Stanciu MelaniaC. T. E. “Dragomir Hurmuzescu” Deva
1.EPITETUL Epitetul (gr. epitheton = cuvant adaugat) Este figura de stil care consta in determinarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor sau actiunilor care l-au impresionat pe scriitor.
EXEMPLU : “Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada, Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada; Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi, Raspandind flori de gheata pe ai tarii umeri dalbi. “ ( Vasile Alecsandri, “Iarna”)
2.METAFORA Metafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obişnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparaţii subînţelese. Procesul de realizare a metaforei constă în „punerea semnului identităţii între două obiecte diferite (lucruri, fiinţe, persoane) prin numele lor, pe baza unei analogii“.
EXEMPLU: “Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă, Prin care trece albă regina nopţii moartă.”
(Mihai Eminescu,”Melancolie”) “Lună tu, stăpâna mării, pe a lumii boltă luneci.” (Mihai Eminescu , “Scrisoarea I”)
3.COMPARATIA Comparaţia este una dintre cele mai frecvente figuri de stil şi constă în alăturarea a doi sau mai mulţi termeni cu scopul evidenţierii primului termen.
EXEMPLU: „Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri“ (Mihai Eminescu,”Trecut-au anii”)„Soarele rotund şi palid se prevede printre nori | Ca un vis de tinereţe printre anii trecători“ ( Vasile Alecsandri , “Iarna”)
4.INVERSIUNEA Inversiunea constă în răsturnarea cuvintelor în propoziţie, pentru a pune în evidenţă un anumit termen.
EXEMPLU: “Din vazduh cumplita iarna cerne norii de zapada,“Lungi troiene calatoare adunate-n cer gramada” (Vasile Alecsandri , “Iarna”)
5.REPETITIA Repetiţia constă în reluarea unui cuvânt sau a unei expresii în diferite poziţii ale enunţului.
EXEMPLU: Era casa pe care şi-o dorise din copilărie, casa pe care o visase de atâtea ori, casa pe care de atâtea ori o desenase, casaperfectă; casa pe care nu şi-o putea însă permite.
6.ENUMERATIA Enumeraţia constă în prezentarea succesivă a unor fapte sau aspecte. Relaţia ce se stabileşte între termenii enumerării este una de coordonare.
EXEMPLU: Toţi, politicieni, manifestanţi, poliţişti au cântat împreună până au răguşit.
7.HIPERBOLA Hiperbola este un procedeu artistic prin care se exagerează intenţionat, mărind sau micşorînd, trăsăturile unei fiinţe, ale unui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori.
EXEMPLU: "Gigantică poartă-o cupolă pe frunte," ( G.Coşbuc "Paşa Hassan")
8.ANTITEZA Antiteza este o figură de stil care constă în opoziţia dintre două cuvinte, fapte, personaje, idei, situaţii. În creaţia lui M. Eminescu antiteza apare şi în formularea unor titluri: “Venere şi Madonă”, “Înger şi demon”,” Împărat şi proletar”.
EXEMPLU: „Ea un înger ce se roagă – El un demon ce visează”
Ea o inima de aur – El un suflet apostat.” (M. Eminescu)
9.PERSONIFICAREA Personificarea este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor, obiectelor li se atribuie însuşiri umane .
EXEMPLU: “Norii plâng; soarele râde; stelele clipesc; păsărelele şoptesc; vântul aleargă; sălciile triste; pisica vorbeşte lin.”
10.ALEGORIA Alegoria este un procedeu stilistic ce facilitează sensului literar al unui text să se releve într-altul ascuns; altfel spus, este ca o amplă metaforă ce permite un transfer din planul abstract / profund al înţelesurilor, într-un plan de suprafaţă, figurativ, oferind şi o „dezlegare implicită“, destul de transparentă.
EXEMPLU: (“Mândru ciobănel / tras printr-un inel”)
(*** ,”Miorita “) „Într-o grădină, lâng’-o tulpină, / zării o floare ca o lumină. / S-o tai, se strică; / s-o las, mi-e frică / de vine altul şi mi-o ridică.” (Ienăchiţă Văcărescu)
Dostları ilə paylaş: |
