Judetul gorj
Indicatori hidrografici descriptivi
Yüklə 3,21 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Judetul HUNEDOARA
Indicatori hidrografici descriptiviCursuri de apa Judetul Arad dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apa din Romania. Teritoriul judetului Arad apartine bazinelor hidrografice: Crisul Negru, Crisul Alb, Mures, Bega. Debitul Crisului Negru are valori medii de 29 m3/s la Zerind, Crisul Alb are un debit care creste de la 13,7 m3/s la Gurahont la 18,6 m3/s la Bocsig si la 21,4 m3/s la Chisineu-Cris. Afluentii Crisului Alb au debite intre 1-3 m3/s la Halmagiu, Zeldis, Dezna, Cigher. Raul Mures are la intrarea in judet un debit de 142 m3/s, iar la Arad 154 m3/s. Debitul maxim al acestui curs de apa poate ajunge si chiar depasi 2000 m3/s (2 150 m3/s) ducand la aparitia inundatiilor. Densitatea retelei hidrografice se inscrie intre 0,6-0,8km/km². Cele mai mici valori ale densitatii retelei de rauri se inregistreaza pe interfluviul Mures-Canalul Morilor. In bazinele raurilor Beliu, Moneasa si Tacasele se inregistreaza cele mai ridicate valori ale densitatii retelei hidrografice. Densitatea medie a retelei de rauri in cuprinsul judetului Arad este de 0,5km/km². Lacurile Dintre suprafetele lacustre se mentioneaza, in special, lacurile naturale de lunca-numeroase pe Valea Muresului, lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la Taut. Apele subterane Apele subterane se caracterizeaza printr-un debit bogat si prin situarea panzei freatice, in general, la mica adancime (peste 2/3 din Campia Aradului are ape subterane la mai putin de 3m adancime). Resursele de apa subterana prezinta un interes deosebit atat sub aspect cantitativ cat si calitativ deoarece din acestea se satisfac cerintele de apa ale populatiei si industriei. Conul aluvionar al Muresului este cunoscut ca fiind cea mai mare hidrostructura din Romania, ceea ce a permis construirea uneia din cele mai mari captari de ape subterane din tara, cea a Aradului, care acopera cca 25 % din totalul rezervelor de apa. Si conul de dejectie al Crisului Alb are un potential bun si de altfel acopera necesarul de apa potabila pentru o serie pentru o serie de localitati. a..Conul aluvionar al Muresului Conul de dejectie al raului Mures se desfasoara spre vest ca un larg evantai, la iesirea din culoarul Muresului imediat aval de Lipova, avand o lungime intre Lipova si Nadlac de cca. 70km si o latime maxima de 59 km pe linia Secusigiu – Graniceri totalizand o suprafata de 2210 km², din care 2040 km² pe teritoriul Romaniei. Fata de axa Muresului, exista o dezvoltare asimetrica in sensul ca sectorul situat la nord de rau ocupa o suprafata mult mai mare (1590 km²) fata de sectorul situat la sud de Mures (450 km²). Pe teritoriul Ungariei, conul ocupa o suprafata de aproximativ 170 km². Orizonturile acvifere din con sunt separate in unele sectoare prin intercalatii lenticulare de argile, argile nisipoase si prafuri argiloase care nu asigura decat partial izolarea stratului acvifer freatic de stratele acvifere de medie adancime. Intercalatiile argiloase sunt in general mai groase si din ce in ce mai numeroase spre extremitatile vestice, nordice si sudice. Deschiderile de foraje au evidentiat un important complex acvifer acumulat in principal in depozite fluvio – lacustre si aluvionare in care, in portiunile cu strat separator de argila apar doua strate acvifere: freaticul, pana la 30 m adancime si cel subiacent, considerat de medie adancime. Acviferul freatic este alimentat atat din precipitatiile cazute pe toata suprafata conului aluvionar, cat si din infiltratii din raul Mures. Studiile cu foraje realizate de I.S.P.I.F. in albia Muresului au aratat ca intre Paulis si Arad, pe o lungime de 16 km, raul are un aport de 640 l/s la alimentarea acviferului. Nivelul hidrostatic intalnit este de regula cuprins intre 2-5 m iar in luncile Muresului, Ierului si al principalelor canale de desecare de 0-2 m. Aspectul curgerii este in general divergent, retelele de descarcare drenand freaticul. Grosimea medie a stratului acvifer freatic, studiat mai aprofundat in lungul frontului nou de captare al municipiului Arad, este de 12-17 m, iar debitele exploatabile pe foraj de 10-14 l/s la denivelari de 0,2 – 2,1 m. Acviferul de medie adancime este localizat in depozite fluvio – lacustre, reprezinta cea mai importanta sursa de apa subterana din care se alimenteaza majoritatea folosintelor. Grosimea orizonturilor acvifere sunt cuprinse, pe intreg arealul, intre 20-80 m. Cele mai mari grosimi fiind in zona Arad – Zimandul Nou – Santana, care coincid cu amplasarea captarii noi a municipiului Arad. Coeficientii de permeabilitate au in general limite largi, valorile extreme fiind K=10 – 140 m/zi. Straturile acvifere din acest con aluvionar au caracter ascensional, nivelul piezometric situandu-se intre 3–7 m. La pomparile experimentale debitele forajelor au fost apreciabile: Q=25-30 l/s, la denivelari de 1,4 – 4,7 m intalnindu-se insa si valori mai mari. Observatiile efectuate asupra nivelurilor hidrostatice din forajele de studii, de exploatare si fantani, conduc la concluzia ca directia generala de curgere a apei subterane este SE – NV sau chiar S - N sau E - V, in functie de zona luata in considerare, iar panta medie este de 0,5– 1‰.
La iesirea din Muntii Codru Moma, aproximativ din dreptul comunei Barsa spre V-NV, raul Crisul Alb a format un con de dejectie bine dezvoltat, reprezentat prin roci cu granulatie diferita si care ocupa o suprafata de 952 km², intreaga suprafata a acestui con de dejectie situandu-se in judetul Arad. Acest con se delimiteaza aproximativ in zona Barsa – Cermei – Vanatori – Socodor – Simand – Seleus – Bocsig. Pe directia V-NV conul are o lungime de cca. 50 km acoperind depozitele de varsta pannoniana pana spre NV de localitatile Siclau – Chisineu Cris – Adea – Misca. Latimea maxima a conului este de 26–27 km, atat pe aliniamentul Sepreus – Cherelus – Zarand, cat si aliniamentul Vanatori – Adea – Chisineu Cris – Simand. Grosimea maxima a depozitelor aluvionare se afla in zona Ineu si este de cca 140 m in timp ce la Bocsig aceasta adancime este de 43 m, la Vanatori de 52 m, la Sicula de 56,5 m, la Zarand de 40m, la Chisineu Cris de 80-100 m, la Socodor de 70 m si la Adea de 57,9 m. c. Alte acvifere de mica extindere
Depozitele pannoniene de sub conul de dejectie al Crisului Alb sunt in general sarace in apa, insa prezinta uneori intercalatii nisipoase care, interceptate in unele foraje de exploatare, debiteaza artezian. Apa are in genere miros de hidrogen sulfurat, gust slab metalic si frecvent prezinta caracter de „apa moale” (duritate totala scazuta de 2-4ºD). Uneori se semnaleaza continuturi depasite de fier si mangan si emantii de gaz metan (Cermei). Parametrii utilizati in calculul acestor rezerve sunt: supraafata = 952 km², grosimea medie a stratelor acvifere din pannonian existente sub conul de dejectie al Crisului Alb = 15 m; coeficient de cedare mediu al nisipurilor acvifere = 0,05.
Depozitele cuaternare care acopera in intregime aceasta zona de campie sunt predominant argiloase, cu rare intercalatii subtiri de nisipuri fine. In forajele executate la Varsand, Pilu, Zerind, Somosches, Berechiu, Iermata Neagra, s-au interceptat mai multe strate acvifere arteziene, continuate in nisipuri fine, in special pe intervalul 230 – 350 m adancime. Pana la 150 m adancime stratele sunt numai ascensionale si debiteaza mult mai slab. Dintre forajele existente se mentioneaza: forajele 280 – 360 m adancime de la Pilu, cu un debit de 1,5 l/s; doua foraje de adancime de la Zerind, cu debitare arteziana; un foraj de adancime de la Iermata Neagra, ambele avand strate acvifere arteziene la adancimi cuprinse intre 265 – 415 m; forajul de 300 m de la Varsand, care debiteaza 4 l/s. Rezerva naturala din aceasta hidrostructura este de circa 270000.000 m3. Apa din acest acvifer este in genere potabila cu miros de hidrogen sulfurat si duritate totala mica (2 – 3 ºd). In afara de acestea mai exista si unele acvifere ce au o extindere relativ redusa dintre care se mentioneaza: lunca paraului Sighisoara la Gurahont, cu un potential de 45 l/s, debit utilizat pentru populatie; acviferul cantonat in roci calcaroase de la Moneasa, cu un debit de 106 l/s; Lunca Muresului la Savarsin cu un debit de 65 l/s; Lunca Muresului la Lipova cu un debit de 65 l/s; Lunca Cigherului in aval de Taut, cu un debit de 30 l/s. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa Valorile indicatorului resurse de apa pentru judetul Arad, pe cele doua bazine hidrografice carora le apartine teritoriul judetului Arad, se prezinta in tabelul 1.
*n.e.d.-nu exista date Indicatorul captarea apei Pentru intervalul de analiza 2001 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Arad, sunt prezentate in tabelul 2.
Din analiza evolutiei acestui indicator se observa variatie a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Arad (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura) cu o crestere in perioada 2003 – 2004 urmata de o scadere brusca la sfarsitul intervalului de analiza. Indicatorul intensitatea captarii apei Pentru intervalul 2001 – 2006 evolutia indicatorului intensitatea captarii apei la nivelul judetului Arad se prezenta in tabelul 3.
Pentru perioada de referinta se constata o crestere constanta a valorilor indicatorului pentru intervalul 2001 – 2004 urmata de o scadere accentuata a valorilor pentru perioada 2005 – 2006. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 3
*n.e.d.-nu exista date
INDICATORI HIDROGRAFICI DESCRIPTIVI Cursurile de apa Raurile Timis, Caras, Cerna, Nera si afluentii lor, precum si ai fluviului Dunarea, formeaza principalele artere hidrografice. Lacurile naturale Lacurile naturale ale judetului Caras-Severin sunt in numar mic si de dimensiuni reduse, cele mai insemnate fiind de natura carstica. Lacurile antropice Lacurile antropice (de baraj) sunt destinate producerii energiei electrice, alimentarii cu apa a localitatilor etc., astfel au aparut cele doua lacuri de la Oravita (Lacul Mare si Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui care serveste la alimentarea cu apa a orasului Anina, cu o suprafata de 9,8 ha, Lacul Marghitas, tot pe paraul Buhui cu suprafata de 4 ha, utilizat initial pentru o microcentrala. Cele mai importante lacuri raman cele de pe Barzava si Timisul superior, avand ca scop alimentarea cu apa a municipiului Resita, producerea de energie electrica (Centralele Breazova-Crainicel, Grebla, agrement, piscicultura). Pe Barzava sunt amenajate lacurile Gozna, Valiug si Secu, iar pe cursul superior al Timisului s-a construit lacul de acumulare “Trei Ape”, cu o suprafata de 52.612 ha. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa La nivelul judetului Caras - Severin, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.
Indicatorul captarea apei Pentru intervalul de analiza 2004 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Calarasi, sunt prezentate in tabelul 2.
Din analiza evolutiei acestui indicator se observa o scadere anuala continua a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Caras - Severin (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura). Indicatorul intensitatea captarii apei Acest indicator se calculeaza ca fiind raportul dintre volumul total de apa prelevat din surse (in mc) raportat la populatia din zona de referinta. Pentru intervalul 2004– 2006 evolutia acestui indicator se prezenta in tabelul 3.
Pentru intervalul de analiza se remarca o diminuare constanta a valorii indicatorului intensitatea captarii apei care se datoreaza in principal fluctuatiilor prelevarii de apa pentru consumatorii industriali. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Reteaua hidrografica a judetului este vasta si complexa. Muresul, care strabate judetul de la est la vest este de departe cel mai important curs de apa al zonei. Cu un bazin hidrografic de 29.767km2 raul Mures isi desfasoara in judetul Hunedoara 109km din lungimea sa, printr-un culoar tectonic larg, primind numerosi afluenti, mai ales din Carpatii Meridionali: Streiul, este cel mai important dintre acestia; izvoraste de sub vf. Batrana (1794m) din Muntii Sureanu, are o lungime de 93km si dezvolta un bazin hidrografic de 1926km2; pe langa apele care le colecteaza din masivul de obarsie, Streiul are o serie de afluenti importanti cu izvoarele in nodul orografic Retezat – Godeanu - Tarcu: Rau Mare (65,8km), Rau Barbat (30km), Rau Alb (21km), care ii imprima Streiului caracteristicile regimului alpin inferior; Cerna, (73km lungime), alt afluent de stanga al Muresului, in aval de Strei, izvoraste de pe versantul estic al Muntilor Poiana Rusca (de la altitudinea de 1100m); Dobra, (42km lungime) este ultimul afluent de stanga mai important pe care Muresul il primeste inainte de iesirea din judet. Din dreapta Muresul primeste in judetul Hunedoara o serie de afluenti marunti, cu un aport hidrologic mai putin insemnat; dintre acestia, demn de amintit este raul Geoagiu (41km), care izvoraste de la 1000m altitudine, din Muntii Metaliferi; in aval de varsarea Geoagiului, Muresul mai primeste din dreapta paraiele Varmaga, Certej (18km), Boholt, Caian (20km lungime) si Glodul, iesind apoi din judet. Partea de nord a judetului este drenata de apele Crisului Alb (238 km lungime si un bazin hidrografic de 3957km2). Sistemul Crisului Alb, dezvoltat in zona de contact a Masivului Bihor, a Muntilor Metaliferi, Zarandului si Codru Moma, dreneaza prin cursul sau principal o serie de depresiuni tectonice ca cea a Bradului. Crisul Alb izvoraste de pe versantul vestic al Muntilor Bihorului de la altitudinea de 980m, de sub vf. Certezul (1184m), din masivul calcaros cristalin al Pietrelor Albe. In cursul superior, salbatic prin malurile lui, are un profil longitudinal neechilibrat, cu pante medii in jur de 9 – 25m/km. La Criscior, dupa ce a parcurs 31km, raul coboara deja la altitudini mici (291m); de aici si pana dincolo de limitele judetului, cursul sau are o cadere de 187m, valoare caracteristica depresiunilor si culoarelor cu puternice aluvionari. Pe teritoriul judetului Hunedoara, raul Crisul Alb isi desfasoara parcursul montan (pana la Blajeni) si sectorul de culoar (pana dincolo de limita judetului). Bazinul Crisului Alb se desfasoara, in buna parte, in regiunea dealurilor inalte, majoritatea afluentilor avand altitudini medii bazinale in jur de 300-600m, ceea ce ii confera un regim si un bilant hidrologic apropiat de cel observat in regiunile deluroase vestice, cu topirea timpurie a zapezilor si cu o instabilitate accentuata a regimului in timpul iernii, in conditiile influentei climatului oceanic. In ceea ce priveste aportul de apa al afluentilor se observa o usoara asimetrie: majoritatea apelor colectate de Crisul Alb sosesc din partea dreapta (Artan, Brad, Juncu, Ribita cu o lungime de 18km). Regimul Ribitei este influentat de regiunea carstica a Bulzului: cheile Uibarestilor (Glodului), cu o lungime de 2km pe valea Bulzestilor (cunoscute mai ales prin Podul natural de la Grohot, cu inaltimea de 20m si latimea de 5-6m, rezultat din procesul de carstificare a calcarului jurasic in care s-a format), cheile Ribicioarei. Spre aval, sirul afluentilor de dreapta organizati pe versantul sudic al masivului Bihorului, continua in judetul Hunedoara cu Baldovinul (13km lungime), si Obarsia sau Steiul (22km lungime). Afluentii de stanga ai Crisului Alb sunt mai putin numerosi (mai mici ca suprafata si bazin hidrografic), cel mai de seama - Valea Satului – avand dimensiuni asemanatoare colectorului (suprafata 107km2 si lungimea de 15km). Restul afluentilor din stanga, primiti dinspre Muntii Metaliferi si Zarandului au dimensiuni asemanatoare: Bucuresci (suprafata de 80km2 si 14km lungime), Luncoi (suprafata de 74km2, 10km lungime), Vata (suprafata de 87km2, 21km lungime) si Pravaleni. Partea sudica a judetului gazduieste bazinul superior al Jiului. Raul Jiu se formeaza in Depresiune Petrosani, prin unirea a doua cursuri de apa: Jiul de Vest si Jiul de Est, primul fiind considerat ca izvor. Jiul de Vest sau Jiul Romanesc, cu un bazin hidrografic de 534km2 si o lungime de 51,4km. izvoraste din Retezatul Mic, de la o altitudine de 1760m, din caldarea glaciara a Scorotelor dominata de vf. Dragsanului (2076m). Aici se aduna o serie de organisme torentiale care dau Jiului un curs superior intermitent. Spre aval, cursul Jiului de Vest urmareste liniile tectonice longitudinale care incadreaza fundul Depesiunii Petrosani ca o continuare concordanta cu valea Cernei. Dintre afluentii pe care Jiul de Vest ii primeste din dreapta amintim Valea Oslei, Garbovu si Valea de Pesti. Afluentii din stanga sunt putin mai dezvoltati: Buta (izvoraste din lacul glaciar Buta), Valea Lazarului (cu obarsia la altitudini mari, in vecinatatea Raului Barbat), Pilugul, Sterminos, Mierleasa, Crevedia si Aninoasa. Jiul de Est sau Jiul Transilvan isi are obarsia la altitudinea de 1430m, la sud de culmea Sureanului (2061m). Afluentii sai sunt:Bilele, Rascoala si Taia, care izvorasc de sub Sureanu si Banita, din dreapta, Sterminos, Cimpa, Maleia si Jietul (dreneaza 13 lacuri glaciare de pe versantul nordic al Parangului).
In judetul Hunedoara sunt numeroase lacuri naturale in zona montana. Lacurile naturale sunt relativ numeroase si sunt, mai ales, de origine glaciara. Mai renumite sunt cele din Muntii Retezat (peste 80 de lacuri si tauri) – Taul Mare, Taul Mic, Taul Portii, Bucura, Zanoaga, Taul Negru, Judele, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul ; din Parang (peste 13 lacuri)– Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denes, Mija, etc. si din Sureanu – Iezerul Mare si Iezerul Mic. Alaturi de acestea, in Muntii Sureanu mai exista si lacuri in doline (majoritatea efemere, dar si unele permanente). Toate acestea sunt lacuri care contribuie la pitorescul alpin al judetului. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile la nivel de b. h. Crisuri:
Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile la nivel de b. h. Jiu – S.H. Petrosani:
Indicatorul captarea apei Prelevarile de apa la nivelul b. h. Crisuri :
Indicatorul intensitatea captarii apei Acest indicator se calculeaza ca fiind raportul dintre volumul total de apa prelevat din surse (in mc) raportat la populatia din zona de referinta. Pentru anul 2005 situatia se prezenta in tabelul 1.
Yüklə 3,21 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
