Lector univ

Sinteza unităţii de învăţare 10

• 
  Cortexul cingulat ventral şi subgenual drepte, precum şi cortexul insular stâng activează sistemul nervos parasimpatic influenţând inhibitor sistemul simpatic cu efecte asupra ratei cardiace, ratei şi amplitudinii respiraţiei şi conductanţei electrice a pielii. Variabilitatea ratei cardiace (adică neregularităţi de la o bătaie la alta) reflectă controlul sistemului nervos parasimpatic asupra nodulului sinusal prin intermediul nervului Vag. Disfuncţii la nivelul acestei zone conduc la o slabă activitate inhibitorie a parasimpaticului şi deci un “ton” vegetativ accentuat. Disfuncţii ȋndelungate ale acestui mecanism sunt rӑspunzӑtoare de crearea de boli cardiace
  
• 
  Zona ventromediană prefrontală/cingulat anterior rostral şi subgenual conţine neuroni Von Economo şi se activează în condiţiile percepţiei unei posibile ameninţări care posedă receptori de tipul 5-HT2B ai serotoninei care sunt rari în restul creierului dar sunt numeroşi în stomac şi intestin unde promovează contracţiile muşchilor netezi responsabile de mişcările peristaltice. Neuronii Von Economo se descarcă în condiţiile ameninţării cu o pedeapsă în condiţii de incertitudine, iar activarea receptorilor 5-HT2B poate fi relaţionată cu capacitatea activităţii stomacului şi intestinelor de a semnaliza un pericol iminent
  
• 
  95 % din serotonină este găzduită în intestine unde acţionează asupra unor receptori specifici care la rândul lor pornesc secreţia enzimelor digestive şi mişcările peristaltice. Serotonina este implicată şi în Sindromul Intestinului Iritabil
  
• 
  Sistemul nervos enteric uman conţine 100 milioane de neuroni (cam câţi sunt într-un creier de şobolan), mai mulţi decât în şira spinării sau în sistemul vegetativ. Ei sunt de cel puţin 14 tipuri, folosesc toţi neurotransmiţătorii şi neuromodulatorii din creier
  
• 
  Senzaţiile de “fluturaşi în stomac” sunt cauzate de hormonii de stres eliberaţi de către organism în situaţia de “fugă sau luptă”. Stresul suprastimulează şi nervii din esofag cauzând senzaţia de “strângere de gât”. Majoritatea pacienţilor cu anxietate sau depresie au alterată funcţia gastro—intestinală iar stresul cronic din copilărie produce tulburări intestinale la omul adult
  
• 
  Sistemul nervos central reglează sistemul imunitar prin următorul mecanism: activarea axei HPA suprimă genele care declanşeazӑ inflamaţia iar activarea sistemului simpatic conduce la eliberarea de noradrenalină în organele limfoide precum şi în vase şi ţesuturi vasculare, şi alte ţesuturi periferice, astfel aparând reacţii inflamatorii
  
• 
  Percepţia ameninţării legăturilor noastre sociale se pare că este procesată de către aceeeaşi reţea neuronală care răspunde la ameninţări fizice. Similar, tăria legăturilor sociale este procesată în reţeaua de recompensă care inhibă mecanismele ce răspund la ameninţare. Corelatele neurocognitive ale pierderii sociale pot fi mediatori importanţi ai înţelegerii relaţiilor dintre social şi sănătate
  
• 
  Se ştie că apar probleme privind învăţarea dependentă de hipocamp şi lobul frontal la pacienţii cu boli ce impactează sistemul imunitar precum HIV/SIDA, iar anxietatea şi tulburările depresive sau bipolare caracterizate prin deficite cognitive se caracterizează şi prin niveluri ridicate de molecule inflamatoare
  

Concepte şi termeni de reţinut
Sistem nervos enteric, sistem imunitar innӑscut şi adaptativ, reacţii inflamatorii, well-being, limfocite, nociceptori
Teste de evaluare/autoevaluare

Ce parametrii organici influenţeazӑ cortexul cingulat prin sistemul simpatic: rata cardiacӑ rata şi amplitudinea respiraţiei conductanţa electricӑ a pielii senzaţia de foame Ce simptome organice produce stresul: senzaţie de “fluturaşi ȋn stomac” şi “strȃngere de gȃt” ȋn esofag creşte temperatura perifericӑ majoritatea pacienţilor cu anxietate sau depresie au alterată funcţia gastro—intestinală stresul cronic din copilărie produce tulburări intestinale la omul adult Daţi exemple privind legӑturile dintre sistemul imunitar şi problemele pshice: ameninţӑrile la adresa relaţiilor sociale conduc la inflamaţii învăţarea dependentă de hipocamp şi lobul frontal la pacienţii cu boli ce impactează sistemul imunitar precum HIV/SIDA copiii cu autism sunt mai expuşi la febrӑ anxietatea şi tulburările depresive sau bipolare caracterizate prin deficite cognitive se caracterizează şi prin niveluri ridicate de molecule inflamatoare

Bibliografie obligatorie:

Cȋrneci, D. Creierul imunitar. Psihiatru.ro, Anul VI, Nr. 22, 3/2010, pp 52-56, 2010

Cȋrneci, D. Evoluţia creierului prin encefalizare, sau de ce schimbarea e dureroasă. Psihiatru.ro, Anul VI, Nr. 23, 4/2010, pp 18-23, 2010

Damasio, A. The feeling of what happpens; Body and Emotions in the Making of Consciousness, Harcourt Brace, New York, 1999

Răspunsuri la testele de evaluare/autoevaluare:

Unitatea de învăţare 1: 1a,c;d 2a,b,c; 3a,b,c,d,e,f,g

Unitatea de învăţare 2: 1a,b,c; 2ab

Unitatea de învăţare 3: 1a,c; 2a,b; 3a,b,c,d,e,f,g; 4a,c,d

Unitatea de învăţare 4: 1a,b,c,e,f,h,i,j,k; 2a,b,c,d,e,g; 3a,b,d; 4a,c,d

Unitatea de învăţare 5: 1a,b,d; 2a,b,c,d,e,f; 3a,b,d,e

Unitatea de învăţare 6: 1a,b,c,e,f,g; 2a,b,c,d,f; 3a,c,d,e

Unitatea de învăţare 7: 1a,b; 2a,b,c,d,e,f,g,h,i,j,k,l; 3a,b,c,e,f,g,h; 4a,c

Unitatea de învăţare 8: 1a,b,c,d,e,f,g; 2a,b,c; 3a,c,d,e

Unitatea de învăţare 9: 1a,d; 2a,c,d,e; 3a,b,c,d,e,f,g

Unitatea de învăţare 10: 1a,b,c; 2a,c,d; 3a,c,d