Capul ce se pleacă paloşul nu-l taie,
Dar cu umilinţă lanţu-l încovoaie!

Viaţa şi robia nu pot sta-mpreună,


Nu e totodată pace şi furtună.

Dacă mâna-ţi slabă sceptrul ţi-o apasă,


Altuia mai harnic locul tău îl lasă!
Căci mai bine este supus lăudat,
Decât cu ruşine domn şi atârnat!"
Povestitor După-aceste vorbe, Ştefan strânge-oştire
Şi-nvingând păgânii nalţă-o monastire.

Cântec:
Cu un dangăt plin de jale Tristă-i Mănăstirea Putna,

Mii de clopote dau veste Porţile deschise-aşteaptă

Ştefan vodă al Moldovei, Strălucit convoi ce vine

Ştefan vodă nu mai este.(bis) Şi spre ele-ncet se-ndreaptă.(bis)
Ştefan şi alţii s-au dus însă noi aici ne-am născut şi aici vrem să rămânem pe vecie.Avem tot ce ne trebuie.

---Şi eu vreau să am tot ce-mi trebuie.Apropo, ştii ce-mi trebuie?

---Da. Apă, aer curat,căldură şi substanţe hrănitoare.

---E bine că ştii.Aşa nu vei polua apele, nu vei arunca la întâmplare gunoaiele…

---Nu numai că n-o voi face, dar îi voi îndemna şi pe alţii să n-o facă.O să lipim afişe, vom scrie pliante, vom ţine lecţii în comun cu preşcolarii, cu elevi mai mari şi vom demara proiecte de protejare a mediului înconjurător.
( Elevii cântă „ Imnul ecologiştilor”)

Noi suntem ecologiştii Punem flori pe lângă blocuri

Şi natura ocrotim, Le udăm şi le-ngrijim,

Ducem lupta cu gunoiul, Pomii toţi ne sunt prieteni,

Oraşul îl curăţim. Oxigenul îl primim.
Dragi copii din şcoala noastră, Refren: Vrem să fie curăţenie,

Noi vă dăm un sfat la toţi: Să avem aer curat,

--- N-aruncaţi nimic pe jos, Să ne bucurăm de soare,

Acest lucru nu-i frumos! De aceea noi muncim

Pentru cei ce nu-nţeleg

Că pământu-i preţios!

---Şi eu te voi ajuta.Vreau să aibă lumea grijă de trupuşorul tău, să nu-ţi scrijeleze scoarţa, să nu-ţi rupă crengile sau să-ţi distrugă frunzişul.

---Eu o să-ţi prind în plete o căsuţă pentru păsărele- „doctoriţele” tale din fiecare zi.

---Un braţ de lemne voi aduna eu. Şi chibrituri voi aduce.

---Vai de mine, vrei să-l distrugi?

---Nici vorbă, o să fumăgăiesc atunci când va fi brumă, o să-i pârlesc ramurile năpădite de omizi, o să-i învelesc tulpina pentru a nu fi atacată de rozătoare.

---Vă mulţumesc, copii, pentru bunele voastre intenţii.Vă voi răsplăti din plin cu: oxigen, roade pline de vitamine, frumuseţe, umbră groasă,triluri măiestre,lemn de foc sau pentru hârtie atunci când voi fi foarte bătrân.

---Ce bine!Întocmai ca-n proverbul:”Bine faci, bine găseşti.”

---Luaţi aminte,copii!Niciodată nu sunteţi prea mici pentru o faptă atât de mare.De vreţi să fie veşnic sărbătoare, plantaţi mereu un pom , o floare.

(Elevii cântă: „ Nu omorâţi acest Pământ”

Nu omorâţi acest Pământ Nu poluaţi, nu murdăriţi

E tot ce-avem mai bun, mai sfânt, În viaţă dacă vreţi să fiţi,

Lăsaţi-l viu şi pentru noi Plantaţi mulţi pomi şi multe flori,

Cum l-aţi primit viu şi voi! Lăsaţi apa fără culori.

Nu omorâţi acest Pământ

Şi faceţi simplu legământ,

Lăsaţi-l celor ce-l iubesc

Şi toată viaţa-l preţuiesc!
(Jocul vizează capacitatea de exprimare orală, iniţierea unui dialog şi menţinerea lui, interdisciplinaritate, educarea spiritului civic şi a dragostei pentru natură, pregătirea pentru o Europă unită care să ne respecte identitatea noastră naţională.)

--- De ce circula singele in corp?

--- Sangele umbla prin corp, ca sa ii prinda pe microbi si sa ii inece.(6 ani).

--- La ce folosesc sprancenele?


--- Sprancenele folosesc ca sa tina fruntea sus, sa nu-i vina fruntea pe ochi. (6 ani)

--- De ce ne spalam cu sapun?


--- Noi ne spalam, ca sa dam sapun in ochi la microbi. (5 ani)

--- Ce sunt amprentele?


---- Amprentele e cand punem mana pe o clanta si raman degetele acolo si le gaseste politia. (8 ani)
--- Ce este sufletul?
--- Suflet e cand iti pune mama prajituri pe farfurie si ii lasi prajituri si lu ala mic. Sufletul are o forma de inima. (8 ani)

--- Ce este tristetea?


--- Tristete inseamna cand un om vine la altul si bea mult. (7 ani)

--- De ce sa pun potcoave la cai?


--- La cal se pun potcoave, sa nu cada calul pe spate, atunci cand pune frana calul se intepeneste in potcoave. (9 ani)

--- Ce inseamna cuvantul "modern"?


--- Modern e cand vezi ceva frumos si e scump si n-ai bani. (7 ani)

--- Cum se face parfumul?


--- Parfumul se face din apa, dop si din parfum. (5 ani)

--- Cum se inteleg pasarile sau animalele intre ele, daca noi, oamenii, vorbim si de multe ori nu ne intelegem?


--- Pasarile sau animalele vin unele langa altele si vorbesc in soapta si noua ne spun numai "miau". (10 ani)

--- Ce este timpul?

--- Timpul este o vreme care trece tot timpul. (5 ani)

--- Ce sunt buruienile?


--- Buruienile sunt niste plante folositoare doar lor. (12 ani)

--- Ce este acela un secret?


--- Secretul este atunci cand nu trebuie sa stie politia. (6 ani)

--- Ce este zambetul?


--- A zambi inseamna sa razi parca in gandul tau. (8 ani)

--- A zambi este cand niste oameni rad cu gura inchisa, ca sa nu deranjeze oamenii de la bloc. (7 ani)

--- La ce foloseste steagul?
--- Steagul foloseste, ca atunci cand veneau turcii peste noi, ei nu stiau pe ce tara veneau si atunci noi le aratam steagul si dupa aia ei stiau.

--- Ce este acela un minister?


--- Minister inseamna, ca sa te duci acolo sa te razbuni. (9 ani)
--- Minister este o incapere mare unde se aduna toti ministrii ca sa faca sedinte pentru a imbunatati cartierul lor. (9 ani)
--- Ce este igiena?
--- Igiena este cand vin neamurile si vad ce curat e in casa. (7 ani)

--- Din ce se face sapunul?


--- Sapunul se face din mai multi clabuci, la un loc. (6 ani)

--- De ce isi fac oamenii cadouri?


--- Oamenii isi fac cadouri, ca sa nu fie nesimtiti. (7 ani)
--- De ce da dirijorul din maini, cu un bat, cand dirijeaza?
--- Dirijorul da din maini, ca sa arate ducerea sunetului. (11 ani)

--- Dirijorul are un bat in mana, ca e urat sa arate cu degetul, la ala care canta cu contrabasul ca sa


vada cum merge simfonia.. (10 ani)

--- De ce gaina nu zboara pe sus, ca celelalte pasari?


--- Gaina nu zboara pe sus ca celelalte pasari, pentru ca-i e frica sa nu scape oul, cand ii vine sa-l faca. (10 ani)

Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə