Jurnalul Naţional dlaf, anexa dna. Şefii dlaf sunt procurori dna, iar ue acuză complicităţile dna în blocarea anchetelor



Yüklə 196.28 Kb.
səhifə1/2
tarix29.10.2017
ölçüsü196.28 Kb.
  1   2

Monitorizare naţională – 05.11.2013


1.Jurnalul Naţional

DLAF, anexa DNA. Şefii DLAF sunt procurori DNA, iar UE acuză complicităţile DNA în blocarea anchetelor

România trebuie să plătească Comisiei Europene peste un miliard de euro pentru deficienţele în sistemul de accesare a fondurilor europene din perioada 2009-2011, potrivit ministrului Eugen Teodorovici.

“E o sumă fabuloasă, o sumă care ar fi putut merge, desigur, la proiectele de care vorbim cu toţii, sumă pe care o plătim cu toţii pentru că am avut un sistem deficitar, pentru că am avut persoane în acest sistem fără pregătirea necesară şi fără determinarea necesară de a face lucrurile să fie aşa cum trebuie”, a declarat Eugen Teodorovici.

Oficialul a spus că preluarea acestei datorii de către bugetul de stat “creează mari dificultăţi, pentru că suma asta este automat pe deficit în relaţia cu FMI-ul”. Practic, un miliard de euro înseamnă un sfert din cât a încasat în total România până în septembrie 2013 din fonduri europene, acesta fiind doar începutul.

Problemele care rezidă din corupţia din jurul fondurilor europene sunt însă doar aparent în atenţia autorităţilor româneşti. Implicarea intereselor politice a determinat o reacţie a oficialilor de la Bruxelles, care au cerut detalii despre anchete în curs muşamalizate de instituţiile abilitate să cerceteze fraudele.

În 2011, Oficiul Eropean de Luptă Antifraudă – OLAF – a avertizat România că anumite instituţii ale sale, printre care şi DNA, “par să lucreze într-o manieră coordonată pentru a contracara investigaţiile OLAF”, potrivit unei scrisori oficiale trimisă României de către OLAF, citată de Gazeta Sporturilor.

OLAF este insituţia europeană care coordonează activitatea DLAF din România.

DNA a avut în lucru unul din faimoasele derapaje cu bani europeni – Gala Bute–, unde vioara întâi a fost Elena Udrea.

Să fie acesta motivul scrisorii? Semnalele presei au fost cele care au declanşat cu mare greutate ancheta DLAF. Instituţia din subordinea primului-ministru se arată a fi un fel de apendice al DNA. Şefii DLAF de după 2009 au provenit de la DNA. Adina Petrescu şi Claudiu Dumitrescu s-au întors după stagiile de la şefia DLAF la DNA.

Faptul că la conducerea DLAF a devenit regulă plantarea procurorilor DNA nu a determinat automat şi o scoatere a anchetelor de sub suspiciunea “directivelor politice”. Ba, mai mult, chiar a alimentat opinia că “obiceiurile” din DNA au fost transferate şi în activitatea DLAF. Deşi Traian Băsescu şi Monica Macovei au ridicat în slăvi activitatea procurorilor de sub umbrela lui Daniel Morar, iată că organismul de control al derulării fondurilor europene – OLAF – de la Bruxelles a arătat adevărata stare de lucruri. Este fără precedent în relaţiile dintre OLAF şi autorităţile naţionale când se dă un avertisment public instituţiilor care sunt înfiinţate pentru a lupta împotriva corupţiei.

Să ne întoarcem la cazul Galei Bute, dosarul care a stârnit reacţia dură de la Bruxelles.

Gala “Campion pentru România” în cadrul căreia Lucian Bute a boxat cu Jean- Paul Mendy a avut loc în data de 9 iulie 2011, eveniment în jurul căruia s-a înşurubat pentru publicitate proprie electorală Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului din perioada respectivă.

Instituţia condusă de Udrea a angajat finanţări UE pentru eveniment şi a fost motorul strângerii de sponsorizări ilegale pentru “Gala Bute”. Ministerul condus de Udrea a semnat un contract cu firma Europlus Computers, deţinută de Rudel Obreja, preşedintele FR Box, prin care se angaja să plătească circa 2 milioane de euro din fonduri europene pentru promovarea în timpul meciului de box a “frunzei”, care reprezintă brandul turistic al României.

Din cauza suspiciunilor de fraudă şi corupţie dezvăluite de anchetele de presă ale Jurnalului Naţional şi Gazetei Sporturilor, inspectorii Departamentului de Luptă Antifraudă au sesizat Cosmisia Europeană, care a suspendat plata celor 2 milioane de euro până la lămurirea situaţiei. DLAF era condus în perioada respectivă de Claudiu Dumitrescu, procuror a cărui ascensiune în DNA şi apoi în funcţia de demnitar – secretar de stat – este datorată lui Daniel Morar.

Şef nou la DNA

Pentru a-şi plăti poliţele faţă de Obreja, Udrea a făcut plata de la bugetul de stat pe ultima sută de metri înainte să fie schimbată din funcţia de ministru. Dosarul “Gala Bute” a fost readus în scenă abia acum. Claudiu Dumitrescu, numit la şefia secţiei II a DNA, ştie foarte bine subiectul care a fost ţinut sub capac mult timp. Vremurile s-au schimbat, stăpânii sunt pe plecare, aşa că echipa celor cu “naşul în suflet” se repoziţionează.

Gala Bute îi oferă procurorului o trambulină spre noua putere.

Claudiu Dumitrescu a fost detaşat, din august 2010, de la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) la conducerea Departamentul de Luptă Anti-Fraudă (DLAF).

Până la detaşarea în DLAF, el a fost şeful Serviciului de Combatere a Infracţiunilor de Corupţie Împotriva Intereselor Financiare ale Comunităţilor Europene din cadrul Secţiei I de Combatere a Corupţiei din DNA. Dumitrescu a lucrat anterior ca procuror la Câmpina, a fost apoi prim-procuror la Sinaia, iar în 2003 a ajuns procuror la Parchetul Naţional Anticorupţie, devenit ulterior direcţie. Acesta a instrumentat mai multe dosare cu cântec în care presiunea politică a ţinut loc de probe.

Bâlciul din dosarul “Caltaboşul”, unde flagrantul nu există dar a fost intuit de procuror, mizeria împotriva doctorului Brădişteanu, “Valiza” în care a fost băgat Gigi Becali sunt marca procurorului Dumitrescu. Dumitrescu a fost numit în 2010 la şefia DLAF în locul Adinei Petrescu.

Adina Petrescu, cu studii juridice la mare distanţă făcute în timp ce vindea aparatură electronică, a ocupat pe rând funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, Curtea de Apel Bucureşti , Curtea Supremă de Justiţie, iar din 2002 fost numită procuror şef al Biroului de legătură cu instituţiile similare din alte state din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA).

În 2009 a fost numită Secretar de Stat, ocupând funcţia de şef al Departamentului de Luptă Antifraudă. Din această funcţie a fost schimbată în martie 2010, fiind înlocuită de Claudiu Dumitrescu, ea întorcându-se în DNA.



Articolul complet pe http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/dlaf-anexa-dna-sefii-dlaf-sunt-procurori-dna-iar-ue-acuza-complicitatile-dna-in-blocarea-anchetelor-654747.html

2.Gândul.info

CUM SE TRADUC MĂSURILE CONVENITE DE GUVERN CU FMI pentru fiecare român: ce se întâmplă cu preţul benzinei şi cum vor creşte facturile la gaze şi electricitate

După aproape două săptămâni de întâlniri cu reprezentanţii FMI, cu discuţii ţinute la secret chiar cu ajutorul serviciilor speciale, de la tribuna Guvernului şi a USL, liderii actualei puteri fac un bilaţ pozitiv al negocierilor: cota unică rămâne 16 la sută, salariul minim va creşte până la 900 de lei, pensiile vor fi majorate cu 3,76%, iar CAS are toate şansele să scadă cu cinci puncte procentuale în 2014. "O performanţă guvernamentală", a comentat Crin Antonescu, la finalul negocierilor. O performanţă dacă ar fi să privim partea plină a paharului, pentru că măsurile fiscale negociate cu FMI pentru a compensa neîncasările la buget, îi vor afecta indirect pe români , reflectându-se în scumpirea vieţii de zi cu zi. Astfel, una dintre cele mai importante decizii, calcularea accizei raportat la inflaţie şi introducerea uneia noi de 7 eurocenţi pe litru de carburant, va avea ca prim efect majorarea preţului benzinei şi motorinei care va antrena scumpiri în lanţ de la alimente la transport. De asemenea, se vor scumpi alcoolul, ţigările şi cafeaua, produse supuse şi ele accizării.

O altă măsură care va avea impact indirect asupra românilor, prin majorarea preţurilor, este introducerea aşa-numitei "taxe de stâlp", este voraba despre un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale aparţinând persoanelor juridice exceptate până în prezent, urmând a fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice. "Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz.. Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private", a explicat ministrul de Finanţe Daniel Chiţoiu, după discuţiile cu FMI.

Ideea unei "taxe pe stâlp" nu este însă una nouă. Fostul ministru al Finanţelorm Gheorghe Ialomiţianu, a declarat la GÂNDUL LIVE că introducerea unui astfel de impozit a fost cerut de autorităţile locale şi în timpul guvernării PDL. Ialomiţianu a adăugat că a avut dicuţii pe această temă cu societăţile vizate, iar răspunsul acestora a fost că preţul la energie - curent electric sau gaze - va fi majorat până la 20%.

Preţul benzinei sare de 6 lei

Indexarea accizelor la carburanţi cu inflaţia, respectiv cu 3,3%, şi introducerea unei noi accize de 7 eurocenţi pe litru pentru construcţia de autostrăzi ar putea duce la scumpirea benzinei cu 36 de bani şi a motorinei cu 35 de bani, reiese din calculele gândul. Astfel, preţul la carburanţi va sări de 6 lei, la cursul de marţi acesta fiind de 6,21 lei pentru benzină şi 6,3 lei pentru motorină.

Astfel, la un plin un şofer va trebui să scoată din buzunar cu circa 14 de lei în plus, în situaţia în care companiile petroliere vor decide să transfere aceste majorări de taxe în preţul carburanţilor.

Calculele au ţinut cont de faptul că acciza reprezintă 28% din preţul de la pompă al benzinei şi 23% din cel al motorinei. Totodată, s-a luat în calcul cursul BNR de marţi, de 4.4356 lei/euro şi un preţ mediu de 5,85 de lei/litru de benzină, respectiv 5,95 lei/litru de motorină.

Înainte de anunţul guvernului, gândul a prezentat cele dou scenarii şi cum se vor reflecta ele în preţul carburanţilor.

Cât costă majorarea salariului minim

Executivul s-a angajat totodată să mărească în 2014 salariul minim pe economie, de la 800 de lei în prezent, la 900 de lei, majorarea urmând să fie făcută în două tranşe, cu 50 de lei începând de la 1 ianuarie şi cu alţi 50 de lei începând din iulie.

Această măsură are impact atât asupra mediului privat, cât şi asupra cheltuielilor salariale ale statului.

În România există la ora actuală 400.000 de bugetari care câştigă sub 1.000 de lei pe lună. Cu toate că nu există o statistică oficială cu privire la numărul bugetarilor care câştigă salariul minim de 800 de lei, cheltuiala salarială anuală necesară pentru a majora veniturile acestor bugetari s-ar ridica la 48 de milioane de lei, circa 10,7 milioane de euro, la un curs mediu de 4,45 lei /euro, potrivit calculelor gândul.

Reducerea CAS-ului, o "gaură" de un miliard de euro la buget

Reducerea CAS-ului ar reduce încasările cu aproape un miliard de euro, reiese din calculele gândul pe baze datelor execuţiei bugetare din primele nouă luni ale anului.

În perioada ianuarie-septembrie, la bugetului asigurărilor sociale de stat s-au colectat contribuţii în valoare de 27,9 miliarde de lei, media lunară fiind de circa 2,3 miliarde de lei. Dacă încasările vor evolua într-un ritm similar şi în ultimele trei luni ale anului, contribuţiile totale colectate la bugetul pensiilor de stat se vor ridica la peste 27,9 miliarde de lei.

Aceste contribuţii sunt colectate atât de la angajaţi cât şi de la angajatori. Contribuţia salariaţilor este de 10,5%, în timp ce contribuţia angajatorilor se ridică la 20,8% din salariul brut.

Astfel, un punct procentual din totalul de 31,3% reprezintă circa 891,3 milioane de lei. Prin urmare, reducerea cu cinci puncte procentuale s-ar traduce printr-o "gaură" la bugetul pensiilor de stat de circa 4,4 miliarde de lei (aproape un miliard de euro), sumă apropiată de echivalentul contribuţiilor colectate timp de două luni.

Pentru a se încadra în ţinta de deficit de 2,2-2,3% din PIB, Guvernul a negociat cu FMI indexarea accizelor la carburanţi cu inflaţia, introducerea unei noi taxe pentru construirea de autostrăzi, impozitarea construcţiilor speciale şi majorarea redevenţelor la resursele minerale cu 25% cu excepţia celor percepute la petrol şi la gaze.

În prezent, redevenţa minieră reprezintă 4% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice", potrivit Legii Nr. 85 din 18 martie 2003.

Totodată, în urma discuţiilor s-a convenit reducerea CAS-ului pentru angajator cu 5 puncte procentuale, majorarea salariului minim la 900 de lei şi majorarea pensiilor cu rata inflaţiei.

Guvernul va introduce, de asemenea, un impozitul pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, urmând a fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice. De excepţie vor beneficia însă în continuare construcţiile aparţinând bisericii.

"Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz... Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private (...) Stabilim în perioada imediat următoare (nivelul taxării - n.r.) , noi stabilim ca măsură de principiu, măsură ce vom impozita ca şi construcţie specială, depinde de categoria de construcţie specială, va avea o cotă diferenţiată", a arătat Chiţoiu, luni seara, după discuţiile cu FMI.

Chiţoiu a adăugat că pentru piscină cu destinaţie comericală va fi plătit de asemenea un impozit.

Întrebat de presă dacă impozitul va fi aplicat şi pe parcări şi piscine, ministrul a răspuns: "Dacă au personele juridice, da".

Articolul complet pe http://www.gandul.info/financiar/cum-se-traduc-masurile-convenite-de-guvern-cu-fmi-pentru-fiecare-roman-ce-se-intampla-cu-pretul-benzinei-si-cum-vor-creste-facturile-la-gaze-si-electricitate-11621214

Antonescu: Menţinerea cotei unice este o performanţă guvernamentală, FMI nu a acceptat reducerea CAS de la 1 ianuarie 2014

Liderul PNL, Crin Antonescu, susţine că menţinerea cotei unice la 16% reprezintă o „performanţă guvernamentală”, iar reducerea CAS cu trei puncte procentuale de la 1 ianuarie 2014 nu a putut fi posibilă deoarece reprezentanţii FMI, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale s-au opus.

„Reducerea CAS nu era doar obiectivul PNL, dar a insistat pentru el foarte mult. Două măsuri esenţiale pentru a stimula mediul de afaceri, menţinerea cotei unice, scăderea CAS. Începând cu al doilea trimestru CAS va scădea cu 5 puncte procentuale, ea nu poate fi făcută acum”, a spus Antonescu, care a precizat că FMI nu a fost de acord cu reducerea CAS cu trei puncte procentuale de la 1 ianuarie 2014.

Antonescu a recunoscut că în prima instanţă în proiectul de buget negociat cu FMI nu exista prevederea ca CAS să fie redus, dar după discuţiile din USL s-a convenit formula reducerii CAS din al doilea semestru.

„Soluţii pentru a putea face acum reducerea cu 3% existau, soluţii de compensare, de mişcare a banilor din buget, dar poziţia FMI a fost că o asemenea modificare în sensul scăderii, pentru că FMI e imediat de acord cu creşteri de taxe, nu o poate lua în calcul acum, că trebuie făcute mai multe studii acum. Am avut o discuţie dimineaţă cu domnul Chiţoiu să facem toate calculele posibile să reducem CAS cu 3% măcar de acum şi am discutat împreună, am căutat aceste formule. Cu această formulă ne-am dus la această întâlnire cu FMI. Se referă la CAS şi la introducerea în scrisoarea de intenţie a acestei decizii politice. Nu era în primă fază”, a spus Antonescu la finalul discuţiilor avute cu premierul Victor Ponta.

Liberalul a sublinat că formulele găsite sunt „formule minimale care nu afectează taxele mari ale mediului de afaceri”.

Potrivit lui Antonescu, accizele nu sunt impozite, chiar dacă a admis că majorarea acestora va conduce la „o împovărare a coşului zilnic”.

Liderul PNL a lăudat însă menţinerea cotei unice.

„Menţinerea cotei unice este o performanţă guvernamentală, situaţia mediului de afaceri nu s-a înrăutăţit în raport cu ce ne-a lăsat fosta guvernare. Din păcate nu am putut acum să ameliorăm situaţia mediului de afaceri”, a precizat Antonescu.



Articolul complet http://www.gandul.info/politica/antonescu-mentinerea-cotei-unice-este-o-performanta-guvernamentala-fmi-nu-a-acceptat-reducerea-cas-de-la-1-ianuarie-2014-11621490

Zgonea: Afirmaţiile lui Reding nu reprezintă o critică la adresa României

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, luni, că în România nu au fost şi nu există derapaje de la statul de drept, iar afirmaţiile comisarului pe justiţie Viviane Reding nu reprezintă o critică la adresa ţării noastre şi că aceasta nu a făcut niciun comentariu negativ.

"Textul nu este o critică la adresa României şi nu este un atac. Este vorba de o discuţie pe care domnia sa (Viviane Reding - n.r.) a avut-o cu privire la instrumentele pe care CE le are şi cu privire la acea opţiune nucleară în cazul în care în anumite state există derapaje de la statul de drept. În România nu au fost şi nu există derapaje de la statul de drept", a precizat Zgonea întrebat în legătură cu afirmaţiile făcute de Viviane Reding.

El a spus că, în această perioadă importantă pentru România, în perspectiva alegerilor europene, nu trebuie să se încerce să se inducă în opinia publică teme false.

"Vă rog ca în această perioadă importantă pentru România, în persectiva alegerilor europene, să nu încercăm să aducem în opinia publică românească teme false, care ne pot slăbi ca stat european în momentul în care se discută de viitorul ciclu financiar 2014-2020 şi încercăm să negociem cu toate instituţiile puternice o nouă funcţie de comisar european puternică pentru România", a spus Zgonea.

Zgonea a mai spus că Reding nu a spus nimic de România şi nici nu a făcut comentarii negative la adresa ţării noastre.

Comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, a declarat, luni, că CE are nevoie de noi mecanisme de apărare a statului de drept, după ce în ultimii ani au apărut diverse probleme în acest sens, precum criza constituţională din România, din 2012, sau chestiunea romilor din Franţa, în 2010.

Oficialul european a precizat că, pe lângă criza economică şi financiară, UE s-a confruntat, în mai multe situaţii, cu o criză "a statului de drept", una dintre ele fiind cea din România, din vara anului 2012.

"Puţini acordă atenţie statului de drept în vremuri normale, când totul funcţionează bine. Testul privind statul de drept vine întotdeauna în vremuri de criză. De aceea este, probabil, de înţeles că în paralel cu criza economică şi financiară pe care a trăit-o UE şi statele membre începând cu 2009, ne-am confruntat în mai multe ocazii cu o adevărată criză «a statului de drept»", a declarat Reding.

În opinia sa, nu a fost vorba de "incidente mărunte şi izolate sau nereguli, aşa cum se întâmplă, din când în când, în statele noastre membre sau în întreaga lume, ci chestiuni care imediat au căpătat o dimensiune sistemică şi au dezvăluit problemele sistemice ale statului de drept".

Viviane Reding a dat trei exemple de astfel de incidente: "criza romilor din Franţa, din vara lui 2010, când drepturile oamenilor aparţinând unei importante minorităţi au fost puse în pericol, criza ungară de la sfârşitul lui 2011, când am fost îngrijoraţi în special de independenţa justiţiei, şi criza statului de drept din România, din vara lui 2012, când nerespectarea unor decizii ale Curţii Constituţionale a ameninţat să submineze statul de drept".

"În toate aceste cazuri, avocaţi şi judecători, organizaţii non-guvernamentale, miniştri de Externe, organizaţii internaţionale, dar şi Parlamentul European s-au îndreptat spre Comisia Europeană, aşteptând de la noi o cale de ieşire din criză", a mai spus comisarul pentru Justiţie.

În cazul României, "intervenţia Comisiei a ajutat la restabilirea autorităţii Curţii Constituţionale şi a pus capăt conflictului constituţional", a punctat oficialul european.

Potrivit lui Reding, situaţiile citate au dovedit "forţa" instituţiilor europene, dar şi o serie de "deficienţe în ceea ce priveşte instrumentele disponibile pentru remedierea unei crize reale a statului de drept", motiv pentru care trebuie trase lecţii din aceste experienţe.

Articolul complet pe http://www.gandul.info/politica/zgonea-afirmatiile-lui-reding-nu-reprezinta-o-critica-la-adresa-romaniei-11620014

3.Evenimentul Zilei

ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Crin Antonescu, lui Victor Ponta: În genunchi mă-ntorc la tine!

Cei doi copreşedinţi ai USL par a funcţiona după principiul vaselor comunicante în materie de apariţii la TV.

Cînd Victor Ponta lipseşte, cota de USL-ism e asigurată de Crin Antonescu şi invers.

Asta pentru că liderii USL împărtăşesc nerozia prin care liderii PDL şi-au justificat şi continuă să-şi justifice prăbuşirea de la Putere:

Am înfăptuit lucruri măreţe, dar n-am ştiut să le comunicăm poporului televizionistic!

Prin comunicare, politicienii noştri înţelegînd o cît mai enervanta frecvenţă a apariţiilor la TV, cu sau fără treabă, cu sau fără ceva de exprimat.

Din cîte s-a putut vedea, Victor Ponta a făcut o pauză de interviuri TV.

L-a suplinit cu brio colegul său de Alianţă, Crin Antnescu. Prezidenţiabilul a acordat, în ultimele zile, două interviuri:

Unul la Realitatea TV – joi, 31 februarie 2013.

Altul la Antena 3 – duminică, 3 noiembrie 2013.

Am mai spus şi am mai scris că, alături de zbaterea lui Traian Băsescu de a-şi asigura, după 2014, terenul politic pe care să aterizeze din Dealul Cotrocenilor fără a ieşi de pe pistă, angajarea lui Crin Antonescu în campania prezidenţială pe cont propriu reprezintă evenimentul lui 2013 cel mai interesant pentru comentator.

Stîrnit de acest eveniment nu numai ca analist politic, dar şi ca scriitor, am consacrat lui Crin Antonescu mai multe comentarii în Evenimentul zilei, unele intervenţii pe B1 TV şi l-am invitat la un dialog în marginile emisiunii Interviurile lui Ion Cristoiu.

După interviul de la emisiunea de pe B1 TV, observam, într-un comentariu, că prezidenţiabilul a optat pentru formula răscrăcănării:

Fără a părăsi Puterea, o critică de parcă ar fi în Opoziţie!

Numind asta Primejdioasa răscrăcărare, avertizam că la un moment dat, Crin Antonescu va trebui să opteze:

– Fie se rupe de PSD şi trece în Opoziţie.

– Fie se întoarce la sînul PSD şi rămîne la Putere.

Nevoia unei opţiuni îşi are temeiul în cîteva realităţi legice, inexorabile:

1) Critica Guvernării Victor Ponta nu poate depăşi anumite hotare, dincolo de care divorţul devine iminent.

2) Critica dulceagă a Guvernării riscă, fatal, să dezintereze electoratul. Dar, în acelaşi timp, sporeşte neîncrederea PSD-istă în prezidenţiabil

Aceste consideraţii pleacă de la o realitate mai puţin sesizată de comentatori:

Crin Antonescu s-a angajat prea devreme în campania prezidenţială pe cont propriu.

Odată afirmată noua politică (s-a întîmplat asta în 9 septembrie 2013), electoratul aştepta să se întîmple ceva în planul USL.

Dacă l-ai atacat cu huiet pe Victor Ponta, logica presupusă e cea a fugii înainte.

Fiecare intervenţie publică trebuie să aducă un spor de denunţare a Guvernării Ponta, astfel încît, într-o perioadă dată, nu prea lungă însă, ruptura să se petreacă.

Am tresărit la primele atacuri ale lui Crin Antonescu, pentru că le credeam prima etapă a unui program bine precizat de rupere de PSD, după logica fugii înainte.

Spre surprinderea mea, după faimoasa întîlnire a USL de luni, 7 octombrie 2013, anunţată de liderii PSD ca hotărîtoare pentru soarta Alianţei, Crin Antonescu a făcut un pas înapoi.

Fireşte, el a continuat să mustre Guvernul Ponta. Numai că în timp ce pînă acum tuna şi fulgera, după reuniune abia vorbea, apelînd chiar şi la şoaptă.

Mult mai important, continuînd să bodogănească împotriva PSD, Crin Antonescu a acceptat fără crîcnire toate proiectele impuse de PSD, unele (cel al descentralizării, mai ales) fiind fatale atît ţării, cît şi PNL.

Cele două interviuri, ale căror stenograme le-am citit cu creionul în mînă, semnalează un nou pas înapoi.

Un pas uriaș!

Acum Crin Antonescu nu se mai delimitează de PSD în surdină.

Acum Crin Antonescu se afirmă ca un susţinător al Guvernului Ponta, în unele momente mai vocal chiar decît în primele luni de Guvernare.

Deloc atente la nuanţe, operînd cu citatele rupte din context de către agenţiile de presă, ziarele şi televiziunile s-au grăbit să arate cu degetul o nouă denunţarea a lui Victor Ponta prin sintagma „Guvernul e slăbit“.

Da, într-adevăr, guvernul e slăbit.

Dacă prezidenţiabilul ar fi explicat asta prin incapacitatea lui Victor Ponta de a duce ceva pînă la capăt, de a renunţa la scăldătoarea TV în favoarea muncii, am fi putut vorbi, într-adevăr, de o critică adusă de Crin Antonescu tovarăşului său de Putere.

Crin Antonescu a pus însă realitatea Guvernul e slăbit pe seama lui Traian Băsescu:

„Mie degeaba mi se povestesc lucruri dintr-o parte sau din alta, degeaba mi se predau la nesfîrşit lecţii de realpolitik de ce mai vreţi dumneavoastră, de înţelepciune şi dibăcie, cînd sîntem aproape de rîs, cînd coabitarea înseamnă, de fapt, în realitate, mijloace prin care preşedintele Băsescu obstrucţionează, sabotează, loveşte cît poate acest guvern şi această majoritate parlamentară, fără să-l intereseze nici de binele acestei ţări, nici de nimic altceva. Situaţia se degradează pentru că guvernul e slăbit, loviturile pe care Traian Băsescu le dă prin instituţii pe care le-a păstrat sub control, în urma unui pact nefast, nesănătos şi cam în afara Constituţiei, ca să vorbim drept, loviturile sînt bine ţintite. Traian Băsescu nu e capabil, că nu are de unde, nu are cum, nu are cu ce, nu are cu cine să construiască o alternativă şi în felul ăsta încet, încet, ţara este, cum să spun, decapitată sau, în orice caz, destrămată la vîrful ei“.

Ca orice ins cocoţat într-un fotoliu, Victor Ponta îşi are propagandiştii săi, gata să-i justifice orice strănut.

Nici unul dintre aceştia n-ar fi ajuns cu stîlcirea propagandistică a realităţii pînă la a explica nevolniciile Guvernului Victor Ponta prin loviturile administrate de Traian Băescu.

Nu sînt un admirator al lui Traian Băsescu.

Unele prestaţii prezidenţiale din ultimul timp m-au pus pe gînduri şi, în consecinţă, am semnalat că Traian Băsescu a luat-o pe arătură.

Să explici însă dezastrul Guvernării Ponta prin loviturile date de Traian Băsescu, folosind „instituţii pe care le-a păstrat sub control“, mi se pare o fantasmagorie capabilă s-o întreacă pînă și pe cea prin care propaganda comunistă punea absenţa hîrtiei igienice din comerţ pe seama imperialismului anglo-american.

Să fim serioşi!

Prin ce lovituri a slăbit Traian Băsescu Guvernul Ponta?

Prin calificativele de pisicuţ şi mitoman făcute premierului de la Înaltul pupitru de la Cotroceni?

N-a putut strînge Guvernul taxele şi impozitele, pentru că nu l-a lăsat Traian Băsescu?

A pus CCR pe Victor Ponta să plaseze dinadins în Codul Insolvenţeii paragraful anticonstituţional?

Spun dinadins pentru că cum lucrurile sînt limpezi:

Victor Ponta a promovat un Cod al Insolvenţei de ochii FMI.

Cum însă baronii PSD n-au vrut aşa ceva nici în ruptul capului, Victor Ponta a plasat în text un punct despre care era sigur că e anticonstituţional, pentră ca nu el, ci CCR să respingă Codul?

Intervenţiile lui Crin Antonescu de după întoarcerea din concediu au surprins prin reabilitarea bunului simţ pe o scenă politică definită prin supremaţia nesimţirii politicianiste.

Cele două interviuri din ultimul timp marchează însă un cumplit salt înapoi al lui Crin Antonescu, în epoca de piatră a USL, de dinainte de parvenirea la Putere.

Transformat într-un propagandist otova al lui Dan Voiculescu, preşedintele PNL s-a năpustit apoi asupra tuturor instituţiilor statului de drept din România: CCR, CSM, DNA, Parchete.

Întorcîndu-se la naţionalismul grețos manifestat în vara lui 2012, Crin Antonescu s-a răţoit şi la Uniunea Europeană, şi la FMI, vînturînd iar drapelul ţîfnos al României care trebuie să bată cu pumnul în masă.

Pînă la momentul 9 septembrie 2013 cuplul Victor Ponta-Crin Antonescu s-a definit prin strălucita împărţire a rolurilor.

În timp ce Victor Ponta era europeanul, modernul, militantul pentru statul de drept, Crin Antonescu era pitencantropul, naţionalistul în obiele, duşmanul statului de drept.

Din această piesă de teatru, n-a avut de cîştigat decît Victor Ponta, care şi-a făcut un profil de politician frecventabil tocmai prin comparaţie cu profilul de politician nefrecventabil, din Asia Centrală, al lui Crin Antonescu.

Între 9 septembrie şi 7 octombrie 2013, Crin Antonescu a renunţat la acest rol compromiţător, care-l scotea din cursa prezidenţială înainte de a se înscrie în ea.

După tentativa de revoltă eşuată, Crin Antonescu s-a întors cuminte, în genunchi chiar, la rolul care îi fusese atribuit de Victor Ponta.

De ce?

Pentru că şi-a dat seama de pericolul aventurii sale.



Dacă ar fi continuat s-o ţină ca pînă acum, risca să rămînă şi fără postul de preşedinte al Senatului.

Cît despre postul de candidat la Preşedinţie, chiar şi numai din partea PNL, acum nu mai poate fi vorba.

O postare pe zi

cucuruz:


„Domnule Cristoiu

De ce la interviul cu Ghiţă, atunci cînd nu mai contenea să îl laude pe Ponta, cînd spunea că-i ocupat de dimineaţa pînă seara, nu l-aţi întrebat cu ce ce anume-i ocupat primul ministru pentru că-i pe micile ecrane în 90% din timpul zilei spunînd dimineaţa vorbe pe care le contrazice seara?“

Ion Cristoiu răspunde:

Interviurile pe care le iau (de mai mulţi ani) îşi propun să dezvăluie telespectatorilor omul care stă de cealaltă parte a mesei. Las telespectatorilor, pe care-i consider mult mai inteligenţi decît îi cred unii, să-şi facă o părere proprie despre invitatul meu.

Din lectura dosarului de presă al lui Sebastian Ghiţă am observat că tînărul multimilionar, rechinul care l-a sfîşiat pe Sorin Ovidiu Vântu, proprietarul de televiziuni nu șovăie să se lanseze în elogieri spectaculoase ale lui Victor Ponta, pe care ar ezita să le facă pînă şi juna PSD-istă Cătălina Ştefănescu.

L-am lăsat astfel să se desfăşoare în această privinţă şi în cadrul unui interviu TV.

Telespectatorii au avut posibilitatea să-şi facă o părere despre Sebastian Ghiţă şi graţie acestui moment.

N.B. Din postarea semnată cucuruz am scos ultimele rînduri, pentru că mă lăudau.

Or eu mă simt stingherit cînd cineva mă laudă în public.

Mă simt în largul meu, în schimb, cînd cineva mă înjură!





Dostları ilə paylaş:
  1   2


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə