Judetul gorj
Yüklə 3,21 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Resursa de suprafata (mil. mc/an)
Cursurile de apaIn privinta zonarii hidrografice, judetul Botosani se incadreaza in doua mari zone: cu umiditate moderata corespunzatoare Podisului Sucevei si cu umiditate deficitara corespunzatoare Campiei Moldovei. Teritoriul judetului Botosani este limitat la extremitatea estica de raul Prut, avand afluentii principali raul Baseu, cu care conflueaza in zona localitatii Stefanesti, si raul Jijia cu care conflueaza in judetul Iasi. La randul sau, raul Jijia are ca afluenti raurile Sitna si Miletin. Bazinul raului Prut ocupa 88% din suprafata judetului, iar 12% este ocupat de bazinul raului Siret, situat in partea vestica a judetului. Repartitia pe bazine hidrografice se prezinta astfel:
Lungimea retelei hidrografice codificate este 2054 km. Densitatea retelei hidrografice permanente este de 0,41km/kmp. Alimentarea raurilor se face in proportie de 86% din ploi si zapezi si numai 14% din surse subterane.Analiza debitelor medii multianuale evidentiaza faptul ca cele mai bogate ape sunt Prutul si Siretul, cu 85 mc/s si, respectiv, 12,7 mc/s la intrarea in judet si 92 mc/s, respectiv 35,0 mc/s la iesire. Principalele surse de apa de suprafata existente pe teritoriul judetului Botosani sunt constituite din raurile Prut si Siret. Acestea, in regim natural, prezinta disponibilitati de apa dupa cum urmeaza:
Raul Siret – stocul mediu multianual in sectiunea Serbanesti-Hutani are valoarea de 485,6 mil mc. Cursurile de apa mici din judet au debite variabile in sezonul primavara-vara, iar calitatea acestora nu se incadreaza in limitele de potabilitate. Acumularile cu rol complex existente pe aceste cursuri asigura surse de apa permanente. Lacurile naturale si antropice Lacurile completeaza reteaua hidrografica a judetului, majoritatea fiind create prin bararea vailor. Cele mai numeroase se intalnesc in zona campiei colinare constituind o caracterstica a teritoriului. Dintre numeroasele iazuri existente pe teritoriul judetului se mentioneaza ca fiind cele mai importante amenajarile piscicole se mentioneaza : Dracsani (440 ha pe valea Sitnei); Negreni (304 ha pe valea Baseu), Cal Alb; Hanesti; Mileanca, Havarna; Apele subterane Apele subterane de interfluvii si versanti au debite reduse (1-3 l/s) si la limita potabilitatii, pe alocuri chiar nepotabile. Pe total judet, resursele de ape subterane freatice sunt evaluate la 1,780 mc/s, din care numai 0,728 mc/s reprezinta resurse exploatabile si potabile.
La nivelul judetului Botosani, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 2.
*n.e.d.-nu exista date Indicatorul captarea apei Indicatorul captarea apei releva pentru judetul Botosan urmatoarea situatie statistica pentru intervalul 2004 - 2006 in ceea ce priveste captarile de apa din surse de suprafata si din subteran (tabelul 3):.
Indicatorul intensitatea prelevarii apei Pentru intervalul 2004 – 2006 evolutia acestui indicatorului intensitatea prelevarii apei se prezenta in tabelul 4.
Pentru intervalul de analiza se remarca o scadere fluctuatie destul de mare de la un an la celalalt. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 5
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Reteaua hidrografica este formata din rauri cu dimensiuni variabile si acumulari rezultate din lucrarile hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundatiilor si pentru stocarea excesului de apa necesara in perioadele secetoase. In judetul Iasi nu exista lacuri naturale. Lungimea principalelor cursuri de apa pe teritoriul judetului Iasi
Resursele de apa utilizabile sunt constituite din resursele de suprafata (900 mil. mc) rauri si lacuri, si din cele subterane (cca. 50 mil. mc). Resursele de apa de suprafata sunt alcatuite din cea mai mare parte din resursele raurilor din judet, in principal raurile Prut, Siret, Moldova. Debitul mediu multianual al raului Prut in sectiunea Ungheni este de 86,7mc/s (2736 mil.mc), al raului Siret in sectiunea Lespezi 36,8 mc/s, iar volumul multianual scurs pe bazine este neuniform distribuit pe sezoane si luni. Resursele de apa de suprafata sunt completate de acumularile complexe al caror volum util totalizeaza peste 55 mil. mc precum si iazuri cu un volum total de peste 6 mil. mc.
Lacurile de acumulare Parcovaci, Tansa, Chirita, Halceni, Tungujei, asigura un debit total de cca 5000 l/s pentru alimentari cu apa potabila. Din resursele freatice existente in BH Prut cca. 75% sunt localizate in lunca raului Prut, insa depasirea indicatorilor naturali de potabilitate pe o vasta suprafata a bazinului acestui rau conditioneaza o resursa de bilant foarte mica. Aspectul deficitar al acestui bazin se mentine si in privinta apelor subterane de adancime si de medie adancime (de la 50 pana la 300 m). Resursele de apa subterane sunt limitate prezentand interes doar in zona de vest a judetului, respectiv luncile si terasele raurilor Siret si Moldova, unde rezervele de apa freatica exploatabile in conditii de calitate corespunzatoare au un debit de peste 1,8 mc/s. Pe total judet resursele de apa subterana sunt evaluate la debite de 4,047 mc/s, din care numai 1,767 mc/s sunt ape exploatabile, avand indicatori de potabilitate corespunzatori.
Judetul Iasi este amplasat – din punct de vedere geografic – pe trei bazine hidrografice, bazinul hidrografic Prut, bazinul hidrografic Barlad, bazinul hidrografic Siret, ceea ce determina raportarea datelor pe bazine avind ca surse Directia Apelor Siret Bacau si Directia Apelor Prut Iasi.
*n.e.d.-nu exista date NOTA:
- Defalcarea resursei teoretice (de suprafata si subterana) se face de catre institute de cercetare. Noi putem preciza doar ca totalul resursei teoretice (suprafata + subteran) este de 1670 mil mc. - Aceste “resurse utilizabile” se refera doar la partea judetului Iasi administrata de Directia Apelor Prut. Indicatorul captarea apei
NOTA: Directia Apelor Prut administreaza doar partea judetului Iasi amplasata in bazinele hidrografice Prut si Barlad, de aceea volumele de apa specificate in tabelul de sus reprezinta captarile doar pe aceste doua bazine hidrografice. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Lungimea totala a raurilor ce traverseaza judetul Neamt este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistrita are 118,0 km, Moldova 70 km, Cracau 58 km, Ozana 54 km, Siret 42,1km. Lacuri antropice Lacurile existente pe teritoriul judetului sunt artificiale, fiind amenajate in scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigatii, piscicultura, rezerva de apa, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importanta, avand o suprafata de aproximativ 3120 ha si un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m3. Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamt cuprinde in teritoriu de competenta cea mai mare parte a judetului Neamt, exceptie facand zona estica aferenta bazinului hidrografic al raului Barlad. Lungimea retelei hidrografice codificata a judetului Neamt masoara 2150 km, de asemenea se afla un nr. de 39 acumulari, avand scop energetic, piscicol si de atenuare a viiturilor.
Apele subterane utilizate sunt cele freatice care constituie principala sursa pentru alimentarile cu apa ale populatiei din zona (atat ca surse centralizate pentru localitatile urbane cat si ca surse locale-fantani, captari de izvoare-pentru zona rurala). Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa
Indicatorul captarea apei
Yüklə 3,21 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
