Judetul gorj

Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi

Cursuri de apa

In judetul Vrancea reteaua hidrografica are o lungime totala de 1.794 km si cuprinde cursurile de apa ce au lungimi de peste 5 km fiecare.

Cel mai mare, si principalul colector al bazinului hidrografic cu acelasi nume este raul Siret, care are o lungime totala a cursului de 559 Km, din care 114 Km pe teritoriul judetului Vrancea .Acesta strabate judetul extremitatea estica de la nord la sud, marcand hotarul cu judetul Galati. Suprafata bazinului hidrografic este de 42890 km² ,din care in Vrancea este de 15.840 km² ( suprafata bazinului propriu fiind de 4102 km²)

Raul Siret are urmatorii afluenti principali:

Raul Trotus – cu o lungime de 14 km pe teritoriul judetului Vrancea.

Paraul Zabrauti – cu o lungime a cursului principal de 42 km, izvoraste de sub varful Zabrauti (783 m), situat in Subcarpatii de Curbura, este situat in nordul judetului Vrancea si se varsa in raul Siret la nord de orasul Marasesti. Orientarea bazinului hidrografic Zabrauti este NV-SE, iar forma sa reprezinta o asimetrie de dreapta. Prin pozitia sa, bazinul Zabrauti se gaseste la contactul dintre regiunea colinara cu clima continentala si regiunea colinara cu clima continental moderata.

Raul Susita – izvoraste din Muntii Vrancei (dealul Coasa), sursa de apa provenind din trei izvoare: izvorul Cerbului, paraul Adanc si paraul Rosu si are o lungime de 68 km. Bazinul hidrografic are o suprafata de 410 km² si se invecineaza la nord cu bazinul Zabrauti si la sud cu bazinul hidrografic Putna. Paraul Susita strabate un teritoriu foarte variat ca altitudine, de la Muntii Vrancei (1.500-1.300 m), cu masivele Zboina Neagra, Tiua Neagra, Tiua Golasa, dealurile subcarpatice (450-500 m), cu depresiunea submontana Soveja, depresiunea intradeluroasa Putna-Susita si dealurile inalte estice.

Raul Putna – izvoraste din Muntii Lacauti (1.723 m), este afluent de dreapta al raului Siret, are o lungime de 153 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 2.480 km². Bazinul hidrografic este situat in intregime in judetul Vrancea. Caracteristica bazinului hidrografic al raului Putna o constituie faptul ca el este dezvoltat pe partea dreapta, unde primeste principalii afluenti. Raul Putna se varsa in raul Siret in zona satului Calienii Noi, comuna Nanesti.

Raul Ramnicu-Sarat – are o lungime de 137 km, din care in jur de 40% din lungime este situata pe raza judetului Vrancea. Bazinul hidrografic are o suprafata de 1.063 km². O caracteristica generala a raurilor o constituie marea variatie a scurgerii in cursul aceluiasi an, dar si de la un an la altul. Sunt recunoscute in acest sens lungi perioade secetoase ce alterneaza cu altele deosebit de ploioase, cand debitele raurilor ating valori de zeci si sute de ori mai mari decat cele medii multianuale, provocand inundatii.

Lacuri naturale si lacuri antropice

Lacuri din zona montana.

Lacul Negru, in suprafata de cca. un hectar, este situat la altitudinea de 1250 m, pe versantul sudic al Dealului Negru din bazinul superior al Izvoarelor Narujei;

S-a format in urma unei alunecari uscate pe fata de strat, fiind individualizat prin prezenta unei turbarii active si flotante la suprafata lacului, constituind un habitat unic in Vrancea, corespunzator tipului nr. 7110 din Anexa 1 a Directivei 93/43/CEE, din 21 Mai 1992 ( Tipuri de habitate naturale de interes comunitar a caror conservare necesita desemnarea zonelor speciale de conservare ).Acest habitat a fost declarat arie protejata.

Lacuri din zona colinara si de ses.

Aceste tipuri de habitate ocupa suprafete restranse, singurul lac important existent in zona colinara fiind localizat langa Comuna Vintileasca. In acest lac, cu toate ca chimismul apei permite dezvoltarea unei biocenoze caracteristice, temperatura scazuta a apei constituie un factor restrictiv in dezvotarea unui ecosistem echilibrat.

Lacurile din zona de ses sunt in cea mai mare parte de origine antropica (lacuri de baraj - acumularea Calimanesti, iazuri- Calieni, helestee- Mandresti, balti formate in urma exploatarii de agregate minerale- Doaga, Suraia, etc.), si sunt in cea mai mare parte afectate de seceta si de procese de eutrofizare.

Apele de suprafata:

Principalele cursuri de apa din judet sunt:

• 
  raul Siret – cu o lungime de 116 km, delimiteaza judetele Vrancea si Galati, fiind principalul curs de apa in care se varsa raurile interioare ale judetului.
  
• 
  raul Trotus – afluent de dreapta al raului Siret, cu o lungime de 14 km si suprafata bazinului de 130 km² pe judetul Vrancea.
  
• 
  Paraul Susita – cu o lungime de 75 km, parau care are un regim nepermanent si pe care, in perioadele secetoase, intalnim fenomenul de sec pe anumite sectoare.
  
• 
  Raul Putna – izvoraste din muntii Vrancei si are o lungime de 153 km si o suprafata de 2480 km², fiind cel mai important curs de apa din judet.
  
• 
  Paraul Milcov – cu o lungime de 79 km, care in partea superioara a bazinului prezinta o mineralizare naturala.
  
• 
  Paraul Ramna – cu o lungime de 66 km, parau care in perioadele secetoase nu are debit.
  
• 
  Raul Rm. Sarat – traverseaza atat judetul Vrancea, pe o lungime de 86 km, cat si judetul Buzau, pe o lungime de 51 km; acesta prezinta un grad de mineralizare naturala ridicat.
  

Debitele medii in anul 2006pe cursurile de apa la statiile hidrometrice urmarite au urmatoarele valori: r.Siret-SH Adjudu Vechi=261 mc/s, SH Lungoci=295 mc/s,r.Putna-SH Lepsa=1,91 mc/s,SH Botarlau=17,7 mc/s,pr.Milcov SH Golesti=2,32 mc/s,pr Ramna SH Jiliste=1,26mc/s si r.Rm.Sarat SH Tataru=2,55mc/s.

Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

Tabelul 1
Judet	Resursa de suprafata		Resursa din subteran
	teoretica	utilizabila	teoretica	utilizabila
Vrancea	840000	210000	34000.	156000

-resursele de apa de suprafata potentiale - 840000 mii.mc

din care tehnic utilizabile - 210000 mii.mc.

-resurse de apa subterane potentiale - 345000 mii.mc

din care tehnic utilizabile - 156000 mii.mc.

Indicatorul captarea apei

Prelevari de apa pe surse in anul 2006:

a) apa de suprafata: 1574 mii mc, din care:

- populatie - 26,0 mii mc

- activitati industriale - 1246 mii mc

- irigatii - 2 mii mc

- piscicultura - 300 mii mc

b) apa din subteran: 15107 mii mc, din care:

- populatie -10361 mii mc

- activitati industriale - 4457mii mc

- irigatii - 54 mii mc

- zootehnie - 235 mii mc

Nivelul folosintei resursei de apa de suprafata - 0,74%

Nivelul folosintei resursei de apa subterana – 9,67%

INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 2

Tabelul 2
SURSA	VOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)
	IRIGATII						ZOOTEHNIE						PISCICULTURA
	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2003	2004	2005	2006
Sursa directa	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.
Sursa suprafata	1579.09	9561	7128	4046.2	121	2	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	275	300	275	300
Sursa subteran	145	258	77	68.5	51	54	117.5	233	182	177.3	196	235	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.
TOTAL	1724.09	9819	7205	4114.7	172	56	117.5	233	182	177.3	196	235	275	300	275	300

*n.e.d.-nu exista date
Regiunea de dezvoltare sud muntenia

Regiunea Sud Muntenia este una dintre cele mai mari regiuni ale tarii, astfel:

• 
  Suprafata–34 453 km², reprezentand 14,45% din suprafata Romaniei
  
• 
  Populatia – 3 465,5 mii locuitori, reprezentand 15,4% din populatia totala a tarii.
  
• 
  Unitati teritorial-administrative - 16 municipii, 32 orase, 507 comune.
  

In cele sapte judete ale regiunii: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman exista unitati administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului, cu valoare culturala de interes national, situate in 11 municipii, 11 orase si 71 de comune 43030’

Hidrografie

Principalele cursuri de apa care strabat regiunea 2 SE sunt: Dunarea, Siret, Prut, Barlad, Buzau, Calmatui, Trotus, Putna, Ramnicu Sarat.

Dunarea este elementul dominant al retelei hidrografice a Regiunii Sud-Muntenia. Reteaua hidrografica este una foarte variata, cuprinzand raurile: Arges, Olt, Dambovita, Prahova, Vedea, Teleajan, Teleorman, Raul Doamnei si multe altele de o importanta mai mica.

Lungimea retelei hidrografice a regiunii este de 5816km.

Toata aceasta retea hidrografica este colectata in final de fluviul Dunarea. In zona Muntilor Fagaras se gasesc lacurile naturale glaciale, urmare a glaciatiunii din pleistocenul superior.

Principalele cursuri de apa din Regiunea Sud Muntenia sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Principalele cursuri de apa din Regiunea Sud Muntenia

Tabelul 1
Cursuri de apa pe teritoriul judetului	Lungimea cursului de apa (km)
Judetul Arges	670
Judetul Calarasi	196
Judetul Dambovita	700
Judetul Giurgiu	359
Judetul Ialomita	403,4
Judetul Prahova	1100
Judetul Teleorman	255,6
Total	3684

Resurse de apa

Apele curgatoare din Regiunea Sud Muntenia apartin bazinelor hidrografice Arges-Vedea si Ialomita-Buzau. Toate raurile interioare se varsa in fluviul Dunarea, care margineste la sud regiunea. Fluviul Dunarea, al doilea ca marime din Europa si ar putea fi cea mai bogata sursa de apa, insa caracterul sau international si pozitia in extrema sudica, impune anumite limitari in utilizarea apelor sale.

Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile la nivelul anului 2004 in regiunea 3 Sud Muntenia sunt redate sintetic in tabelul de mai jos :

Tabelul 2
Judetul	Suprafata (mii. mc)		Subteran (mii. mc)
	Teoretica	Utilizabila	Teoretica	Utilizabila
Arges	2323	1714	868	750
Calarasi	421	33	8	7
Dambovita	107	46	14	13
Giurgiu	1482	889	408	224
Ialomita	1895	1386	443	181
Prahova	456	226	208	151
Teleorman	4730	3482	1834	1666
Total	11414	7776	3783	2992

Prelevari de apa

In anul 2006, prelevarile de apa au fost de 361379 mii mc, cu 27% mai putin decat in anul 2005.

Tabelul 3
Nr. crt	Judet	Suprafata mii mc	Subteran mii mc	Total mii mc
1	Arges	74122	9862	83984
2	Calarasi	28188	9365	37553
3	Dambovita	38298	7296	45594
4	Giurgiu	5400	9175	14575
5	Ialomita	30248	9051	39299
6	Prahova	58008	49470	107478
7	Teleorman	2054	30842	32896
Total		236318	125061	361379

Judetul Arges Judetul Arges este situat in partea central - sudica a tarii si are osuprafata judetului Arges este de 6826,3 km², ceea ce reprezinta aproape 3% din intreaga suprafata a Romaniei.

INDICATORI HIDROGRAFICI DESCRIPTIVI

Cursuri de apa

Apele curgatoare de pe teritoriul judetului Arges, apartin bazinelor hidrografice Arges, Vedea si Olt, lungimea totala a principalelor cursuri de apa fiind de circa 1000 km, la care se adauga inca 1500 km ape secundare. Principalele cursuri de apa de pe teritoriul judetului Arges silungimea acestora este prezentata in tabelul 1.

Tabelul 1
Denumirea cursului de apa	Lungimea cursului de apa (km)
	totala	pe teritoriul judetului
Arges	350	142
Raul Doamnei	107	107
Cotmeana	93	92
Topolog	111	89
Dambovita	286	81
Argesel	80	80
Valsan	79	79
Total	1106	670

Raul Arges este principalul curs de apa de pe teritoriul judetului drenand partea de nord si nord-vest a acestuia. Argesul izvoraste din muntii Fagaras, dintre varfurile Negoiu si Moldoveanu strabatand apoi zona subcarpatica si a dealurilor piemontane.. Pe teritoriul judetului lungimea raului Arges este de 142 km, directia sa de curgere fiind orientata pe axa NV – SE. In dreptul comunei Merisani se afla confluenta cu raul Valsan (L = 79 km). In dreptul municipiului Pitesti, are loc confluenta Argesului cu unul dintre principalii sai afluenti, Raul Doamnei (L = 107 km). Principalul afluent al Raului Doamnei este Raul Targului care la randul sau primeste alti afluenti cum ar fi: Bratia si Argeselul. In aval de Pitesti, Argesul aduna ape si cursuri de apa de mai mica importanta din Podisul Candesti si din Campia piemontana a Pitestilor cum sunt Carcinovul, Glambocelul, Neajlovul si Dambovnicul.

Raul Dambovita este un alt curs de apa ce strabate teritoriul judetului Arges fiind afluent al raului Arges (punctul de confluenta afladu-se la Budesti in judetul Ilfov). Lungimea raului Dambovita pe teritoriul judetului Arges fiind de 81 Km, dintr-un total de 286 Km.

Partea de nord - vest a judetului este drenata de cursul superior al raului Topolog care are o lungime de 82 km pe teritoriul judetului Arges, dintr-un total de 111, acesta fiind afluent al Oltului.

Partea de sud a judetului este drenata de sistemul hidrografic al raului Vedea (15 km), cu obarsia in Podisul Cotmenei. O parte dintre afluentii raului Vedea isi aduna apele in zona de podis (raurile Vedita si Cotmeana) altii izvorand din Campia piemontana a Vedei (Burdea, Valea Cainelui si mai la est cel mai mare afluent al sau, Teleormanul).

Lacuri naturale

Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales in muntii Fagaras. Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul sudic, in judetul Arges, mentionam.: Iezer, Zarna, Jgheburoasa, Mioarele, Rosu, Podul Giurgiului, Buda, Capra, Caltun. Dintre lacurile glaciare, Lacul Jgheburoasa se gaseste la cea mai joasa altitudine, 1956 m, iar Lacul Mioarele se afla la cea mai inalta altitudine, 2282 m. Lacul cu cea mai mare adancime este Caltun de 11,80 m, urmat de Lacul Capra de 8,00 m, iar cea mai mica adancime o are Lacul Zarna de 0,25 m.Principalele lacuri naturale de pe teritoriul judetului Arges sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2
Denumire	Localizare	Altitudine (m)	Suprafata (ha)	Adancimea maxima (m)	Volum (mc)
Iezer	Iezer – Papusa	2130	0.38	5.10	7550
Zarna	Fagaras	1980	0.48	0.25	680
Jgheburoasa	Fagaras	1956	12.00	0.80	6380
Mioarele	Fagaras	2282	0.12	0.40	316
Rosu	Fagaras	2130	0.96	2.50	10937
Podul Giurgiului	Fagaras	2264	0.22	3.00	3800
Buda	Fagaras	2056	0.87	2.20	8885
Capra	Fagaras	2230	1.83	8.00	73600
Caltun	Fagaras	2175	0.78	11.80	32240

Lacuri antropice

Configuratia reliefului si constitutia petrografica a rocilor confera principalelor rauri din Arges un ridicat potential hidroenergetic care a fost pus in valoare odata cu realizarea lacului de acumulare Vidraru si a celorlalte lacuri de baraj amenajate in aval de Vidraru pana la Pitesti – Oesti, Cerbureni, Curtea de Arges, Zigoneni, Valcelele, Bascov, Pitesti - precum si a lacurilor de acumulare Budeasa, Cumpana, Valsan si Baciu. Suprafata totala a lacurilor de acumulare de pe teritoriul judetului Arges este de 2914,5 ha. Principalele baraje si lacuri de acumulare de baraj situate pe teritoriul judetului Arges sunt prezentate in tabelul 3.

Tabelul 3
Numele barajului	Cursul de apa	H m	Vlac hm^3	Slac ha	Llac km	Sbazin km²	Scop
BASCOV	Arges	21.0	5.3	140	2.0	1162	alim. cu apa; energ. el.; irigatii
BUDEASA	Arges	33.0	54.9	643	6.0	1100	alim. cu apa; energ. el.; irigatii; atenuare
CERBURENI	Arges	18.0	1.7	35	1.0	480	energie electrica
CUMPANITA	Cumpana	33.0	0.3	3	0.9	5.6	energie electrica
CURTEA DE ARGES	Arges	19.0	1.1	26	0.9	570	energie electrica
GOLESTI	Arges	32.0	78.5	680	7.0	3100	alim. cu apa; energ. el.; irigatii; atenuare
MARACINENI	Raul Doamnei	20.0	38.5	380	5.0	1820	energie electrica; atenuare
OESTI	Arges	20.0	1.8	42	1.2	441	energie electrica
PECINEAGU	Dambovita	105.0	276.0	69	182.0	103	alim. cu apa; energ. el.; irigatii
PITESTI (PRUNDU)	Arges	21.0	4.8	150	4.0	3085	alim. cu apa; energ. el.; irigatii
VALSAN	Valsan	24.0	0.2	2	0.1	68	energie electrica
VIDRARU	Arges	166.0	465.0	1000	11.0	286	energie electrica
ZIGONENI	Arges	29.0	13.3	165	3.0	625	alim. cu apa; energie electrica

Ape subterane

In judetul Arges apele freatice se gasesc in general la mari adancimi (peste 100m), datorita atat ponderii reliefului, cat si structurii sale.

In lunca Argesului ca si in luncile raurilor din sud-vest si sud, apa freatica se gaseste la 10-20m adancime si poate fi captata prin puturi al caror debit este cuprins intre 5-14l/s, uneori avand chiar curgere permanenta (fantani arteziene ).

Nivelul piezometric al panzei freatice este de 10-20 m. Cel mai adanc nivel, de 30 m se afla in Piemontul Cotmeana, recunoscut ca o zona cu mare deficit de apa, iar cel mai ridicat nivel, de 2 m se afla in depresiunea Getica formata din Muscelele Argesului si Piemontul Candesti si in luncile si terasele raurilor. Fluctuatia nivelului hidrostatic in timpul anului este de cca 2 m.

Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

Valorile indicatorului resurse de apa pentru judetul Arges, pe cele doua bazine hidrografice carora le apartine teritoril judetului Arges) se prezinta in tabelul 4.

Tabelul 4
Bazinul hidrografic	Resursa de apa de suprafata (mii m^3)		Resursa de apa subterana (mii m^3)
	Teoretica	Utilizabila	Teoretica	Utilizabila
Arges	1960000	1672650	696000	600000
Vedea	363000	40500	172000	150000
TOTAL	2323000	1713150	868000	750000

Indicatorul captarea apei

Pentru anii 2005 si 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun sunt prezentate in tabelul 5.

Tabelul 5
Sursa de apa	Volume medii de apa captate anual (mii mc)
	2005	2006
B.H. ARGES
-de suprafata	74815	74122
-din subteran	7510	7704
TOTAL B.H. ARGES	82325	81826
B.H. VEDEA
-din subteran	987	2158
TOTAL JUDET PE SURSE
-de suprafata	74815	74122
-din subteran	8497	9862
TOTAL	83312	83984

Din analiza evolutiei acestui indicator in perioada analizata nu se observa modificari semnificative a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor folosintelor consumatoare de apa (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura) din judetul Arges.

Indicatorul intensitatea captarii apei

Pentru anii 2005 si 2006 evolutia indicatorului intensitatea captarii apei la nivelul judetului Arges se prezenta in tabelul 6.

Tabelul 6
Denumirea indicatorului	2005	2006
Volumul total de apa prelevata (mc)	83312000	83984000
Numar locuitori pe judet	646899	645595
Intensitatea prelevarii apei (mc/locuitor)	128.79	130.09

Pentru perioada de referinta se constata o crestere a valorii indicatorului mentionat.

Din analiza evolutiei acestui indicator se observa usoara crestere a volumelor de apa prelevate pentru satisfacerea cerintelor principalelor folosinte consumatoare de apa din judetul Arges (populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura).

INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 7

Tabelul
SURSA	VOLUME DE APA PRELEVATE (mii mc)
	Irigatii			Piscicultura			Zootehnie
	2002	2005	2006	2002	2005	2006	2002	2005	2006
Sursa suprafata	958	421	568	10500	4590	4436	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.
Sursa subteran	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	502	*n.e.d.	*n.e.d.
TOTAL	958	421	568	10500	4590	4436	502	0	0

*n.e.d.-nu exista date

Judetul Calarasi Judetul Calarasi este situat in partea de Sud Est a Romaniei pe cursul mijlociu al fluviului Dunarea si al bratului Borcea.

Indicatori hidrografici descriptivi

Cursuri de apa

Reteaua hidrografica de pe teritoriul judetului Calarasi se compune din 2 bazine hidrografice, Bazinul Dunarii si al Argesului si dintr-un subbazin, cel al Mostistei.

Reteaua hidrografica a judetului Calarasi este reprezentata de :

• 
  Fluviul Dunarea – 150 km ;
  
• 
  Bratul Borcea – 66 km ;
  
• 
  Raul Arges – 37 km ;
  
• 
  Raul Dambovita – 28 km ;
  

Fluviul Dunarea, care delimiteaza teritoriul judetului in sud si sud- est de la km 300 (Cernavoda ) la km 450 ( Gostinu), se desparte in doua brate: Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe dreapta – care inchid intre ele: Balta Ialomitei sau Insula Mare a Ialomitei .

Pe teritoriul judetului Calarasi Dunarea are o lungime de 150 km. Debitul mediu multianual al Dunarii este de 5890 mc/s la intrarea in judet si cca 5970 mc/ s la iesire. Debitul se dirijeaza in principal pe Dunarea Veche( 90 % ), bratul Borcea fiind slab alimentat (cca 600 mc / s). Dupa legatura acestuia cu bratul Raul procentul creste la cca 60 % , ceea ce face ca navigatia sa fie dirijata in prezent pe traseul Dunarea Veche – Raul – Borcea.

Afluentul cel mai important al Dunarii de pe teritoriul judetului este raul Arges, confluenta situandu-se in amonte de Oltenita la km 431 + 0500. Intrarea in judet se face in zona localitatii Budesti cu o suprafata de bazin de aproximativ 9200 km² , iar la varsare ,aceasta creste la 12590 km². Cresterea suprafetei de bazin se datoreaza in principal afluentului sau Dambovita (2830 km²) pe care il primeste in aval de Budesti . Debitul mediu multianual al raului Arges la intrarea in judet este 56 mc / s, iar la varsare ajunge la 73 mc /s.

In afara raurilor Arges si Dambovita, care prin sectoarele lor inferioare dreneaza partea de SV a judetului, exista si cursuri de apa de mai mica importanta ce apartin retelei autohtone. Dintre acestea se mentioneaza raurile Mostistea (1734 km² ), cu izvoarele in judetul Ialomita, Barza (66 km² ), Zboiul (100 km² ). Densitatea medie a retelei hidrografice de numai 0,12 km / km² este una din cele mai scazute din tara ea devenind practic nula in partea de NE a judetului.

Lacuri naturale si antropice

Dintre lacurile naturale trebuie mentionate in primul rand limanele fluviale situate de- a lungul Dunarii si anume : Mostistea , Galatui cu Potcoava , amplasate pe cursul inferior al vaii Berza. Lacurile de lunca mai numeroase altadata sunt reprezentate astazi doar de Ciocanesti si Iezer- Calarasi din Lunca Dunarii , Mitreni din lunca Argesului si Tatarul din Lunca Dambovitei .

Se mentioneaza faptul ca, in trecut din aceasta categorie facea parte si lacul Greaca astazi complet desecat pe teritoriul judetului Calarasi, cu suprafata de luciu de apa numai in judetul Giurgiu .

Lacuri antropice

Lacurile din judetul Calarasi sunt in general de natura antropica, si sunt reprezentate de iazurile raspandite in majoritate pe valea Mostistei si afluentii acestuia (Rasa, Luica, Zboiul , Berza si Pasarea):

• 
  Lacul Mostistea – 213 km lungime cu 5670 ha luciu de apa
  
• 
  Lacul Galatui – 610 ha luciu de apa ;
  
• 
  Lacul Iezer – Calarasi - 300 ha luciu de apa ;
  
• 
  Luciu de apa – 3341 ha , incluzand lacuri neamenajate , iazuri piscicole , etc.
  

Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

La nivelul judetului Calarasi, valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.

Tabel 1
Resursa de suprafata (mii mc)		Resursa din subteran (mii mc)
Teoretica*	Utilizabila*	Teoretica	Utilizabila
421100	227000	264902	n.e.d.

*din lacuri de acumulare

Indicatorul captarea apei

Pentru intervalul de analiza 2004 - 2006, valorile indicatorului captarea apei precum si cele ale subindicatorilor ce il compun, pentru judetul Calarasi, sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul 2
Sursa	Volume de apa captate (mii mc/an)
	2004	2005	2006
Subteran	3994	7555.01	8000
Suprafata	54884	32920.32	29553.47
Total	58878	40475.3	37553.5

Indicatorul intensitatea captarii apei

Acest indicator se calculeaza ca fiind raportul dintre volumul total de apa prelevat din surse (in mc) raportat la populatia din zona de referinta.

Pentru intervalul 2004– 2006 evolutia acestui indicator se prezenta in tabelul 3.

Tabelul 3
Denumirea indicatorului	2004	2005	2006
Volumul total de apa captata (mc)	58878000	40475300	37553500
Numar locuitori pe judet	319168	318360	317172
Intensitatea captarii apei (mc/locuitor)	184.47	127.14	118.40

Pentru intervalul de analiza se remarca o scadere a valorii indicatorului care se datoreaza in principal fluctuatiilor prelevarii de apa pentru consumatorii industriali.

INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 4

Tabelul 4
SURSA	VOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)
	IRIGATII		ZOOTEHNIE			PISCICULTURA
	2004	2005	2004	2005	2006	2004	2005	2006
Sursa directa	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.
Sursa suprafata	21567	797	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	10950	11762,32	11600
Sursa subteran	*n.e.d.	*n.e.d.	1191	1151,4	1365	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.
TOTAL	21567	797	1191	1151,4	1365	10950	11762,32	11600

*n.e.d.-nu exista date

Judetul Dambovita Judetul Dambovita este situat in partea central-sudica a tarii are o suprafata de 4 054 km², este unul dintre judetele mici ale tarii, si ocupa aproximativ 1,7% din suprafata Romaniei, situandu-se ca intindere pe locul 37 intre judete.

indicatori hidrografici descriptivi

Cursuri de apa

Reteaua hidrografica are o densitate relativ mare (0,5 km/km²), variind intre 0,5-0,8 km/km² in zona muntoasa si 0,3-0,4 km/km² in zona de campie. Principalele cursuri de apa din judet sunt Ialomita, Arges si Dambovita, importante surse de alimentare cu apa pentru populatie, industrie si agricultura.

Ape subterane

Rezervele de ape subterane din cuprinsul judetului Dambovita depind de gradul de permeabilitate, de grosimea si extensiunea rocilor care le inmagazineaza. In zona montana, datorita petrografiei specifice a straturilor, permeabilitatea este scazuta si apa subterana se afla la adancimi mici, amplasata in depozite in panta sau la baza muntilor.

Depozitele din zona subcarpatica au grade diferite de permeabilitate, depozitele de pietrisuri si nisipuri dintre Dambovita si Arges au permeabilitate buna, iar in zona sud-vestica a judetului apele freatice au conditii foarte bune de inmagazinare. In zona de campie se semnaleaza prezenta unui strat acvifer freatic aproape uniform, a carui grosime creste de la nord la sud. Apele cantonate in stratul acvifer freatic pot fi folosite in alimentarea cu apa potabila si pentru irigatii. Importante sunt si apele freatice din luncile Argesului si Dambovitei, pe intregul traseu din judet si pe Valea Ialomitei, in aval de Pucioasa, prin posibilitatile de folosire ca apa potabila, industriala, pentru irigatii. In general directia de miscare a apelor subterane este dinspre nord-vest spre sud-est, corespunzator cu inclinarea generala a reliefului.

Nivelul mediu piezometric al panzei freatice in B.H. Ialomita Superioara (in m de la suprafata solului) :

• 
  Dimoiu F1 = 4,43 -Dimoiu F2 = 2,91 -Dimoiu F3 = 5,38
  
• 
  Marcesti F1 = 1,10 -Marcesti F2 = 3,75 -Marcesti F3 = 3,81
  
• 
  Gura Ocnitei F1 = 12,79 -Baleni F1 = 10,32 -Gheboaia F1 = 1,79
  
• 
  Comisani F1 = 5,47 -Bilciuresti F1 = 4,10 -Lucianca F1 = 2,20
  
• 
  Bucsani F1 = 1,47 -Postarnacu F1= 4,78 -Bratasanca F4 =19,16
  
• 
  Bratasanca F6 = 13,07 -Finta Mare F1 = 5,59 -Matracaua F1 = 4,40
  

Uneori in timpul infiltratiilor, venind in contact cu unele straturi de roci, apele se pot mineraliza aparand la suprafata ca ape minerale, cum sunt cele de la Pucioasa (apele sulfuroase, clorurosodice, sulfatate, bicarbonatate) sau de la Vulcana Bai (iodurate, bromurate). Ape minerale cu diferite compozitii (mai ales saline) s-au descoperit la Ursei, Varfuri, Bezdead, Glodeni. Cele de la Gura Ocnitei sunt valorificate inca din 1959.

Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa

Resursele de apa ale judetului Dambovita sunt constituite din apele de suprafata (rauri si lacuri) si din apele subterane. Valorile indicatorului resurse de apa sunt prezentate in tabelul 1.

Tabel 1
Bazinul hidrografic	Resursa de suprafata (mii.mc)		Resursa din subteran (mii.mc)
	Teoretica	Utilizabila	Teoretica	Utilizabila
Buzau – Ialomita	97110	38298	9496	7296
Arges - Vedea	9563	7842	5004	6454

Indicatorul captarea apei

Anul 2003

Volumul de apa prelevat de AN “ APELE ROMANE “ S.A.- Directia Apelor Ialomita – Buzau a fost distribuit dupa cum urmeaza :

Total (mii mc) prelevari (populatie + industrie + zootehnie + piscicultura) :

• 
  suprafata 89668
  
• 
  subteran 8175
  
• 
  total 97843; distribuit dupa cum urmeaza:
  
  • 
    industrie - total 67482 (40268 transferati in b.h.Arges) (68,97%)
    
  • 
    populatie – total 20594 (21,05%)
    
  • 
    zootehnie - total 407(0,42%)
    
  • 
    piscicultura - total 9360(9,56%)
    

Volumul de apa prelevat de AN “ APELE ROMANE “ S.A.- Directia Apelor Arges – Vedea a fost distribuit dupa cum urmeaza:

• 
  din subteran: 3682
  
• 
  suprafata: 8691 ,
  
• 
  global in BH Arges – 12373 mii mc, distribuiti :
  
  • 
    populatie – 1735  - 14,02%
    
  • 
    industrie – 3037 –  24,55%;
    
  • 
    zootehnie – 154 – 1,24%;
    
  • 
    piscicultura – 6533 – 52,80%
    
  • 
    irigatii – 788 - 6,37%
    
  • 
    alte activitati – 126 – 1,02%
    

TOTAL in BH Arges si BH Ialomita Superioara (mii mc):

• 
  suprafata - 98359
  
• 
  subteran - 11857
  
• 
  total 110216 ; distribuit dupa cum urmeaza :
  
  • 
    industrie - total  - 70519 – 63,98%
    
  • 
    populatie – total  - 22329 – 20,26%
    
  • 
    zootehnie - total  - 561 – 0,51%
    
  • 
    piscicultura- total – 15893 – 14,42%
    
  • 
    irigatii – 788 – 0,72%
    
  • 
    alte activitati – 126 – 0,11%
    

Anul 2004

Totalul de 74607 mii mc prelevat de AN “APELE ROMANE“ S.A.- Directia Apelor Ialomita -– Buzau a fost distribuit dupa cum urmeaza :

Total (mii mc) prelevari (populatie + industrie + zootehnie + piscicultura):

• 
  suprafata 67107
  
• 
  subteran 7500
  
• 
  total 74607 distribuit dupa cum urmeaza :
  
  • 
    industrie - total  47364  (47782 transferati in b.h. Arges) (63,48%)
    
  • 
    populatie – total  19596 (26,26%)
    
  • 
    zootehnie - total  87(0,12%)
    
  • 
    piscicultura- total   7560(10,14%)
    

Volumul de apa prelevat de AN “ APELE ROMANE “ S.A.- Directia Apelor Arges – Vedea a fost distribuit dupa cum urmeaza:

• 
  din subteran : 3673
  
• 
  suprafata : 7992
  
• 
  global in BH Arges – 11665 mii mc, distribuiti :
  
  • 
    populatie – 1895 - 16,25%
    
  • 
    industrie – 2233– 19,14%;
    
  • 
    zootehnie – 557 – 4,77%;
    
  • 
    piscicultura – 6568 – 56,31%
    
  • 
    irigatii – 176 – 1,51%
    
  • 
    alte activitati – 236 – 2,02%
    

TOTAL in BH Arges si BH Ialomita Superioara (mii mc):

• 
  suprafata - 75099
  
• 
  subteran - 11173
  
• 
  total 86272; distribuit dupa cum urmeaza :
  
  • 
    industrie - total - 49597 – 57,49%
    
  • 
    populatie – total - 21491 – 24,91%
    
  • 
    zootehnie - total - 644 – 0,75%
    
  • 
    piscicultura- total – 14128 – 16,37%
    
  • 
    irigatii – 176 – 0,21%
    
  • 
    alte activitati – 236 – 0,27%
    

Anul – 2005

Totalul de 52395 mii mc prelevat de AN “ APELE ROMANE “ S.A.- Directia Apelor Ialomita – Buzau a fost distribuit dupa cum urmeaza :

• 
  industrie - total 32270 (6750 transferati in b.h.Arges) (61,59%)
  
• 
  populatie – total 13765 (26,27%)
  
• 
  piscicultura- total 6360(12,14%)
  

Totalul de 11310 mii mc prelevat de AN “ APELE ROMANE “ S.A.- Directia Apelor Arges – Vedea a fost distribuit dupa cum urmeaza :

• 
  populatie – 1649 (14,58%)
  
• 
  industrie – 2465( 21,79%);
  
• 
  zootehnie – 487 ( 4,30%);
  
• 
  piscicultura – 6568 (58,08%);
  
• 
  alte activitati – 141 (1,25%)
  

Anul - 2006

AN “APELE ROMANE“ S.A. - Directia Apelor Buzau – Ialomita a transmis un volum total al prelevarilor de apa din judet la nivelul anului 2006, de 45594 mii mc (din care 38298 din ape de suprafata), distribuit dupa cum urmeaza:

populatie:	ape de suprafata: 10028 mii mc
	ape subterane: 1058 mii mc
industrie:	ape de suprafata: 22395 mii mc
	ape subterane: 5838 mii mc
piscicultura:	ape de suprafata: 5245 mii mc
	ape subterane: 30 mii mc

Totalul de 20798 mii mc prelevat de AN “ APELE ROMANE “ S.A.- Directia Apelor Ialomita – Buzau a fost distribuit dupa cum urmeaza:

populatie:	ape subterane: 1381 mii mc
	volume transferate in alt bazin: 6327 mii mc
industrie:	ape de suprafata: 1274 mii mc
	ape subterane: 4956 mii mc
din surse directe: 175 mii mc
piscicultura:	ape de suprafata: 6568 mii mc
alte activitati:	ape subterane: 117 mii mc

INDICATORII UTILIZARII APEI PENTRU DEZVOLTAREA RURALA SI AGRICULTURA.

Subindictorii utilizarii apei pentru zootehnie, irigatii, silvicultura si piscicultura sunt prezentati in tabelul 2

Tabelul 2
SURSA	VOLUME DE APA PRELEVATE (MII MC)
	2003	2004	2005	2002
Sursa directa	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.	*n.e.d.
Sursa suprafata	98359	75099	52046	99863
Sursa subteran	11857	11173	11659	12434
TOTAL	110216	86272	63705	112297

*n.e.d.-nu exista date

JUDETUL GIURGIU Judetul Giurgiu are o suprafata de 3526 km² reprezentand 1,5 % din suprafata tarii.

Indicatori HIDROGRAFICI descriptivi

Cursuri de apa

In judetul Giurgiu exista doua bazine hidrografice: bazinul hidrografic Dunarea si bazinul hidrografic Arges, cu o bogata retea de rauri. Lungimea totala supravegheata a cursurilor de apa din judet este de 565 km.

Fluviul Dunarea

Cursul Dunarii in judetul Giurgiu are o directie generala V-E cu o albie minora de 0,650 – 1,000 km latime, iar albia majora (lunca), exceptand zona orasului Giurgiu, se intinde pe o latime de 2,0 – 9,5 km.

Fluviul Dunarea, cel de al doilea ca marime din Europa, avand la intrarea in tara un debit mediu de 170 miliare mc/an, ar putea constitui cea mai mare sursa de apa a Romaniei, insa caracterul sau international impune anumite limitari in ceea ce priveste utilizarea apelor sale. Din aceste considerente, se considera ca resursa numai jumatate din volumul mediu multianual scurs pe Dunare (85 miliarde mc/an).

Fluviul Dunarea, al doilea ca marime din Europa, ar putea fi cea mai bogata sursa de apa, insa caracterul sau international impune anumite limitari in utilizarea apelor sale.

Albia fluviului Dunarea poate transporta pe teritoriul aferent judetului, in regimul parametrilor hidrologici modificati, prin indiguirea aproape continua de pe malul romanesc, debite maxime anuale cuprinse intre 13.400 mc/s (asigurarea de 5%) – 17.100 mc/s (asigurarea de 1%).

Regimul debitelor maxime naturale este influentat si controlat prin cele doua acumulari de la Portile de Fier.

Pe teritoriul judetului Giurgiu exista o serie de sisteme hidroameliorative de, care au ca sursa de alimentare (prin pomapre)fluviul Dunarea. Dintre aceste sisteme se mentioneaza:

• 
  amenajarea Gostinu-Greaca ce se extinde pe o suprafata de 16168 ha;
  
• 
  terasa Mihai Bravu cu o suprafata de 14419 ha;
  
• 
  amenajarea Malu Rosu-Gostinu, extinsa pe o suprafata de 6292 ha;
  
• 
  amenajarea Giurgiu-Razmiresti A+C cu suprafata de 77056;
  
• 
  amenajarea Vedea-Slobozia ce se extinde pe o suprafata de 4217 ha;
  
• 
  amenajarea Remus-Oinacu cu o suprafata de 945 ha.
  

Raul Arges

Principalele cursuri de apa din bazinul Arges, aferente judetului Giurgiu, sunt: Arges – cu o lungime supravegheata de 118 Km, Neajlov - cu o lungime supravegheata de 100 Km, Calnistea - cu o lungime supravegheata de 62 Km, Sabar. cu o lungime supravegheata de 59 Km, Ciorogarla - cu o lungime supravegheata de 20 Km .

Densitatea medie a retelei hidrografice pe teritoriul judetului este de 0,24 km/km².

Din raulArges, prin intermediul prizei de la Crivina se realizeaza o mare parte din alimentarea cu apa a Municipiului Bucuresti asigurandu-se cca. 40% din necesarul de apa potabila si cca.70% din necesarul de apa industriala, respectiv un debit de 18,8 mc/s.

Raul Arges reprezinta,deasemenea, sursa de alimentare pentru sistemele de irigatii:

• 
  amenajarea Ilfovat ce se extinde pe o suprafata de 4498 ha;
  
• 
  amenajarea Mihailesti, extinsa pe o suprafata de 2137 ha;
  
• 
  amenajarea Arges -km 23 cu o suprafata de1296 ha.
  

Reteaua hidrografica este completata debalti , lacuri naturaletotalizand o suprafata de luciu de apa de 13,44 km² si lacuri antropice a caror suprafata insumeaza 28,07 km².

Pe teritoriul judetului Giurgiu exista 115 lacuri de acumulare dintre care: 7 ( 6 permanente si 1 nepermanent) aflate in administrarea A.N.”Apele Romane”, au folosinta complexa (atenuare viituri, producerea energiei electrice, irigatii, piscicultura si agrement); 40 de lacuri se afla in administrarea Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol iar 68 deblacuri sunt in administrarea Consiliilor Locale si a agentilor economici.

Indicatori structurali

Indicatorul resurse de apa