Se scoală-n zori, ca brutarii
(Hajnalban kel föl, mint a pékek)
Draga mea e o femeie cu şale puternice, suple,
am călătorit deja cu avionul, de sus şi ea se vede micuţă,
dar aş aprecia-o şi de-aş fi pilot.
Îşi spală singură rufele, spuma îi tremură visătoare pe braţe,
îngenunchează de parcă s-ar ruga, freacă podeaua şi râde zgomotos la sfârşit,
râsul ei e ca mărul cu coajă din care muşcă,
atunci şi mărul râde zgomotos,
când frământă pâine, se scoală în zori, ca brutarii, care sunt rudele cuptoarelor care coc bine,
ne veghează cu lopeţi prelungi,
făina se învolbură şi se aşează pe pieptul lor frumos, liber, unde adoarme liniştită
ca draga mea în patul înmiresmat după ce a spălat vasele
şi purificator mi-a îmbrăţişat inima.
Aşa va arăta şi soţia mea, după ce voi deveni bărbat
şi mă voi însura ca şi tata.
iulie 1925
Kedvesem erősderekú, karcsú asszony,
ültem már repülőgépen, magasból ő is kicsinek látszik,
de pilótalétemre is megbecsülném.
Maga mossa a ruhát, a hab álmodozva reszket karjain,
letérdel, mintha imádkozna, fölsikálja a padlót és nagyot kacag, ha elvégezte,
kacagása mint az alma, melybe héjjastul beléharap,
olyankor az is hangosan nevet,
ha kenyeret dagaszt, hajnalban kel föl, mint a pékek, akik a jólsütő kemencék rokonai,
hosszú lapáttal őrködnek fölöttünk,
fölverődik a liszt és odaszáll a szép, szabad mellükre, ahol meg nyugodtan elalszik,
mint kedvesem a jószagú ágyban, hogy elmosogatott
s tisztára ölelte szívemet.
Feleségem is ilyen lesz, ha majd egész emberré növök
és megházasodom, mint az apám.
1925. júl.
Dostları ilə paylaş: |