Judetul gorj
Indicatori hidrografici descriptivi
Yüklə 3,21 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Tabelul 1
|
Indicatori hidrografici descriptivi Cursuri de apa Reteaua hidrografica a judetului Bistrita-Nasaud apartine bazinului hidrografic Somes-Tisa, subbazinul Somesul Mare. Bazinul hidrografic Somes-Tisa este situat in partea de N si NV a tarii si are o suprafata totala de 22380 Km² (9,5% din suprafata tarii) din care 5009 km² se afla pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud. Principalele cursuri de apa din judetul Bistrita-Nasaud sunt:
In zona sud-estica a judetului isi au izvorul unii dintre afluentii raului Mures, respectiv Lechinta de Mures, Lesu si Paraul de Campie Lungimea totala a retelei hidrografice este de cca. 3030 km. Principalele cursuri de apa ca si afluentii din zonele montane se caracterizeaza printr-un regim de curgere permanent, cu o umiditate bogata, in timp ce raurile din zona de dealuri si de campie cum sunt Dipsa pana la Chirales, Melesu pana la Rusu de Jos si Rosua pana la Sintereag se caracterizeaza printr-un regim semipermanent de scurgere. Densitatea retelei hidrografice cu regim de curgere permanent pe teritoriul judetului este de 0,6 km/kmp, valoarea maxima fiind la obarsia Bistritei (cca. 0,9 kmkmp) iar cea minima (cca. 0,3 km/kmp) in bazinele Dipsei si Melesului. Densitatea retelei hidrografice pe raul Somes este evaluata la 0.35 Km/Km². Raurile sunt alimentate predominant prin ploi si zapezi si intr-o mai mica proportie de apele subterane. Debitul de apa mediu multianual specific variaza intre 25 l/s.kmp la 1600 m altitudine si 2,0 l/s.kmp in zona colinara din vest. Scurgerea medie multianuala a raurilor arata ca judetul Bistrita-Nasaud dispune de rezerve de apa, cca. 1,8 miliarde mc. Aportul principal il are Somesul Mare, cu un debit mediu multianual de 4,9 mc/s la Rodna, 15,9 mc/s la Nepos, 43,9 mc/s la Beclean si 48,5 mc/s la limita cu judetul Cluj. Celelalte rauri au debite medii mult inferioare : Anies 3,22 mc/s, Cormaia 2,33 mc/s,Salauta 5,92 mc/s, Bistrita 7.6 mc/s, Dipse 1,45 mc/s, Sieu 13,4 mc/s, Ilisua 3,23 mc/s. Scurgerea minima se inregistreaza, pe intregul judet, de regula in perioada de vara (august-septembrie) si iarna (ianuarie). Scurgerea maxima provine din ploi in iunie-noiembrie, din topirea zapezilor in decembrie-februarie si din actiunea combinata a celor doi factori in martie-mai cand se inregistreaza si unele deversari. In judet ape foarte mari s-au inregistrat in aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970, aprilie 1974. Viitura din mai 1970 a fost cea mai mare inregistrandu-se in zilele de 12-13 debite de 2010 mc/s la Beclean, 618 mc/s la Bistrita pa raul Bistrita si 1130 mc/s la Sintereag pe Sieu. Lacuri naturale Alaturi de apele curgatoare in judet exista lacuri si balti dintre care se amintesc lacul Cetate din localitatea Caianul Mic, Bratenii din Sanmihaiul de Campie, Budurleni la Teaca, lacurile glaciare Lala Mare, Lala Mica, Bila din Muntii Rodnei, lacul Dani la Saratel, lacul Gondos la Nasaud. Lacuri naturale sunt in Muntii Calimani si Rodnei, fiind lacuri glaciare. Lacuri antropice Singurul lac de acumulare din judet este lacul Colibita, la care lucrarile au inceput in 1977. El are o capacitate de retinere de 96 milioane mc de apa (75,12 mil.mc la HNR 79,45 m). Lungimea lacului este de 7400 m iar latimea maxima este de 1100 m. Din apele acestui lac este alimentata, incepand cu 1988, o centrala hidroelectrica tipul CHE – derivatie, cu o putere instalata de 21 MW, debitul instalat de 14,5 mc/s, cu turbine tip Francis, avand o cadere medie de 180 m. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa La nivelul judetului Bistrita - Nasaud, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.
Indicatorul captarea apei Pentru intervalul de analiza 2001 - 2005, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Bistrita - Nasaud, sunt prezentate in tabelul 2.
Din analiza evolutiei acestui indicator se observa o fluctuatie continua a volumelor de apa captate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Bistrita - Nasaud (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura). Indicatorul intensitatea captarii apei Pentru intervalul 2001 - 2005 evolutia indicatorului intensitatea captarii apei la nivelul judetului Bistrita - Nasaud se prezenta in tabelul 3.
Pentru intervalul de analiza se remarca o fluctuatie anuala a valorii indicatorului, situatie ce se datoreaza in principal conjuncturii economice din judet. INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori hidrografici descriptivi Cursuri de apa Reteaua de riuri ce strabate teritoriul judetului Cluj apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Somesului (preponderent al Somesului Mic), dar si bazinelor Crisului Repede si Ariesului inferior. Somesul este al cincilea rau ca marime si debit din Romania. Este format din unirea Somesului Mic cu Somesul Mare langa municipiul Dej. Somesul Mic (format prin confluenta Somesului Rece c u Somesul Cald) are izvoarele in Muntii Apuseni, iar Somesul Mare izvoreste din Muntii Rodnei. Raul Somes are o lungime de peste 465 km si traverseaza Podisului Somesan. Se varsa in Tisa pe teritoriul Ungariei. Crisul Repede izvoreste din Muntii Apuseni (Muntii Gilaului), traverseaza depresiunea Huedin, trecatoarea Ciucea, strabate orasele Huedin si Ciucea din judetul Cluj si se varsa in Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, pesteri si formatiuni abrupte stancoase intre localitatile Huedin s i Vadu Crisului ( Muntii Plopis si Padurea Craiului). Impreuna cu raurile Crisul Alb si Crisul Negru formeaza cele trei Crisuri, cele mai importante rauri din regiunea Crisana. Ariesul izvoraste din Muntii Bihor, care apartin Muntilor Apuseni. Are o lungime de aproximativ 164 km. Se varsa in Mures in apropiere de Ludus. Orasele Turda si Campia Turzii se afla situate pe malurile raului Aries. Multe asezari din zona (Ghiris-Aries, vechiul nume al Campiei Turzii, Luncani) si diviziuni administrative evoca numele raului. Numele maghiar Aranyos, de la "Arany", in traducere "Aur", reprezinta o referire la mineralele existente in rau. Partea nord-estica a judetului este strabatuta de raul Somesul Mare pe o lungime de 6 km, care se uneste cu Somesul Mic formand raul Somes. Dupa ce parcurge 21 km fara afluenti importanti, Somesul iese din judet in dreptul localitatii Capalna cu un debit mediu de cca 77 m3/s. Lacuri naturale In judetul Cluj exista: lacuri naturale antroposaline (Turda, Cojocna, Sic, Ocna Dejului), un lac cu apa dulce Lacul Stiucii); balti (Cornesti, Chinteni, Braniste, Sacalaia) si iazuri (Catina Popii I si Popii II, Geaca, Taga, Sucutard) . Lacuri naturale si antropice Necesitatile hidroenergetice si de alimentare cu apa au condus la realizarea in judetul Cluj a 4 lacuri de acumulare: Belis – Fintinele (460 ha), Tarnita (215 ha) ambele pe Somesul Cald, Gilau (75 ha) si Floresti pe Somesul Mic. Ape subterane Apele de adincime sunt mai slab reprezentate si se caracterizeaza printr-o mineralizare ridicata. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se gasesc la Dezmir, Cojocna, Gadalin, Sic, Gherla, Leghia, Someseni, Turda etc. Indicatori structurali Indicatorul resurse de apa In cazul judetului Cluj, deoarece datele nu permit prezentarea sintetica (tabelara) a indicatorului resurse de apa acestea sunt prezentate descriptiv in cele ce urmeaza. Resursele teoretice de apa de suprafata la nivelul BH Somes se impart in:
Resursele utilizabile potrivit gradului de amenajare, asigurate prin acumulari in BH Somes sunt de 342,13 mil mc. Resursele de apa teoretice aferente BH Crisuri se cifreaza la 3116,4 mil. mc, din care resursele de apa utilizabile sunt evaluate la 744,734 mil.mc. Sursele de ape statatoare cuprind urmatoarele lacuri de acumulare: Fantanele (Volum total – 225 mil mc), Gilau (Volum total - 4.07 mil. mc), Somes Cald (Volum total - 9.530 mil. mc), Tarnita (Volum total -77 ,378 mil. mc), precum si cinci lacuri naturale: Lacul Stiucii, declarat rezervatie naturala si lacurile Cojocna, Sic, Turda si Ocna Dejului care s-au format in vechile exploatari de sare.
Pentru intervalul de analiza 2005 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Cluj, sunt prezentate in tabelul 1.
Indicatorul intensitatea captarii apei Pentru intervalul 2005 – 2005 evolutia acestui indicatorului intensitatea prelevarii apei se prezinta in tabelul 2.
INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA. Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4
*n.e.d.-nu exista date
Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi Cursuri de apa Reteaua hidrologica a judetului Maramures face parte din doua bazine hidrografice, SOMES si TISA. Reteaua de apa de suprafata se inscrie in doua bazine hidrografice distincte – Tisa si Somes – separate de lantul muntos vulcanic Gutai – Tibles i muntii Rodnei, care formeaza o axa ce strabate judetul pe directia NV-SE, respectiv V-E.
In aval de Iza, Tisa primete ca afluent mai important valea Sapanta. Somesul curge in judetul Maramure intre Benesat si Seini pe 50 km. Aici primete afluenti mai importanti: Lapus unit cu raul Sasar, Salaj, Barsau si Baita. Raurile judetului Maramure, datorita diversitatii reliefului si regimului precipitatiilor, au un regim hidrologic relativ variabil, viiturile puternice avand ca efect primar degradarea albiilor si malurilor. Lacuri naturale In judetul Maramures sunt inventariate 14 lacuri naturale situate in zone montane si depresionare, prezentand interes turistic, precum si 14 acumulari care, exceptand acumularea Stramtori – Firiza, sunt de interes local, de agrement si piscicol. Enumeram lacurile glaciare Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescu, Izvorul Bistritei Aurii, Gropilor, lacurile naturale Vinderel, Magura, Morarenilor, precum si lacurile de dizolvare si prabusire ale unor ocne cu exploatari stravechi de sare, care se afla la Ocna Cugatag si Cotiui. Apa este clorurata, sodica, cu concentratii aproape de saturatie (30 g/l) si are proprietati terapeutice, la care se adauga fenomenul de heliotermie. Lacul Albastru, in apropiere de oraul Baia Sprie, avand un diametru de 60-70 m si o adancime mai mare de 5 m, este unic prin origine (prabusirea intr-o galerie de mina) si chimismul apei. Lacuri antropice Acumularile antropice au o suprafata de cca 162,3 ha, lacul Stramtori Firiza, cel mai important (cca. 17 milioane m3 apa), asigurand alimentarea cu apa potabila si industriala in zona Baia Mare i Baia – Sprie, avand ca roluri secundare atenuarea undelor de viitura si producerea de energie electrica. Se afla in executie sistemul de amenajari hidroenergetice Runcu-Brazi-Firiza, cu acumularea Runcu (cca 30 milioane m3 apa in final). Yüklə 3,21 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
