La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 0 noiembrie şi ianuarie şi au ca momente importante ziua Sfantului Andrei, a Sfantului Nicolae, Sfantul Ignatie, Ajunul Crăciunului, zilele Crăciunului, Anul Nou, Ajunul Bobotezei

Yüklə 445 b.

tarix	05.09.2018
ölçüsü	445 b.
	#77241

La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 30 noiembrie şi 7 ianuarie şi au ca momente importante ziua Sfantului Andrei, a Sfantului Nicolae, Sfantul Ignatie, Ajunul Crăciunului, zilele Crăciunului, Anul Nou, Ajunul Bobotezei, Boboteza si se încheie cu Sfantul Ioan Botezatorul. În tradiţia populară aceste sărbători au un repertoriul foarte bogat în datini şi credinţe, în realizări artistice literare, muzicale, coregrafice.

La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 30 noiembrie şi 7 ianuarie şi au ca momente importante ziua Sfantului Andrei, a Sfantului Nicolae, Sfantul Ignatie, Ajunul Crăciunului, zilele Crăciunului, Anul Nou, Ajunul Bobotezei, Boboteza si se încheie cu Sfantul Ioan Botezatorul. În tradiţia populară aceste sărbători au un repertoriul foarte bogat în datini şi credinţe, în realizări artistice literare, muzicale, coregrafice.

Colindele, urările de belşug şi recoltă bogată, cu Plugul, Pluguşorul, Sorcova, Vasilca, Jocurile cu măşti (Capra, Jienii, Ursul, Cerbul, Căluşarii, Brezaia, Turca), Cântecele de Stea... sunt câteva din manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase manifestări spirituale ale poporului nostru.

Colindele, urările de belşug şi recoltă bogată, cu Plugul, Pluguşorul, Sorcova, Vasilca, Jocurile cu măşti (Capra, Jienii, Ursul, Cerbul, Căluşarii, Brezaia, Turca), Cântecele de Stea... sunt câteva din manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase manifestări spirituale ale poporului nostru.

În tradiţia populară, această noapte este cea în care duhurile malefice, în special strigoii, moroii - primesc puteri mai mari decât în restul anului şi vin printre oameni să le facă rău.

În tradiţia populară, această noapte este cea în care duhurile malefice, în special strigoii, moroii - primesc puteri mai mari decât în restul anului şi vin printre oameni să le facă rău.
Este un fel de răsturnare a sărbătorii de Rusalii, când prin pogorarea Sfântului Duh, întreaga natura este binecuvântată, iar plantele de leac îşi măresc puterea.

Traditionally, this night is where the evil spirits, particularly ghosts, moroii - receive greater powers than the rest of the year and come among men to make them worse.

Traditionally, this night is where the evil spirits, particularly ghosts, moroii - receive greater powers than the rest of the year and come among men to make them worse.
It is a kind of inversion of the feast of Pentecost by the descent of the Holy Spirit, all nature is blessed and healing plants increase their power.

În această zi, în special fetele de măritat încearcă semnele propriului destin:

În această zi, în special fetele de măritat încearcă semnele propriului destin:
*Caută chipul viitorului soţ în forma pe care o ia plumbul sau cositorul topit şi apoi brusc solidificat prin turnarea în apă;
*Stau peste noaptea în faţa unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul viitorului soţ ;
* Ele pun busuioc sub pernă şi apoi se culcă, sperând să-şi viseze viitorul soţ.

Tot în această zi, în unele zone se stabilesc raporturile dintre cetele de feciori şi gazda casei unde urmează să se adune membrii grupului pentru a repeta textele de colinde.

Tot în această zi, în unele zone se stabilesc raporturile dintre cetele de feciori şi gazda casei unde urmează să se adune membrii grupului pentru a repeta textele de colinde.
Obligaţiile grupului erau diverse: sa aduca apă, spărgeau şi aduceau lemne, curăţau prin gospodărie şi în grajdul animalelor.
În această zi, toţi românii pun la încolţit grâu în câteva farfurioare dupa câţi membri sunt în familie, iar la Anul Nou se interpretează norocul ce-l va avea fiecare în funcţie de înălţimea firelor de grâu.

AJUNUL SFANTULUI NICOLAE

AJUNUL SFANTULUI NICOLAE
În seara din ajun (5 decembrie),
copiii îşi pregătesc cu mare grijă încălţămintea în care Moş Nicolae va pune cadouri diverse: bomboane, jucării, mici obiecte de îmbrăcăminte, în unele locuri pune alături şi o nuieluşă cu efect, desigur, moralizator.

Se spune că atunci când fata cea mare a ajuns la vremea când trebuia să se mărite, Nicolae, care era deja episcop, a lăsat noaptea, la uşa casei nobilului, un săculeţ cu aur.

Se spune că atunci când fata cea mare a ajuns la vremea când trebuia să se mărite, Nicolae, care era deja episcop, a lăsat noaptea, la uşa casei nobilului, un săculeţ cu aur.
Povestea s-a repetat întocmai şi când a venit vremea de măritiş pentru cea de a doua fată.
Când i-a venit vremea şi celei de a treia fete, nobilul a stat de pază pentru a afla cine era cel care le-a făcut bine fetelor sale. În acea noapte, nobilul l-a văzut pe cardinalul care lăsa săculeţul cu aur.
Se spune că Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiş şi a dat drumul săculetului prin hornul casei, într-o şosetă pusă la uscat, motiv pentru care a apărut obiceiul agăţării soşetelor de şemineu.

După ce tatăl fetelor a văzut cele întâmplate, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, însă acesta nu a rezistat tentaţiei de a povesti mai departe.

După ce tatăl fetelor a văzut cele întâmplate, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, însă acesta nu a rezistat tentaţiei de a povesti mai departe.
De atunci, oricine primea un cadou neaşteptat îi mulţumea lui Nicolae pentru el.

Pe 20 decembrie se serbează

Pe 20 decembrie se serbează
Sfântul Ignatie Teoforul despre care se zice că fiind un om sărman atunci când a vrut să taie porcul a scăpat securea în capul tatălui său şi căindu-se toată viaţa pentru fapta făcută a primit mila lui Dumnezeu.

Tăierea porcului, de Ignat, este un moment deosebit de important ce anticipează Crăciunul.

Tăierea porcului, de Ignat, este un moment deosebit de important ce anticipează Crăciunul.

Cand se taie porcul şi cu o picatura din sângele lui se face semnul crucii pe fruntea copiilor pentru sănătate în anul ce vine.

Cand se taie porcul şi cu o picatura din sângele lui se face semnul crucii pe fruntea copiilor pentru sănătate în anul ce vine.
De asemenea se face “pomana porcului” la care participă cei ai casei şi cei care au ajutat la tăierea şi pregătirea porcului.
Apoi, pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi.
Mâncarurile tradiţionale: cârnaţii, chişca, toba, răciturile, sarmalele, friptura de porc, julfa şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun, fiind la loc de cinste alături de vinul roşu cinstit de toată lumea.

În această zi sufletul se umple de o negrăită bucurie duhovnicească pentru că se împlineşte făgăduinţa şi nădejdea pe care Dumnezeu le-a dat-o oamenilor încă de la început, aceea că le va trimite un Mântuitor care să-i ridice din robia păcatului şi a morţii.

În această zi sufletul se umple de o negrăită bucurie duhovnicească pentru că se împlineşte făgăduinţa şi nădejdea pe care Dumnezeu le-a dat-o oamenilor încă de la început, aceea că le va trimite un Mântuitor care să-i ridice din robia păcatului şi a morţii.
Bucuria s-a revărsat în sufletele magilor şi ale păstorilor în momentul în care au privit Pruncul ce era în iesle.
Magii, cât şi păstorii, când au ajuns la casele lor, au vestit această bucurie „Şi toţi câţi auzeau se mirau de cele spuse lor de către păstori” Această dorinţă de exprimare a bucuriei se prelungeşte peste veacuri prin colindători.

Yüklə 445 b.

Dostları ilə paylaş:

La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 0 noiembrie şi ianuarie şi au ca momente importante ziua Sfantului Andrei, a Sfantului Nicolae, Sfantul Ignatie, Ajunul Crăciunului, zilele Crăciunului, Anul Nou, Ajunul Bobotezei

În tradiţia populară, această noapte este cea în care duhurile malefice, în special strigoii, moroii - primesc puteri mai mari decât în restul anului şi vin printre oameni să le facă rău.

În tradiţia populară, această noapte este cea în care duhurile malefice, în special strigoii, moroii - primesc puteri mai mari decât în restul anului şi vin printre oameni să le facă rău.

Este un fel de răsturnare a sărbătorii de Rusalii, când prin pogorarea Sfântului Duh, întreaga natura este binecuvântată, iar plantele de leac îşi măresc puterea.

Traditionally, this night is where the evil spirits, particularly ghosts, moroii - receive greater powers than the rest of the year and come among men to make them worse.

Traditionally, this night is where the evil spirits, particularly ghosts, moroii - receive greater powers than the rest of the year and come among men to make them worse.

It is a kind of inversion of the feast of Pentecost by the descent of the Holy Spirit, all nature is blessed and healing plants increase their power.

În această zi, în special fetele de măritat încearcă semnele propriului destin:

În această zi, în special fetele de măritat încearcă semnele propriului destin:

*Caută chipul viitorului soţ în forma pe care o ia plumbul sau cositorul topit şi apoi brusc solidificat prin turnarea în apă;

*Stau peste noaptea în faţa unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul viitorului soţ ;

* Ele pun busuioc sub pernă şi apoi se culcă, sperând să-şi viseze viitorul soţ.

Tot în această zi, în unele zone se stabilesc raporturile dintre cetele de feciori şi gazda casei unde urmează să se adune membrii grupului pentru a repeta textele de colinde.

Tot în această zi, în unele zone se stabilesc raporturile dintre cetele de feciori şi gazda casei unde urmează să se adune membrii grupului pentru a repeta textele de colinde.

Obligaţiile grupului erau diverse: sa aduca apă, spărgeau şi aduceau lemne, curăţau prin gospodărie şi în grajdul animalelor.

În această zi, toţi românii pun la încolţit grâu în câteva farfurioare dupa câţi membri sunt în familie, iar la Anul Nou se interpretează norocul ce-l va avea fiecare în funcţie de înălţimea firelor de grâu.

AJUNUL SFANTULUI NICOLAE

AJUNUL SFANTULUI NICOLAE

În seara din ajun (5 decembrie),

copiii îşi pregătesc cu mare grijă încălţămintea în care Moş Nicolae va pune cadouri diverse: bomboane, jucării, mici obiecte de îmbrăcăminte, în unele locuri pune alături şi o nuieluşă cu efect, desigur, moralizator.

Se spune că atunci când fata cea mare a ajuns la vremea când trebuia să se mărite, Nicolae, care era deja episcop, a lăsat noaptea, la uşa casei nobilului, un săculeţ cu aur.

Se spune că atunci când fata cea mare a ajuns la vremea când trebuia să se mărite, Nicolae, care era deja episcop, a lăsat noaptea, la uşa casei nobilului, un săculeţ cu aur.

Povestea s-a repetat întocmai şi când a venit vremea de măritiş pentru cea de a doua fată.

Când i-a venit vremea şi celei de a treia fete, nobilul a stat de pază pentru a afla cine era cel care le-a făcut bine fetelor sale. În acea noapte, nobilul l-a văzut pe cardinalul care lăsa săculeţul cu aur.

Se spune că Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiş şi a dat drumul săculetului prin hornul casei, într-o şosetă pusă la uscat, motiv pentru care a apărut obiceiul agăţării soşetelor de şemineu.

După ce tatăl fetelor a văzut cele întâmplate, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, însă acesta nu a rezistat tentaţiei de a povesti mai departe.

După ce tatăl fetelor a văzut cele întâmplate, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, însă acesta nu a rezistat tentaţiei de a povesti mai departe.

De atunci, oricine primea un cadou neaşteptat îi mulţumea lui Nicolae pentru el.

Pe 20 decembrie se serbează

Pe 20 decembrie se serbează

Sfântul Ignatie Teoforul despre care se zice că fiind un om sărman atunci când a vrut să taie porcul a scăpat securea în capul tatălui său şi căindu-se toată viaţa pentru fapta făcută a primit mila lui Dumnezeu.

Tăierea porcului, de Ignat, este un moment deosebit de important ce anticipează Crăciunul.

Tăierea porcului, de Ignat, este un moment deosebit de important ce anticipează Crăciunul.

Cand se taie porcul şi cu o picatura din sângele lui se face semnul crucii pe fruntea copiilor pentru sănătate în anul ce vine.

Cand se taie porcul şi cu o picatura din sângele lui se face semnul crucii pe fruntea copiilor pentru sănătate în anul ce vine.

De asemenea se face “pomana porcului” la care participă cei ai casei şi cei care au ajutat la tăierea şi pregătirea porcului.

Apoi, pregătirea mâncărurilor capătă dimensiunile unui ritual străvechi.

Mâncarurile tradiţionale: cârnaţii, chişca, toba, răciturile, sarmalele, friptura de porc, julfa şi nelipsitul cozonac vor trona pe masa de Crăciun, fiind la loc de cinste alături de vinul roşu cinstit de toată lumea.

În această zi sufletul se umple de o negrăită bucurie duhovnicească pentru că se împlineşte făgăduinţa şi nădejdea pe care Dumnezeu le-a dat-o oamenilor încă de la început, aceea că le va trimite un Mântuitor care să-i ridice din robia păcatului şi a morţii.

În această zi sufletul se umple de o negrăită bucurie duhovnicească pentru că se împlineşte făgăduinţa şi nădejdea pe care Dumnezeu le-a dat-o oamenilor încă de la început, aceea că le va trimite un Mântuitor care să-i ridice din robia păcatului şi a morţii.

Bucuria s-a revărsat în sufletele magilor şi ale păstorilor în momentul în care au privit Pruncul ce era în iesle.

Magii, cât şi păstorii, când au ajuns la casele lor, au vestit această bucurie „Şi toţi câţi auzeau se mirau de cele spuse lor de către păstori” Această dorinţă de exprimare a bucuriei se prelungeşte peste veacuri prin colindători.