Julio Cortazar

Traveler nu-i răspunse nimic, şi se uită la Ovejero care intra şi se apleca pentru a lua pulsul acelei histeria matinensis yugulata.

— Călugări care trebuie să lupte veşnic împotriva răului spiritual de orice fel -spuse desluşit Oliveira.

— Aha – făcu Ovejero ca să-l încurajeze. „., M,.f, ţ_,t… >. ^.» (_5g)

—. vvalru

PE CÂND CINE, ca întotdeauna, explică ceva, nu ştiu de ce eu mă aflu la cafenea, la toate cafenelele, la Elephant & Castle, la Dupont Barbes, la Sacher, la Pedrocchi, la Gijdn, la Greco, la Cafe de la Paix, la Cafe” Mozart, la Florian, la Capoulade, la Les Deux Magots, la barul care scoate scaunele în piaţa Colleone, la cafeneaua Dante, la cincizeci de metri de mormântul familiei Scahgeri şi de faţa parcă arsă de lacrimi a sfintei Măria Egipteana de pe un sarcofag roz, la cafeneaua din faţa insulei Giudecca, unde marchize în vârstă ajunse în ruină beau cu tot dichisul un ceai interminabil împreună cu falşi ambasadori prăfuiţi, la Jandilla, la Floccos, la Cluny, la Richmond de Suipacha, la El Olmo, La Closerie des Lilas, la Stephane (de pe rue MaHarine”), la Tokio (din Chivilcoy), la cafeneaua Au Chien qui Fume, la Opern Cafe, la Dome, la Cafe du Vieux Port, la cafenelele de pretutindeni unde l% We niake our meek adjustnients, * ',.'*,'

^ ţ,., Contented with such randorn consolations

As the wind deposits

În slithered and too ample pockets.

Hart Crane dixit. Dar sunt mai mult decât asta, sunt teritoriu neutru pentru apatrizii sufletului, centrul imobil al roţii de unde omul se poate atinge pe sine în plină fugă, se poate vedea intrând şi ieşind ca un maniac, înconjurat de femei şi cu buzunarele înţesate de cambii sau teze epistemologice, şi în vreme ce mestecă în ceşcuţa de cafea ce trece din gură în gură de-a lungul zilelor poate încerca detaşat să facă verificarea sau bilanţul, la fel de îndepărtat şi de eul care a intrat acum o oră în cafenea şi de eul care va ieşi peste un ceas. Propriul său martor şi propriul său judecător, autobiograf ironic între două ţigări.

În cafenele îmi amintesc de vise, un no man's land atrage după sine altul; acum îmi amintesc de unul, dar nu, mi-amintesc doar că trebuie să fi visat ceva minunat şi că la sfârşit mă simţeam parcă alungat (sau îndepărtându-mă, dar silit s-o fac) din visul care rămânea definitiv în urmă Nu ştiu dacă nu se şi închidea o poartă în spatele meu, cred că da; de fapt se stabilea o separare între ceea ce visasem (perfect, sferic, desăvârşit) şi clipa de acum însă eu continuam să dorm, şi povestea cu alungarea şi cu poarta ce se închidea au fost tot în vis O certitudine unică şi îngrozitoare stăpânea această secundă de trecere în cadrul visului: faptul că ştiam că această alungare atrăgea neîndurător uitarea absolută a minunii premergătoare. Presupun că impresia de uşă închizându-se era asta, uitarea fatală şi instantanee. Şi mai uimitor era că îmi aduceam aminte că visasem că uitam visul anterior, şi că acest vis trebuia să fie uitat (eu fiind alungat din sfera sa desăvârşită).

Toate acestea au pesemne o origine edenică, îmi imaginez. Poate că Edenul, cum consideră unii, este proiecţia mito-poetică a fericitelor momente fetale care dăinuie în subconştient Pe neaşteptate înţeleg mai bine înspăimântătorul gest al lui Adam pictat de Masaccio. îşi acoperă faţa ca să-şi apere viziunea, tot ce a fost al lui; păstrează în această efemeră noapte iscată cu mâinile priveliştea de pe urmă a paradisului său. Şi plânge (pentru că gestul este şi cel ce însoţeşte plânsul) când îşi dă seama ce începe acum: uitarea Edenului, adică resemnarea de turmă, bucuria ieftină şi josnică a muncii, sudoarea frunţii şi concediul plătit

IJINEÂNŢELES CA, aşa cum se gândi imediat Traveler, rezultatele contau. Totuşi, de ce atâta pragmatism? Era nedrept cu Ceferino, deoarece sistemul lui geopolitic nu fusese experimentat cum se întâmplase cu multe altele la fel de nechibzuite (şi prin urmare promisorii, trebuie s-o recunoaştem). Impasibil, Cefe se menţinea pe terenul teoretic şi aproape brusc intra în altă demonstraţie zdrobitoare.

Salariile muncitorilor în lume: în conformitate cu Societatea Naţiunilor va trebui sau trebuie ca, dacă bunăoară un muncitor francez, să spunem un fierar, câştigă un salariu zilnic între o bază minimă de 8,00 $ şi o bază maximă de 10,00 $, atunci şi un fierar italian trebuie să câştige la fel, între 8,00 $ şi 10,00 $ pe zi; mai mult: dacă un fierar italian câştigă atât cât am spus, între 8,00 $ şi 10,00 $ pe zi, atunci şi un fierar spaniol trebuie să câştige tot între 8,00 $ şi 10,00 $ pe zi; mai mult: dacă un fierar spaniol câştigă între 8,00, $ şi 10,00 $ pe zi, atunci şi un fierar rus trebuie să câştige tot între 8,00 $ şi 10,00 $ pe zi; mai mult: dacă un fierar rus câştigă între 8,00 $ şi 10,00 $ pe zi, atunci şi un fierar din Statele Unite trebuie să câştige tot între 8,00 $ şi 10,00 $ pe zi; etc.

— Care este raţiunea – monologa Traveler – acestui „etc”, a faptului că la un moment dat Ceferino se opreşte şi optează pentru acest etcetera atât de jenant pentru el? Nu poate fi numai oboseala repetiţiei, fiindcă e evident că îl încântă (începea să se contagieze de stilul lui). Cert este că acel „etc.” îl făcea puţin nostalgic pe Ceferino, cosmolog obligat să accepte un reader's digest enervant Bietul de el îşi lua revanşa adăugând în continuarea listei sale cu fierari:

(De altfel, dacă mergem mai departe, în această teză se cuprind sau s-ar putea cuprinde, bineînţeles, respectiv toate ţările, sau şi mai bine toţi fierarii din fiecare ţară respectivi) „în sfârşit”, se gândi Traveler, mai turnându-şi nişte rachiu şi diluându-l cu sifon, „e ciudat că Talita nu se întoarce”. Ar trebui să mă duc să văd. îi părea rău să se

I desprindă de lumea lui Ceferino în plină organizare, tocmai când Cefe se apuca să enumere cele 45 de Corporaţii Naţionale care trebuiau să formeze o ţară exemplară:

I) CORPORAŢIA NAŢIONALA A MINISTERULUI DE INTERNE (toate serviciile şi ansamblul funcţionarilor Ministerului de Interne). (Administraţie pusă la punct pentru întreaga instituţie etc); 2) CORPORAŢIA NAŢIONALA A MINISTERULUI DE FINANŢE (toate serviciile şi ansamblul funcţionarilor Ministerului de Finanţe). (Administraţie sub formă de patronaj al oricăror bunuri (oricăror proprietăţi) de pe cuprinsul teritoriului naţional etc); 3)

Şi urmau toate celelalte corporaţii până la 45, dintre care se evidenţiau ca având autoritate proprie cele cu numărul 5, 10, 11 şi 12:

5) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A MINISTERULUI PREFERINŢEI CIVILE (toate serviciile şi ansamblul angajaţilor respectivului Minister). (Instrucţiune, Imagine, Dragoste faţă de semeni, Control, Registratură (condici), Sănătate, Educaţie Sexuală etc.) (Administraţie sau Control şi Registratură (oficialităţi ministeriale…) care trebuie să suplinească instanţele următoare: „Judecători de Instrucţie”, „Tribunal Civil”, „Tribunal pentru Minori”, „Registrul de Stare Civilă: naşteri, decese etc). (Administraţie care trebuie să curpindă tot ce ţine de Codul Civil al persoanei: CĂSĂTORIE, PĂRINTE, FIU, VECIN, DOMICILIU, INDIVID, INDIVID DE BUNE SAU RELE MORAyURI, INDIVID DE IMORALITATE NOTORIE, INDIVID CU BOLI GRAVE, CĂMIN (FAMILIE ŞI), PERSOANĂ INDEZIRABILĂ, CAP DE FAMILIE, COPIL, MINOR, LOGODNIC, CONCUBINAJ etc).

10) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A GOSPODĂRIILOR RURALE (toate aşezămintele rurale legate de Creşterea animalelor mari şi toţi angajaţii respectivelor aşezăminte). (Creşterea animalelor mari: boi, cai, struţi, elefanţi, cămile, girafe, balene etc);

II) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A FERMELOR (toate exploatările agricole sau ferme mari, şi toţi angajaţii respectivelor aşezăminte). (Culturi de toate soiurile de vegetale, în afară de zarzavaturi şi pomi fructiferi);

12) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A FERMELOR DE CREŞTERE A ANIMALELOR (toate aşezămintele legate de creşterea animalelor mici, şi toţi angajaţii respectivelor aşezăminte). (Creşterea animalelor mici: porci, oi, iezi, câini, tigri, lei, pisici, iepuri, găini, raţe, alvine, peşti, fluturi, şoareci, insecte, microbi etc.).

Înduioşat, Traveler uita de oră şi de cum scădea sticla de rachiu. Problemele îl împresurau ca nişte mângâieri: De ce să facă excepţie zarzavaturile şi pomii fructiferi? De ce cuvântul alvină avea ceva diabolic? Şi această viziune aproape edenică a unei ferme unde iezii creşteau alături de tigri, şoareci, fluturi, lei şi microbi… Sufocându-se de râs, ieşi pe coridor. Spectacolul aproape tangibil al unei ferme unde angajaţii -respectivului – aşezământ se străduiau din răsputeri să crească o balenă se aştemea peste austera viziune a coridorului cufundat în beznă. Era o halucinaţie demnă de locul şi de ceasul acela, părea cu desăvârşire prostesc să se întrebe ce-o fi făcând Talita la farmacie sau în curte, când şirul Corporaţiilor se oferea mai departe ca o lampă.

25) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A SPITALELOR ŞI A ANEXELOR (toate spitalele de orice tip, ateliere de reparaţii, tăbăcării, clinici veterinare pentru cai, cabinete stomatologice, saloane de coafură, întreprinderi de tăiat şi curăţat copacii, birouri pentru soluţionarea unor afaceri încurcate etcetera, şi de asemenea toţi angajaţii respectivelor aşezăminte).

— Iată deci – spuse Traveler – O ruptură care dovedeşte perfecta sănătate fundamentală a lui Ceferino. Horacio are dreptate, nu există motive pentru a ne supune ordinelor pe care ni le dă tăticul. Lui Ceferino i se pare că faptul de a repara ceva îl pune pe dentist pe acelaşi plan cu cel ce descurcă nişte afaceri complicate; accidentalul are aceeaşi valoare ca esenţa… Dar e poezia însăşi, frate. Cefe sparge dura crustă mentală, cum spunea nu ştiu cine, şi începe să vadă lumea dintr-un unghi diferit Desigur asta înseamnă să fii sonat.

Când Talita intră, el ajunsese la a douăzeci şi opta Corporaţie:

28) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A DETECTIVILOR ŞTIINŢIFICI ITINERANŢI ŞI CASELE LOR DE ŞTIINŢĂ (toate localurile detectivilor şi / sau poliţiştilor care fac investigaţii, toate localurile exploratorilor (itineranţi) şi toate localurile exploratorilor ştiinţifici, precum şi ansamblul angajaţilor respectivelor aşezăminte). (Toţi angajaţii menţionaţi trebuie să aparţină unei categorii care se va denumi „ITINERANTĂ”).

Talitei şi lui Traveler le plăcea mai puţin partea aceasta, căci părea că Ceferino se lasă prea curând în voia maniei persecuţiei. Dar poate că detectivii ştiinţifici itineranţi nu erau simpli poliţişti care făceau anchete, calificativul de „itineranţi” le dădea un aer quijotesc pe care Cefe, considerând pesemne că este evident, nu se mai deranjase să-l evidenţieze.

29) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A DETECTIVILOR ŞTIINŢIFICI CARE SE OCUPĂ CU CEREREA ŞI CASELE LOR DE ŞTIINŢĂ (toate localurile detectivilor şi / sau poliţiştilor de la Investigaţii, şi toţi angajaţii respectivelor aşezăminte). (Toţi angajaţii menţionaţi trebuie să aparţină unei categorii care se va denumi, „CERERE”, iar localurile şi angajaţii din această categorie trebuie să fie clasaţi separat, şi nu împreună cu celelalte categorii cum este cea menţionată „itinerantă”).

30) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A DETECTIVILOR ŞTIINŢIFICI CARE SE OCUPĂ DE CERTIFICAREA A FINĂ ŞI CASELE LOR DE ŞTIINŢĂ (toate localurile detectivilor şi / sau poliţiştilor de la Investigaţii şi toate localurile exploratorilor, precum şi toţi angajaţii respectivelor aşezăminte). (Toţi angajaţii menţionaţi trebuie să aparţină unei categorii care se va denumi „CERTIFICARE”, iar localurile şi angajaţii din această categorie trebuie să fie clasaţi separat, ji nu împreună cu celelalte categorii cum sunt cele menţionate „ITINERANTA” şi „CERERE”).

— Parcă ar vorbi de ordine de cavalerie – spuse Talita convinsă – Dar e straniu că în aceste trei corporaţii de detectivi nu se vorbeşte decât de localuri.

— Pe de o parte asta şi, pe de alta, ce vrea să însemne „certificare a fină”?

— Trebuie să fie un singur cuvânt, afină. Dar nu explică nimic. N-are a face.

I

— N-are a face – repetă Traveler – Ai mare dreptate. Partea frumoasă e că există posibilitatea unei lumi cu detectivi itineranţi, de cerere şi de certificare De asta mi se pare destul de normal ca Cefe să treacă de la cavalerie la ordinele religioase, după un interval care e un fel de^ concesie spiritului scientifist (trebuie să-i dăm un nume, dragă) al epocii noastre. îţi citesc:

31) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A SPECIALIŞTILOR ÎN ŞTIINŢELE A CEEA CE SE CUVINE FĂCUT ŞI CASELE LOR DE ŞTIINŢĂ (toate casele sau localurile comunităţii de specialişti în ştiinţele a ceea ce se cuvine făcut, şi toţi respectivii specialişti). (Specialişti în ştiinţele a ceea ce se cuvine făcut: medici, homeopaţi, tămăduitori (toţi chirurgii), moaşe, tehnicieni, mecanici (toate categoriile de tehnicieni), subingineri sau arhitecţi în repectivele lor domenii (orice executant al unor planuri trasate în prealabil, cum ar fi un submginer), clasificatorii în general, astronomii, astrologii, spiritiştii, juriştii specializaţi în toate ramurile de drept (orice expert), clasificatorii în general, contabilii, ' traducătorii, învăţătorii şcolilor primare (orice compozitor), urmăritorii – bărbaţi – de criminali, călăuzele sau cei care adulmecă trecerea răufăcătorilor, cei care '- altoiesc plante, frizerii etc).

— Ce spui de asta? – zise Traveler, dând pe gât paharul de rachiu dintr-o înghiţitură – E absolut genial!

— Ar fi o ţară minunată pentru frizeri – spuse Talita, trântindu-se pe pat şi închizând ochii – Ce promovare pe post! Dar nu înţeleg de ce urmăritorii de criminali trebuie să fie bărbaţi.

— Nu s-a auzit niciodată de o urmăritoare de criminali – zise Traveler – şi poate că de asta lui Cefe nu i se pare prea potrivit. Ţi-ai dat poate seama că în materie de sex e un puritan teribil, tot timpul se arată aşa.

— E cald, cumplit de cald – spuse Talita – Ai văzut cu ce plăcere îi include pe clasificatori, ba chiar le repetă numele? Mă rog, să vedem saltul mistic pe care urma să mi-l citeşti.

— Fii atentă.

32) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A CĂLUGĂRILOR RUGĂCIUNII DE BINECUVÂNTARE ŞI CASELE LOR DE ŞTIINŢĂ (toate aşezămintele comunităţii de călugări, şi toţi călugării). (Călugări sau oameni care se închină, care trebuie să se consacre, în afara oricărui alt cult străin, numai şi numai lumii cuvântului şi misterelor tămăduitoare şi de „exorcizare” al acestuia). (Călugări care trebuie să lupte întotdeauna împotriva oricărui rău spiritual, a oricărui duh necurat care sălăşluieşte în lucruri sau trupuri etc.) (Călugări penitenţi, şi anahoreţi care trebuie să se roage sau să binecuvânteze fie oameni, fie lucruri, fie locuri, fie semănături, fie un logodnic duşmănit amarnic de un rival etc.).

33) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A EVLAVIOŞILOR PĂSTRĂTORI DE COLECŢII ŞI LĂCAŞURILE LOR DE COLECŢIE (toate lăcaşurile de colecţie, şi idem, case-depozite, magazii, arhive, muzee, cimitire, închisori, aziluri, institute pentru orbi etc, precum şi toţi angajaţii respectivelor aşezăminte). (Colecţii: de exemplu o arhivă păstrează colecţii de dosare; un cimitir păstrează colecţii de cadavre; o închisoare păstrează colecţii de deţinuţi etc.).

i

— Treaba cu cimitirul nu i s-a năzărit nici romanticului Espronceda – zise Traveler – Trebuie să recunoşti că analogia între cimitirul Chacarita şi o arhivă… Ceferino ghiceşte relaţiile, şi în fond aceasta e adevărata inteligenţă, nu crezi? După asemenea prolog clasificarea lui finală n-are nimic surprinzător, ba tocmai dimpotrivă. Ar trebui să se creeze o astfel de lume.

Talita nu spuse nimic, dar îşi ridică buza de sus ca un feston şi slobozi un oftat ce venea din aşa numitul cel dintâi somn. Traveler mai bău un rachiu şi intră în Corporaţiile finale şi definitive:

40) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A AGENŢILOR CARE SE OCUPĂ DE SPECIILE DE CULOARE ROŞIE ŞI CASELE A CĂROR ACTIVITATE ESTE CONSACRATĂ SPECIILOR DE CULOARE ROŞIE (toate casele comunităţii agenţilor care se ocupă de specii generice de culoare roşie, sau Birourile mari ale respectivilor agenţi, precum şi toţi agenţii respectivi) (Specii generice de culoare roşie: animale cu părul roşu; plante cu flori roşii şi minerale cu aspect de culoare roşie.)

41) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A AGENŢILOR CARE SE OCUPĂ DE SPECIILE DE CULOARE NEAGRĂ ŞI CASELE A CĂROR ACTIVITATE ESTE CONSACRATĂ SPECIILOR DE CULOARE NEAGRĂ (toate casele comunităţii agenţilor care se ocupă de specii generice de culoare neagră, sau Birourile mari ale respectivilor agenţi, precum şi toţi agenţii respectivi). (Speciile generice de culoare neagră sau pur şi simplu negre: animale cu părul negru, plante cu flori negre şi minerale cu aspect negru )

42) CORPORAŢIA NAŢIONALA A AGENŢILOR CARE SE OCUPĂ DE SPECIILE DE CULOARE MĂSLINIE ŞI CASELE A CĂROR ACTIVITATE ESTE CONSACRATĂ SPECIILOR GENERICE MĂSLINII (toate casele comunităţii agenţilor care se ocupă de specii generice de culoare măslinie, sau Birourile mari ale respectivilor agenţi, precum şi toţi agenţii respectivi) (Specii generice de culoare măslinie sau pur şi simplu măslinii: animale cu părul măsliniu, plante cu flori măslinii şi minerale cu aspect măsliniu.)

43) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A AGENŢILOR CARE SE OCUPĂ DE SPECIILE DE CULOARE GALBENĂ ŞI CASELE A CĂROR ACTIVITATE ESTE CONSACRATĂ SPECIILOR DE CULOARE GALBENĂ (toate casele comunităţii agenţilor care se ocupă de specii generice de culoare galbenă, sau B'rounle mari ale respectivilor agenţi, precum şi toţi agenţii respectivi). (Specii generice de culoare galbenă sau pur şi simplu galbene: animale cu părul galben, plante cu flori galbene şi minerale cu aspect galben.)

44) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A AGENŢILOR CARE SE OCUPĂ DE SPECIILE DE GENERICE ALBE ŞI CASELE A CĂROR ACTIVITATE ESTE CONSACRATĂ SPECIILOR GENERICE DE CULOARE ALBĂ (toate casele

® comunităţii agenţilor care se ocupă de specii generice de culoare albă, sau Birourile mari ale respectivilor agenţi, precum şi toţi agenţii respectivi). (Specii generice de culoare albă: animale cu părul alb, plante cu flori albe şi minerale cu aspect alb.)

45) CORPORAŢIA NAŢIONALĂ A AGENŢILOR CARE SE OCUPĂ DE SPECIILE GENERICE DE CULOARE PAMPA ŞI CASELE A CĂROR ACTIVITATE ESTE CONSACRATĂ SPECIILOR GENERICE DE CULOARE PAMPA (toate casele comunităţii agenţilor care se ocupă de specii generice de culoare pampa, sau Birourile mari ale respectivilor agenţi, precum şi toţi agenţii

I respectivi) (Specii generice de culoare pampa, sau pur şi simplu pampa: animale cu părul pampa, plante cu flori pampa şi minerale cu aspect pampa.)

I

A sparge dura crustă mentală. Cum vedea oare Ceferino ceea ce scrisese? Ce realitate orbitoare (sau nu) îi înfăţişa scene în care urşii polari se mişcau în imense arene de marmură, printre iasomii de la Cabo? Sau corbi făcându-şi cuibul pe stânci de cărbune, cu o lalea neagră în cioc… Şi de ce „de culoare neagră”, „de culoare albă”? N-ar fi mai curând „colorat în”? Dar atunci de ce „de culoare galbenă sau pur şi simplu galben”? Ce fel de culori erau acestea, pe care nici o viziune stârnită de marijuana în stil Michaux sau Huxley nu le putea tălmăci? Notele lui Ceferino, folositoare spre a te rătăci şi mai tare (dacă aceasta era de folos), nu mergeau prea departe. Oricum: în legătură cu menţionata culoare pampa: culoarea pampa este orice culoare.-«. pestriţă, adică alcătuită din două sau mai multe nuanţe.

'jZ Şi o lămurire absolut necesară: a, / /,

—,ijân legătură cu numiţii sau menţionaţii agenţi care se ocupă de specii generice:

; respectivii agenţi trebuie să fie Guvernanţi, pentru a veghea ca niciuna din speciile generice să nu dispară de pe lume; ca speciile generice, în cadrul claselor lor, să nu se încrucişeze, fie o clasă cu alta, fie un specimen cu altul, fie o rasă cu alta, fie o culoare de specie cu altă culoare a altei specii etc

Ce purist, ce rasist era Ceferino Piriz! Un cosmos de culori pure, mondnanesc până în pânzele albe! Primejdios ins Ceferino Piriz, veşnic posibil candidat ca deputat, poate ca preşedinte! în gardă, Republică Orientală a Uruguayului! Şi încă un rachiu înainte de a se duce la culcare pe când Cefe, beat de culori, îşi oferea un ultim poem unde, ca într-un uriaş tablou de Ensor, exploda tot ce e în stare să explodeze în materie de măşti şi anti-măşti. Pe neaşteptate militarismul năvălea în sistemul lui, şi trebuia să vezi tratamentul pe jumătate macaronic, pe jumătate trismegistic pe care i-l rezerva filosoful uruguayan. Iată: m, Cât despre anunţata operă „Lumina Păcii Mondiale”, este vorba de faptul că, jt în ea se dau explicaţii amănunţite în legătură cu militarismul, dar acum, pe scurt,.v vom oferi următoarea sau următoarele versium asupra militarismului:

Garda (gen „Metropolitană”) pentru militari născuţi sub semnul zodiacal al îâf Berbecului; Sindicatele antiguvernului fundamental pentru militarii născuţi sub semnul zodiacal al Taurului; Conducerea şi comitetele de organizare a sărbătorilor şi întrunirilor sociale (baluri, priveghiuri, concerte pentru logodne;j constituirea perechilor etc.) pentru militarii născuţi sub semnul zodiacal al >j^ Gemenilor; Aviaţia (militară) pentru militarii născuţi sub semnul zodiacal al b-î Racului; Condeiul în favoarea guvernului fundamental (jurnalism militar, şi al magiilor politice în favoarea întregului Guvern fundamental şi naţional) pentru militarii născuţi sub seninul zodiacal al Leului; Artileria (armament greu în general şi bombe) pentru militarii născuţi sub semnul zodiacal al Fecioarei; Comitetele de organizare şi reprezentare practică a sărbătorilor populare şi I sau ~,f: naţionale (folosire de deghizări adecvate de către militari, în momentul în care trebuie să înfăţişeze fie o paradă militară, fie un alai de carnaval, fie o procesiune mascată, fie o sărbătoare cum ar fi „culesul viilor” etc.) pentru militarii născuţi sub semnul zodiacal al Scorpionului; Cavaleria (cavaleria uşoară şi cavaleria motorizată, cu participările respective fie de dragoni, fie de lăncieri, fie de spadasini; caz general, „Garda Republicană”, alcătuită din spadasini etcetera) pentru militarii născuţi sub semnul zodiacal al Capricornului; şi Serviciile Auxiliare (curieri, ştafete, pompieri, mesageri speciali, auxiliari etc.) pentru militarii născuţi sub semnul zodiacal al Vărsătorului.

Scuturând-o pe Talita care se deşteptă revoltată, Traveler îi citi pasajul referitor la militari şi amândoi au fost nevoiţi să-şi bage capul sub pernă pentru ca râsul lor să nu trezească toată clinica. Dar înainte căzură de acord că majoritatea militarilor argentinieni se născuseră sub semnul zodiacal al Taurului. Traveler, care se născuse sub semnul zodiacal al Scorpionului, era atât de beat încât se declară dispus să apeleze imediat la calitatea sa de sublocotenent de rezervă ca să i se permită să facă uz de deghizările adecvate pentru militarii aparţinând acestui semn.

— O să organizăm petreceri uriaşe gen culesul viilor – spunea scoţându-şi capul de sub pernă şi vârându-şi-l la loc îndată ce termina aceste cuvinte – Tu ai să vii cu toate suratele tale din rasa pampa, căci nu încape cea mai mică îndoială că eşti o pampa, adică ai două sau mai multe nuanţe.

— Sunt albă – spuse Talita – Şi ce păcat că nu te-ai născut sub semnul zodiacal al Capricornului, pentru că mi-ar plăcea la nebunie să fii un spadasin. Sau măcar un curier sau o ştafetă.

— Curierii sunt din Vărsător, măi. Horacio e Rac, nu?

— Dacă nu este, merită să fie – spuse Talita închizând ochii.

— îi revine, cu modestie aviaţia. Nu mai lipseşte decât să ţi-l imaginezi pilotând un Bang-Bang din acelea şi făcându-l să se prăbuşească peste Cofetăria Vulturul la ora ceaiului cu fursecuri. Ar fi îngrozitor.

Talita stinse lampa şi se strânse puţin în Traveler care năduşea şi se întorcea de pe o parte pe alta, împresurat de felurite semne zodiacale, corporaţii naţionale de agenţi specializaţi şi minerale cu aspect galben.

— Horacio a văzut-o azi noapte pe Maga – zise Talita, parcă adormită —. A văzut-o în curte, acum două ceasuri, cânt tu erai de gardă.

— Ah – spuse Traveler, întinzându-se pe spate şi căutându-şi ţigările prin sistemul Braille – Ar trebui să-l includem printre evlavioşii păstrători de colecţii.

— Maga eram eu – zise Talita, strângându-se şi mai tare în Traveler – Nu ştiu dacă îţi dai seama.

— S-ar zice că da.