Legea cu privire la
Articolul 1649 Măsuri de protecţie a investigatorilor sub acoperire
Yüklə 198,46 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Articolul 8 3 Măsuri de protecţie a investigatorilor sub acoperire
Articolul 1649 Măsuri de protecţie a investigatorilor sub acoperire(1) Identitatea reală a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvăluită. (2) Procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, judecătorul de instrucţie, ofiţerul de urmărire penală sau instanţa au dreptul de a cunoaşte adevărata identitate a investigatorului sub acoperire, cu respectarea secretului profesional. (3) Este liberat de răspundere penală, persoanele care au acţionat ca investigatori sub acoperire, într-o misiune specială, pentru descoperirea infracţiunii şi acţionînd în coparticipare a fost contrîns să o săvîrşească. (4)Prevederile alineatului (3) nu se aplică investigatorilor sub acoperire care au săvîrşit o infracţiune deosebit de gravă, excepţional de gravă prin care s-a atentat la viaţa şi sănătatea persoanei.” 55. Articolul 166: la alineatul (2) „sau dacă nu are loc de trai permanent” se exclud; se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins: „(51) În cazul în care reţinerea persoanei se efectuează întru stabilirea identităţii persoanei perioada de deţinere nu poate depăşi 6 ore.”. 56. La articolul 168 alineatul (1) cuvîntul „să prindă” se substituie cu cuvintele „să reţină”. 57. Articolul 176 alineatul (2) va acea următorul cuprins: „(2) Arestul preventiv şi măsurile alternative arestării se aplică numai persoana a săvîrşit o infracţiune gravă, deosebit de gravă sau excepţional de gravă, iar în cazul existenţei unei bănuieli rezonabile privind săvîrşirea altor infracţiuni, ele se aplică învinuitului, inculpatului care a comis cel puţin una din acţiunile menţionate la alineatul (1).”. se completează cu aliniatul (5) cu următorul cuprins: „(5) Alineatul (3) punctul 7) se aplică numai în cazul cînd persoana nu a comunicat locul de aflare al său.”.
se completează cu un aliniatul (11) cu următorul cuprins: „(11) Instanţa de judecată emite o încheiere motivată, în care se indică infracţiunea de care este bănuită, învinuită, inculpată persoana, temeiul alegerii măsurii preventive respective, cu menţionarea datelor concrete care au determinat luarea acestei măsuri preventive, necesitatea aplicării măsurii preventive precum şi faptul dacă bănuitului, învinuitului i s-au explicat consecinţele încălcării măsurii preventive, argumentele reprezentantului, apărătorului, bănuitului, învinuitului, inculpatului motivîndu-se admiterea sau neadmiterea lor la stabilirea măsurii preventive”; alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Copia de pe ordonanţa sau de pe încheierea privind luarea măsurii preventive se înmînează neîntîrziat persoanei faţă de care se aplică măsura preventivă. Persoanei i se comunică în limba pe care o înţelege motivele aplicării măsurii preventive faţă de ea şi totodată i se explică modul şi termenul de atac al acestora prevăzute în art. 196. ”.
„(31) motivul prevăzut la alineatul (2) punctul 1) se ea în consideraţie în cazul cînd învinuitul, inculpatul nu a comunicat locul de aflare al său.”. 60. La articolul 191 alineatul (2) sintagma „sau să fugă” se substituie cu „să se ascundă de organele de urmărire penală, procuror sau după caz de instanţa de judecată”. 61 Se completează cu articolul 1911 cu următorul cuprins: „1911. Liberarea provizorie pe cauţiune (1) Judecătorul de instrucţie, în cursul urmării penale, instanţa de judecată în cursul judecării, poate dispune la demersul procurorului sau a avocatului luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiunea dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la articolul 185 aliniatele (1) şi (2). (2) Dispoziţiile articolului 192 alineatul (3) se aplică în modul corespunzător.”. 62. Articolul 192 se completează cu alineatul (21) care va avea următorul cuprins: „(21) Judecătorul de instrucţie, instanţa de judecată dispune, prin încheiere, respingerea propunerii de arestare preventivă sau de arest la domiciliu, luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune şi stabileşte valoarea cauţiunii, precum şi termenul de depunere a acesteia. se completează cu aliniatul (4) şi (5) cu următorul cuprins; „(4) Dacă învinuitul, inculpatul nu depune cauţiunea în termenul stabilit, la demersul procurorului se dispune înlocuirea măsurii cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. (5) Controlul judiciar pe cauţiune se depune pe termenul de 30 de zile.”.
„ Articolul 1921 Conţinutul cauţiunii (1) Dispunerea cauţiunii se face pe numele învinuitului, inculpatului, prin depunerea unei sume de bani determinate, pe contul depozitar al procuraturii, ori prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în favoarea aceluiaşi organ. (2) Cuantumul cauţiunii se fixează de către judecătorul de instrucţie sau de către instanţa de judecată de la 300 la 100.000 unităţi convenţionale, în dependenţă de starea materială a persoanei respective şi de gravitatea infracţiunii. (3) Cauţiunea garantează: a) participarea învinuitului, inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor prevăzute la articolul 192 alin. (3); b) plata despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune şi plata amenzii.”.
„Articolul 194. Restituirea cauţiunii (1) Cauţiunea se restituie sau se confiscă în temeiul încheierii judecătorului de instrucţie sau instanţei de judecată la demersul procurorului, la cererea învinuitului, inculpatului, condamnatului, achitatului sau la cererea reprezentantului acestuia. (2) Cauţiunea se restituie în cazul în care: 1) se revocă liberarea provizorie în temeiurile prevăzute în art.193 alin.(1) pct.1);
3) se dispune încetarea procesului penal, scoaterea persoanei de sub învinuire sau achitarea acesteia; 4) instanţa care judecă cauza în fond stabileşte, prin hotărîre definitivă, o pedeapsă. (3) Soluţionarea cererii demersului se face în şedinţă închisă, fără participarea procurorului, învinuitului, inculpatului, condamnatului, achitatului. (4) Cauţiunea nu se restituie în cazul revocării liberării provizorii pe cauţiune în temeiurile prevăzute la art.193 alin.(1) pct.2) şi se face venit la bugetul de stat de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de instanţă. (5) Judecătorul de instrucţie sau instanţa de judecată poate dispune prin hotărîre confiscarea cauţiunii, dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive sau în cazul în care pe durata măsurii controlului judiciar pe cauţiune învinuitul, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există bănuiala rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus începerea urmării penale împotriva sa. (6) Hotărîrea de trecere a cauţiunii în beneficiul statului poate fi atacată cu recurs de persoanele interesate.”
„(5) În cazul încetării urmăririi penale în urma împăcării părţii vătămate cu învinuitul, inculpatul, instanţa de judecată poate trece cheltuielile judiciare în sarcina părţii vătămate, a învinuitului, inculpatului sau numai a uneia din părţi.” 68. Articolul 236: alineatul (1) va avea următorul cuprins: „(1) Chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire penală, procurorului se face prin citaţie scrisă, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Citarea se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică. Chemarea persoanei în faţa instanţei de judecată se face prin citaţie scrisă remisă cu aviz de recomandare.”. se completează cu alineate (11), (22) şi (4) cu următorul cuprins: „(11) Citarea se poate realiza şi prin intermediul poştei electronice sau prin orice alt sistem de mesagerie electronică, în cazul în care organul judiciar are mijloacele tehnice pentru a dovedi că citaţia a fost primită. (22) Minorul cu o vârstă mai mică de 16 ani va fi citat prin intermediul părinţilor sau al tutorelui, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil.”. „(4) Instanţa de judecată poate comunica şi oral citaţia persoanei prezente la şedinţă, aducându-i la cunoştinţă consecinţele neprezentării. În cursul urmăririi penale, citaţia făcută în acest mod se consemnează într-un proces-verbal şi se semnează de către persoana astfel citată.”.
„ 5) menţiunea că partea citată are dreptul să fie asistată de un avocat cu care sa se prezinte la termenul fixat; 6) dacă este cazul, menţiunea că, apărarea este obligatorie, iar în cazul în care partea nu îşi alege un avocat, care să se prezinte la termenul fixat, i se va desemna un avocat din oficiu; 7) consecinţele neprezentării în faţa organului de urmărire penală, procurorului, instanţei de judecată.”. 70. Articolul 238 se completează cu alineatele (31), (32) cu următorul cuprins: „(31) Bănuitul, învinuitul sau inculpatul are obligaţia de a comunica în termen de cel mult 3 zile organului e urmărire penală, procurorului, instanţei de judecată intenţia de schimbare a adresei unde locuieşte precum şi schimbarea acesteia. Suspectul sau inculpatul este informat cu privire la această obligaţie în cadrul audierii şi cu privire la consecinţele nerespectării obligaţiei. (32) Bănuitul, învinuitul sau inculpatul poate fi citat la sediul avocatului ales, dacă nu s-a prezentat după prima citare legal îndeplinită. ”.
prima propoziţie va avea următorul cuprins: „ (1) Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile prevăzute în art. 275 pct.4)-9), precum şi în cazul în care se constată că: ” punctul 2 va avea următoarea cuprins: „2) există unul dintre cazurile prevăzute la art. 53 din Codul penal;”
„Articolul 298. Plîngerile împotriva acţiunilor şi inacţiunilor şi ale actelor procurorului organului de urmărire penală (1) Plîngerile împotriva acţiunilor, inacţiunilor şi actelor ilegale ale procurorului, organului de urmărire penală se înaintează judecătorului de instrucţie de către bănuit, învinuit, apărător, partea vătămată, de alţi participanţi la proces sau de către alte persoane drepturile legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe. (2) Persoanele indicate în alin.(1) sînt în drept de a ataca judecătorului de instrucţie următoarele acte ale procurorului, organului de organului urmărire penală:
d) demersul organului de urmărire penală, indicaţia procurorului cu privire la dispunerea unei măsuri operative de investigaţie; e) ordonanţa procurorului cu privire la legalitatea/ilegalitatea acţiunilor operative de investigaţie.
(6) În cazul cînd judecătorul de instrucţie depistează că procurorul, organul de urmărire penală, a săvîrşit o faptă ce poate constitui o abatere disciplinară, contravenţie administrativă sau infracţiune sesizează imediat organele competente. (7) Încheierea judecătorului de instrucţie este irevocabilă. (8) Orice declaraţie, plîngere sau alte circumstanţe ce oferă temei de a presupune că persoana a fost supusă acţiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant urmează a fi examinate de către procuror, în modul prevăzut la art. 274, în procedură separată.”. 78. Articolul 299 va avea următorul cuprins: „Articolul 299 Plîngerile împotriva acţiunilor organului operativ de investigaţie Plîngerile împotriva organului operativ de investigaţii se depun şi se examinează de către procurorul care conduce sau exercită urmărirea penală în condiţiile articolului 298.”. 79. Articolul 2991 se exclude. 80. Articolul 300: alineatul (2) se exclude; alineatul (3) va avea următorul cuprins: „(3) Judecătorul de instrucţie examinează plîngerile împotriva acţiunilor ilegale ale procurorului care conduce şi efectuează nemijlocit acţiuni de urmărire penală şi asupra ofiţerului de urmărire penală.”. 81. Articolul 303 alineatul (2)pct. 1)-5) vor avea următorul cuprins: „1) supravegherea video, audio sau prin fotografiere a domiciliului sau alte spaţii private; 2) obţinerea listei convorbirilor telefonice; 3) monitorizarea tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare; 4) controlul transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate; 5) examinarea corespondenţei condamnaţilor.”. 82. La articolul 304 aliniatul (2) cuvintele „materialele ce confirmă necesitatea efectuării acestor acţiuni” se substituie cu cuvintele „toate materialele acumulate de către organul de urmărire penală şi procuror pe parcursul investigării cauzei respective”. 83 La articolul 306 după cuvintele „autorizarea acţiunii sau respingerea ei” se completează cu cuvintele „în caz de existenţă a obiecţiilor apărătorului, reprezentantului legal, bănuitului, învinuitului, inculpatului motivîndu-se admiterea sau neadmiterea lor la stabilirea măsurii preventive”. 84. La articolul 307 alineatul (1) a doua şi a treia propoziţie vor avea următorul cuprins: „În demersul procurorului se indică fapta care face obiectul bănuirii, învinuirii, textul de lege în care aceasta se încadrează şi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvîrşită, motivul, temeiul şi necesitatea aplicării arestării preventive sau a arestării la domiciliu şi faptul că învinuitului, inculpatului i s-au explicat consecinţele încălcării măsurii preventive. La demers se anexează toate materialele acumulate de către organul de urmărire penală şi procuror pe parcursul investigării cauzei respective.”. 85. La articolul 308 alineatul (1) a doua şi a treia propoziţie vor avea următorul cuprins: „În demersul procurorului se indică fapta care face obiectul bănuielii, învinuirii, textul de lege în care aceasta se încadrează şi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvîrşită, motivul, temeiul şi necesitatea aplicării arestării preventive sau a arestării la domiciliu şi faptul că bănuitului, învinuitului i s-au explicat consecinţele încălcării măsurii preventive. La demers se anexează toate materialele acumulate de către organul de urmărire penală şi procuror pe parcursul investigării cauzei respective.”. 86. La articolul 311 alineatul (3) cuvintele „materialele ce confirmă necesitatea aplicării măsurii preventive respective sau a prelungirii duratei ei” se substituie cu cuvintele „toate materialele acumulate de către organul de urmărire penală şi procuror pe parcursul investigării cauzei respective.”. 87. Articolul 313 se exclude. 88. Articolul 319: alineatul (1) se completează cu următoarea propoziţie: „Înfăţişarea părţii în instanţa, în persoana sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, daca acesta din urma a luat legătura cu partea reprezentata, acoperă orice nelegalitate survenita în procedura de citare.”. se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins: „(11) Părţile sunt citate cu cel puţin 10 zile înainte de data numirii cauzei spre examinare.”
90. La articolul 322 alineatul (3) cuvintele „poate fi sancţionat” se substituie cu cuvintele „este sancţionat”. 91. La articolul 329 alineatul (2) sintagma „art. 312” se substituie cu sintagma „art. 311 şi 312”. 92. La articolul 332 alineatul (1) sintagma „ pct. 2)-9) ” se substituie cu sintagma „ pct. 4)-9)”. 92. La articolul 334 alineatul (3) cuvintele „Consiliul Baroului” se substituie cu cuvintele „Uniunea Avocaţilor”. 91. Articolul 338 va avea următorul cuprins: „Articolul 338. Deliberarea şi adoptarea hotărîrii (1) După încheierea dezbaterilor judiciare, completul de judecată se retrage în deliberare pentru adoptarea hotărîrii. Hotărîrea motivată se pronunţă în termen de cel mult 30 de zile. (2) Instanţa de judecată informează părţile despre locul, data şi ora pronunţării hotărîrii. (3) Hotărîrea judecătorească se plasează în aceeaşi zi după pronunţare, pe pagina web a instanţei. (4) Copia hotărîrei se înmînează, imediat după pronunţarea acesteia, inculpatului arestat, iar celorlalte părţi care nu s-au prezentat în şedinţa de judecată li se comunică în scris despre pronunţarea hotărîrei, plasarea acesteia pe pagina web a instanţei, şi posibilitatea de a primi copia acesteia la sediul instanţei.”. 93. Articolul 339 aliniatul (6) cuvintele „sau în dispozitivul ei” se exclud. 92. Articolul 340 se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins: „(21) Dacă unul dintre judecătorii completului de judecată nu are posibilitatea de a semna hotărîrea, în locul lui semnează preşedintele şedinţei, iar dacă şi acesta este în imposibilitatea de a semna, în locul lui semnează preşedintele instanţei. În toate cazurile, în hotărîre se menţionează cauza imposibilităţii de a semna.” 93. La articolul 341 alineatul (4) se exclude. 94. Articolul 343 se exclude. 95. Articolul 344 va avea următorul cuprins: „Articolul 344. Repartizarea cauzei parvenite pentru judecare (1) Cauza penală parvenită în instanţa, în termen de pînă la 3 zile, se repartizează judecătorului sau, după caz, completului de
(2) În cazul în care repartizarea aleatorie a dosarelor prin sistemul informaţional nu se poate aplica din motive tehnice, repartizarea aleatorie a cauzelor se efectuează de către Preşedintele instanţei de judecată prin sistemul de rotaţie (3) Extrasul din programul informaţional automatizat precum şi încheierea preşedintelui cu privire la repartizarea aleatorie a dosarului se anexează la dosar.”.
„Articolul 3441 Soluţionarea cauzei în procedura medierii ori împăcării părţilor (1) În cazul învinuirii persoanei în săvîrşirea unei/unor infracţiuni uşoare ori mai puţin grave, iar în cazul minorilor, şi pentru o infracţiune gravă, infracţiuni prevăzute la capitolele II- VI Cod penal, precum şi în cazurile prevăzute la alin. (1) articolul 276 CPP, judecătorul, numit pentru a prezida şedinţa, pînă la punerea pe rol a cauzei, în termen de cel mult 3 zile de la datat repartizării cauzei, la solicitarea părţilor, adoptă o încheiere prin care numeşte efectuarea procedurii medierii ori împăcării părţilor. (2) Încheierea va cuprinde date din numele cui se adoptă, date despre persoana învinuită şi esenţa învinuirii, indicaţia de a întreprinde măsuri de soluţionare a cauzei în procedură prejudiciară prin mediere ori împăcare a părţilor, precum se va numi şi mediatorul care va efectua procesul de mediere, stabilind un nou termen rezonabil în care se va efectua acest proces. (3) Încheierea se trimite mediatorului, persoanei învinuite, părţii vătămate, procurorului şi apărătorului. (4) Mediatorul, imediat purcede la efectuare procedurii de mediere, şi după caz, dacă părţile sau conciliat, întocmeşte contractul de medierea, care se semnează de către părţi şi se prezintă judecătorului, în procedura cărui se află dosarul. În cazul cînd concilierea părţilor nu a avut loc, mediatorul întocmeşte un aviz motivat, care la fel se prezintă judecătorului.”. 97. Articolul 351 se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins: „(31) La stabilirea orei şi datei pentru judecare cauzei se va lua în consideraţie complexitatea acţiunilor ce urmează a fi întreprinse de către părţi pînă la judecarea cauzei, numărul şi posibilitatea de prezentare a părţilor, marturilor, reprezentanţilor, apărătorului însă nu poate depăşi termenul de 30 de zile de la data desfăşurării şedinţei preliminară. În cazul prevăzut la alineatul (6) al prezentului articol termenul poate fi prelungit cu 15 zile.”. 98. La articolul 352 alineatul (4) după cuvintele „loc public” se completează cu cvintele „şi pe pagina web a instanţei”. 99. Se completează cu articolul 3631 cu următorul cuprins: „Articolul 3631 Judecata pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală (1) Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara, personal sau prin înscris autentic, că recunoaşte săvârşirea faptelor indicate în rechizitoriu şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. (2) Judecata nu poate avea loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, decât dacă inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în rechizitoriu şi nu solicită administrarea de probe. (3) În cadrul şedinţei preliminare sau pînă la începerea cercetării judecătoreşti, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi asupra cărora nu are obiecţii, apoi acordă cuvântul procurorului, părţii vătămate şi celorlalte părţi asupra cererii formulate. (4) Instanţa de judecată admite cererea atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse şi procedează la audierea inculpatului, potrivit regulilor de audiere a martorului. (5) În caz de admitere a cererii, preşedintele explică persoanei vătămate dreptul de a se constitui parte civilă şi întreabă pe partea civilă, pe partea responsabilă civilmente dacă propun administrarea de probe. Instanţa de judecată poate dispune disjungerea acţiunii civile, dacă pentru soluţionarea acesteia este necesară administrarea de probe, prin care s-ar prelungi în mod nejustificat soluţionarea acţiunii penale. (6) În caz de admitere a cererii, instanţa procedează la dezbaterile judiciare privitor la măsura de pedeapsă. Dezbaterile judiciare se compun din discursurile procurorului, apărătorului şi inculpatului care pot lua încă o dată cuvîntul în formă de replică. (7) Sentinţa în caz de admitere a cererii privind judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală se adoptă în condiţiile prevăzute de prezentul cod, cu derogările din prezentul articol. 1) Partea introductivă a sentinţei, suplimentar datelor expuse în art.393, conţine menţiunea despre judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. 2) Partea descriptivă a sentinţei trebuie să cuprindă: a) descrierea faptei prejudiciabile recunoscută de inculpat şi considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se modul săvîrşirii ei, forma şi gradul de vinovăţie, motivele şi consecinţele infracţiunii; b) probele prezentate de procuror şi acceptate de inculpat pe care se întemeiază sentinţa; c) indicaţiile asupra circumstanţelor care atenuează sau agravează răspunderea; d) încadrarea juridică a faptei pentru care se condamnă inculpatul; e) motivarea pedepsei stabilite; f) soluţionarea chestiunilor legate de condamnarea cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, dacă este cazul; g) motivele pe care este întemeiată hotărîrea instanţei cu privire la acţiunea civilă sau la repararea pagubei materiale cauzate de infracţiune, precum şi la cheltuielile judiciare. 3) Dispozitivul sentinţei trebuie să conţină menţiunile prevăzute în art.395 din prezentul cod, care se aplică în mod corespunzător. (8) Inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă se aplică pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani. (9) În caz de respingere a cererii, instanţa dispune judecarea cauzei în procedura deplină.”.
„(2) La reluarea cercetării judecătoreşti, în caz de neprezentare a părţilor la pronunţare, instanţa numeşte o nouă şedinţă ce nu poate depăşi termenul de 15 de la data stabilită pentru pronunţare cu citarea părţilor şi persoanelor interesante .”. 101. Articolul 393 se completează cu alineatul (7) cu următorul cuprins: „(7) Date referitoare la termenul de examinare a cauzei, amînare şi motivele ei, măsurile preventive aplicate inculpatului.”. 102. Articolul 399 se exclude. 103. Articolul 400 alineatul (1) va avea următorul cuprins: „Sentinţele pot fi atacate cu apel în vederea unei noi judecări în fapt şi în drept a cauzei, cu excepţia sentinţelor pronunţate de judecătorii privind infracţiunile pentru săvîrşirea cărora legea prevede în exclusivitate pedeapsă nonprivativă de libertate.”. 104. Articolul 402: la alineatul (1) cuvintele “sau, în cazul înaintării cererii în condiţiile art.399 alin.(2), de la data înmînării copiei de pe sentinţa redactată” se exclud; alineatul (2) se exclude.
„(1) Dosarele parvenite cu apel se repartizează în ordinea prevăzută la art.344.”. se completează cu alineatul (31) cu următorul cuprins: „(31) Părţile urmează să fie citate cu cel puţin 10 zile pînă la data numirii şedinţei preliminare.”. 109. Articolul 413 va avea următorul cuprins: „Articolul 413. Procedura examinării apelului (1) Procedura de examinare a apelului se efectuează în ordinea prevăzută de prima instanţa, cu unele excepţii prevăzute în capitolul IV, secţiunea 1. (2) Cercetarea judecătorească în apel începe prin anunţarea de către preşedintele şedinţei a cauzei ce urmează a fi examinată şi verifică prezenţa părţilor, apoi anunţă numele şi prenumele judecătorilor completului de judecată, ale procurorului, grefierului, precum şi ale interpretului şi traducătorului dacă aceştia participă, ale apărătorului, şi precizează dacă nu au fost formulate cereri de recuzare. După aceasta, preşedintele şedinţei verifică dacă părţile prezente au făcut alte cereri sau demersuri şi asupra lor instanţa de apel dă o încheiere. (3) Instanţa de apel la cererea părţilor poate readministra probele administrate la prima instanţă şi poate administra probe noi, în condiţiile art. 100. (4) După terminarea cercetării judecătoreşti preşedintele şedinţei oferă cuvînt apelantului, intimatului, apărătorilor şi reprezentanţilor lor, apoi procurorului de supraveghere şi acuzare. Dacă între apelurile declarate se află şi apelul procurorului, primul cuvînt îl are acesta. (5) Părţile au dreptul la replică cu privire la chestiunile noi apărute în procesul dezbaterilor. (6) Inculpatul are cel din urmă cuvîntul. (7) În şedinţa de judecată se întocmeşte un proces-verbal în conformitate cu prevederile art.336.”.
110. Articolul 414 va avea următorul cuprins: „ Articolul 414 Judecarea apelului (1) Instanţa de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanţă, precum şi a oricăror probe administrate în faţa instanţei de apel. (2) În vederea soluţionării apelului, instanţa poate da o nouă apreciere probelor. (3) Instanţa se pronunţă asupra tuturor motivelor invocate în apel. (4) La judecarea apelului se aplică regulile generale pentru examinarea cauzelor în prima instanţă, în măsura în care în prezentul titlu nu există dispoziţii contrare. (5) În cazul sesizării de către părţi a nerespectării termenului rezonabil de judecare a cauzei de către instanţa de fond, instanţa de apel se expune şi asupra nerespectării acestui termen”.” 111. Articolul 415: alineatul (1) se completează cu punctul 3) cu următorul cuprins: „3) admite apelul, casează sentinţa primei instanţe şi dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărîre a fost anulată. Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărîre a fost anulată se dispune numai cînd există vreunul dintre cazurile de articolul 251 alineat (2) din prezentul cod. ”. se completează cu alineatul (21) cu următorul cuprins: „(21) În cazul în care se casează, total sau în parte o hotărîre de achitare instanţa nu poate pronunţa o hotărîre de condamnare fără a audia inculpatul şi a instrumenta probele ce stau la baza condamnării.”. 112. Articolul 417 alineatul (1) se completează cu punctul 51) cu următorul cuprins: „51) Date referitoare la termenul de examinare a cauzei, amînare şi motivele ei, măsurile preventive aplicate inculpatului. alineatul (1) se completează cu punctul 91) cu următorul cuprins: "91) Cînd s-a dispus rejudecarea, decizia trebuie să indice care ultimul act procedural rămas valabil de la care procesul trebuie să-şi reia cursul, în caz contrar, toate actele procedurale fiind desfiinţate de drept .”.
alineatul (1) va avea următorul cuprins: “(1) Deliberarea şi adoptarea deciziei se efectuează conform prevederilor art.338, 339 şi 311.”; alineatele (2), (3), (4) şi (5) se exclud; la alineatul (6) cuvîntul “redactarea” se substituie cu cuvîntul “pronunţarea”.
„Articolul 4191. Limitele rejudecării (1) Instanţa de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanţei de apel, în măsura în care situaţia de fapt rămâne cea avută în vedere la soluţionarea apelului. (2) Dacă hotărârea a fost desfiinţată în apelul procurorul, declarat în defavoarea inculpatului sau în apelul persoanei vătămate, instanţa care rejudecă poate agrava soluţia dată de prima instanţă. (3) Când hotărârea este desfiinţată numai cu privire la unele fapte sau persoane, ori numai în ce priveşte latura penală sau civilă, instanţa de rejudecare se pronunţă în limitele în care hotărârea a fost desfiinţată.”.
“Termenul de recurs este de 2 luni de la data pronunţării deciziei motivate.”. 117. La articolul 427 alineatul (1) punctul 1) cuvintele „după materie” se exclud. 118. Articolul 433 se completează cu alineatul (5) care va avea următorul cuprins: „(5) Preşedintele Colegiului lărgit va fixa termenul de judecare a recursului care nu va depăşi termenul de 3 luni din ziua stabilirii termenului. După stabilirea termenului, se va expedia copia recursului părţilor cu indicarea termenului de depunere a referinţei.”. 119. La articolul 437 alineatul (1) punctul 2) se exclude. 120. La articolul 439 alineatul (1) va avea următorul cuprins: “(1) Termenul de recurs împotriva hotărîrilor pentru care legea nu prevede calea de atac apelul este de 15 zile de la data pronunţării hotărîrii motivate.”. 121. Articolul 452: la alineatul (1) cuvintele „Procurorul General şi adjuncţii săi” se substituie cu cuvintele „procurorul din cadrul Procuraturii Generale desemnaţi de Procurorul General”; alineatul (3) se exclude.
„ Articolul 453 Temeiurile pentru recurs în anulare (1) Hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în cazul cînd;
(2) Recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prezentului articol sau este declarat repetat, invocîndu-se aceleaşi motive.”. 123. La articolul 454 alineatul (2) şi alineatul (3) se exclud. 124. La articolul 455 alineatul (2) punctul 7) sintagma „ iar în cazul declarării recursului în anulare în defavoarea condamnatului sau a persoanei achitate ori în privinţa căreia a fost încetat procesul penal – care viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, şi prin ce cauza dată prezintă interes deosebit pentru jurisprudenţă.” se exclude. 125. Articolul 456: la alineatul (2) cuvintele „sau împotriva hotărîrii Plenului” se exclud; la alineatul (3) cuvintele „Plenul Curţii Supreme de Justiţie” se substituie cu cuvintele „Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie.”.
la alineatul (1) cuvintele „sau după caz, Plenul Curţii Supreme de Justiţie” se exclud; la alineat (2) cuvintele „Procurorul General sau procurorii învestiţi” se substituie cu cuvintele „procurorul din cadrul Procuraturii Generale desemnat de Procurorul General”.
„Revizuirea poate fi cerută în cazurile în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu judecarea pricinii; b) s-au stabilit alte circumstanţe de care nu avea cunoştinţă instanţa atunci cînd a dat hotărîrea şi care, ele însele sau împreună cu circumstanţele stabilite anterior, dovedesc nevinovăţia celui condamnat sau că acesta a săvîrşit o infracţiune mai puţin gravă sau mai gravă decît acea pentru care a fost condamnat, sau dovedesc vinovăţia celui achitat sau a persoanei cu privire la care s-a dispus încetarea procesului penal; c) două sau mai multe hotărîri judecătoreşti irevocabile nu se pot concilia; d) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale, precum şi faptul că persoana interesată poate obţine, potrivit legii naţionale, o despăgubire, cel puţin parţială, prin anularea hotărîrii pronunţate de o judecată din ţară.”. 128. Articolul 468 alineatul (1) fraza „Hotărîrile pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel se execută de către organul însărcinat cu punerea în executare a hotărîrilor judecătoreşti de pe lîngă judecătoria în raza teritorială a căreia îşi are sediul curtea de apel” se exclude.
alineatul (1) după sintagma „ori la demersul organului sau instituţiei care pune în executare pedeapsa” se completează cu sintagma „sau la demersul procurorului care exercită supravegherea organului sau instituţiei care pune executarea în executare pedeapsa. În cazurile soluţionării chestiunilor prevăzute de art. 469 alineatul (1) punctele 4), 7)-9) participarea consilierului de probaţiune este obligatorie, care este obligat să prezinte raportul de evaluare privitor la comportamentul condamnatului.”. alineatul (3) la început se completează cu propoziţia ”Chestiunile prevăzute la art. 469, 473 se soluţionează doar în sediul instanţei de judecată în şedinţă publică. ”.
„(3) Pentru circumstanţele prevăzute în prezentul articol organul de urmărire penală dispune întocmirea unui referat presentenţial.”. 133. Articolul 477 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins: „(4) În cazurile infracţiunilor flagrante care nu sunt prevăzute la alineatul (2) minorul poate fi reţinut, cînd aceasta este absolut necesar, pe o perioadă de pînă la 6 ore, pentru constatarea circumstanţelor infracţiunii.”. 134. Articolul 479 se completează cu aliniatul (4) cu următorul cuprins: „(4) Bănuitul, învinuitul, inculpatul minor poate cere motivat înlăturarea pedagogului şi înlocuirea acestuia cu altul.” 135 Se completează cu articolul 4811 cu următorul cuprins: „Articolul 4811 Drepturile şi obligaţiile martorului minor (1) Martorul minor dispune de următoarele drepturi: a) să fie reprezentat la toate etapele procedurii de un reprezentant legal şi avocat; b) la confidenţialitate în toate etapele procedurii; c) de a tăcea şi a nu se incrimina el însuşi şi rudele sale; d) să facă declaraţii în limba lui maternă sau limba în care vorbeşte; e) să fie asistat gratuit de un interpret; f) alte drepturi procedurale prevăzute de drepturile şi obligaţiile unui martor. (2) Martorul minor în vârsta de 14-16 ani, are dreptul: a) să recuze interpretul, pedagogul, psihologul, implicat la audiere; b) să refuze la participarea reprezentantului; c) să scrie personal declaraţiile, să scrie cereri, plângeri împotriva ofiţerului de urmărire penală, procurorului şi instanţei de judecată. (3) Refuzul martorului minor de la reprezentantul legal nu este obligatoriu pentru ofiţerul de urmărire penală, pentru procuror şi pentru instanţă. (4) Martorul minor în vârsta de 16-18 ani, în afară de drepturile prevăzute la aliniatele (1) şi (2) dispune de toate drepturile şi obligaţiile unui martor precum şi dreptul de a fi informat de toate cererile, făcute de reprezentantul acestuia, să formuleze obiecţiile sale asupra acestor acţiuni. În cazul în care, după o discuţie în comun martorul minor nu a retras obiecţiile sale, reprezentantul legal trebuie să retragă cererea sa. (5) Utilizarea forţei fizice împotriva unui martor minor, inclusiv aducerea forţată este interzisă în toate fazele procesului penal.”. 136. Articolul 505 alineatul (4) se exclude. 137. Articolul 518 va avea următorul cuprins: „Articolul 518 Hotărîrea instanţei “(1) Deliberarea şi adoptarea deciziei se efectuează conform prevederilor art.338, 339 şi 340. (2) După redactarea deciziei, instanţa de apel remite, în termen de cel mult 5 zile, dosarul penal în instanţa de fond pentru executare, fapt despre care se informează părţile.”. 138. Articolul 559 alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(1) Demersul ministrului justiţiei sau al Procurorului General privind recunoaşterea hotărîrii instanţei străine urmează să fie motivat şi se soluţionează de către instanţa judecătorească din raza teritorială a unde se află Ministerul Justiţiei sau Procuraturii Generale.”. Art. II – Legea nr. 333-XVI din 10 noiembrie 2006 privind statutul ofiţerului de urmărire penală (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 195-198, art. 918) se modifică după cum urmează. 1. Articolului (1) alineatul (2) cuvintele „sau de exercitare a activităţii operative de investigaţii” se exclude: 2. La articolul (3) alineatul (2) sintagma „cu principiile unanim recunoscute ale dreptului internaţional” se substituie prin sintagma „cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.”.
alineatul (2) litera e) se exclude; alineatul (6) se exclude; alineatul (7) cuvintele „este responsabil de calitatea actelor procedurale ale acestora, înaintate procurorului în condiţiile legii” se exclud; alineatul (8) se exclude; alineatul (9) se exclude; alineatul (10) se exclude. 4. La articolul 10 alineatul (1) cuvintele”decît în cazul şi modul prevăzute de legislaţie” se substituie cu cuvintele „decît procurorului”. Art. III – Legea nr. 45-XIII din 12 aprilie 1994 privind activitatea operativă de investigaţii (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 11-13, art. 38), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează. 1. La articolul 4 aliniat (2) va avea următorul cuprins: „(2) Organizarea, metodele şi tactica efectuării măsurilor operative de investigaţii, procedurile interne de autorizare, regulile de întocmire a proceselor-verbale, cu privire la gestionarea, păstrarea şi distrugerea materialelor obţinute, măsurilor de asigurare a integrităţii şi confidenţialităţii acestora şi a activităţilor operative de investigaţie, regulile de înfăptuire a operaţiunilor sub acoperire şi cu privire la conducerea şi gestionarea agenţilor sub acoperire şi informatori, precum şi utilizarea resurselor financiare alocate pentru aplicarea măsurilor operative de investigaţie, este stabilită printr-un act normativ comun al organelor care exercită activitate operativă de investigaţii, după coordonarea acestuia cu Curtea Supremă de Justiţie şi Procuratura Generală.” 2. Articolul 6 alineatul (2): punctul 1) va avea următorul cuprins: „Cu autorizarea judecătorului de instrucţie se înfăptuiesc următoarele acţiuni operative de investigaţie: a) supravegherea video, audio sau prin fotografiere a domiciliului sau alte spaţii private; b) obţinerea listei convorbirilor telefonice; c) monitorizarea tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare; d)controlul transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate; e) cercetarea corespondenţei condamnaţilor.”. la punctul 2 literele o), p) se exclud.
alineatul (1) va avea următorul cuprins; a) supravegherea video, audio sau prin fotografiere a domiciliului sau alte spaţii private; b) obţinerea listei convorbirilor telefonice; c) monitorizarea tranzacţiilor efectuate prin unul sau mai multe conturi bancare; d)controlul transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate; e) cercetarea corespondenţei condamnaţilor.”. alineatul (2) şi alineatul (21) se exclud; se completează cu alineatul (51) cu următorul cuprins: „(51) Actele specificate la alin.(5), pe lîngă cerinţele stipulate la alin.(2) art.304 şi art.306 din Codul de procedură penală, trebuie să conţină cel puţin următoarele: a) numele persoanei în privinţa căreia urmează a fi aplicate măsurile operative de investigaţie, cu excepţia aplicării măsurii de identificare a persoanei; b) denumirea măsurii operative de investigaţie; c) dacă este necesar, adresa poştală, elementele pentru identificarea fiecărui număr de telefon sau punctul de acces la o reţea computerizată sau numărul contului bancar al persoanei în privinţa căreia urmează a fi aplicate măsurile operative de investigaţie; d) motivele ce denotă bănuiala întemeiată împotriva suspectului care a comis sau a încercat să comită o infracţiune penală; e) justificarea concretă a faptului de ce aplicarea unei anumite măsuri este considerată necesară şi satisface criteriul proporţionalităţii în raport cu alte măsuri mai puţin intruse; f) data expirării autorizaţiei; g) persoana sau persoanele autorizate să înfăptuiască măsura operativă de investigaţie şi persoanele responsabile de supravegherea executării activităţilor operative de investigaţie; h) termenul de valabilitate al mandatului şi dacă există posibilitate de a fi prelungit; i) termenul în care persoana responsabilă de supravegherea executării activităţilor operative de investigaţie trebuie să prezinte judecătorului de instrucţie sau procurorului abilitat, după caz, rapoarte scrise privind mersul aplicării măsurilor operative de investigaţie în vederea determinării necesităţii continuării aplicării acestor măsuri, încetării sau necesităţii substituirii măsurilor aplicate prin altele.”.
„Articolul 82. Infiltrarea operativă în organizaţiile criminale a colaboratorilor titulari din subdiviziunile operative şi a persoanelor care colaborează în mod confidenţial cu organele care exercită activitate operativă de investigaţii, utilizînd acte de identitate şi alte documente de acoperire (1) Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se poate dispune de procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, pe o perioadă de maximum 60 de zile dacă: a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea de către bănuit a unei infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal, precum şi în cazul infracţiunilor grave, deosebit de grave, excepţional de grave; b) măsura este necesară şi proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor sau a probelor ce urmează a fi obţinute sau gravitatea infracţiunii; c) probele sau localizarea şi identificarea suspectului ori inculpatului nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia urmărirea penală, ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare. (2) Măsura se dispune de procuror, din oficiu sau la cererea organului de urmărire penală, prin ordonanţă care trebuie să cuprindă, în afara menţiunilor prevăzute la art. 1645: a) indicarea măsurii concrete încuviinţate; b) perioada pentru care s-a autorizat măsura; c) identitatea atribuită investigatorului sub acoperire precum şi activităţile pe care le va desfăşura; d) numele suspectului sau inculpatului, sau al persoanei supuse măsurii de operative de investigaţie, sau datele de identificare ale acestora, dacă sunt cunoscute. (3) În cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio şi video, sesizează judecătorul de instrucţie în vederea emiterii mandatului de efectuare a măsurii operative de investigaţii. (4) Investigatorii sub acoperire sunt lucrători operativi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţie şi Securitate al Republicii Moldova, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei care desfăşoară, potrivit legii, activitatea operativă de investigaţie, anume desemnaţi în acest scop, şi pot fi folosiţi numai pe perioada determinată în încheirerea judecătorului sau în autorizaţia procurorului. (5) Investigatorul sub acoperire culege date şi informaţii în baza ordonanţei emise potrivit alin.(1) - (3), pe care le pune, în totalitate, la dispoziţia procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, întocmind un proces-verbal. (6) Investigatorului sub acoperire îi este interzis să provoace comiterea de infracţiuni. (7 ) Judecătorul de instrucţie, procurorul pot folosi sau pune la dispoziţia investigatorului sub acoperire orice înscrisuri ori obiecte necesare pentru desfăşurarea activităţii autorizate. Activitatea persoanei care pune la dispoziţie sau foloseşte înscrisurile ori obiectele nu constituie infracţiune. (8) Investigatorii sub acoperire pot fi audiaţi ca martori în cadrul procesului penal. Pentru motive întemeiate, investigatorul poate fi audiat în aceleaşi condiţii ca şi martorii ameninţaţi. (9) Durata măsurii poate fi prelungită pentru motive temeinic justificate, în cazul în care sunt satisfăcute condiţiile prevăzute în alin.(1), fiecare prelungire neputând depăşi 60 de zile. Durata totală a măsurii, în aceeaşi cauză şi cu privire la aceeaşi persoană, nu poate depăşi 6 luni. Articolul 83 Măsuri de protecţie a investigatorilor sub acoperire(1) Identitatea reală a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvăluită. (2) Procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, judecătorul de instrucţie, ofiţerul de urmărire penală sau instanţa au dreptul de a cunoaşte adevărata identitate a investigatorului sub acoperire, cu respectarea secretului profesional.”. 5. Articolul (131): la alineatul (1) cuvîntul „precum” se exclude. se completează cu alineatele (4)-(6) cu următorul cuprins: „(4) Toată informaţia acumulată pe parcursul efectuării controlului operativ se anexează la dosarul operativ deschis la momentul înregistrării controlului. În urma finalizării controlului operativ se întocmeşte un raport cu privire la rezultatele controlului care se transmite împreună cu toate materialele procurorului, din raza de activitate a organului operativ de investigaţie, spre examinare şi verificare. (5) La examinarea raportului şi a dosarului operativ procurorul verifică dacă acţiunile operative au fost efectuate cu respectarea normelor legale, emite o ordonanţă privind legalitatea/ilegalitatea acţiunilor întreprinse. (6) Dosarul operativ se păstrează de către organele operative de investigaţie timp de 5 ani, după care se supune nimicirii. (7) După momentul informării persoana supusă măsurii operative de investigaţie are dreptul să facă cunoştinţă cu procesul verbal de efectuarea a măsurii operative de investigaţie şi ordonanţa procurorului cu privire la legalitatea/ilegalitatea acţiunilor în cauză. (8) În cazul în care procurorul constată că prin acţiunile întreprinse organul operativ de investigaţie a încălcat drepturile şi libertăţile omului declară nule măsurile întreprinse şi sesizează organele competente. Ordonanţa procurorului se atacă la judecătorul de instrucţie. (9) Dosarul operativ se păstrează de către organele operative de investigaţie timp de 5 ani, după care se supune nimicirii. ”.
1. Articolul 35 se completează cu litera f) cu următorul cuprins: „f) săvîrşirea de către investigatorului sub acoperire a infracţiunilor uşoare, mai puţin grave, grave.”. 2. Se completează cu articolul 401 cu următorul cuprins: „Articolul 401 Investigatorul sub acoperire (1) Se liberează de răspundere penală persoanele care au acţionat ca investigatori sub acoperire, într-o misiune specială, pentru descoperirea infracţiunii şi acţionînd în coparticipare a fost contrîns să o săvîrşească. (2) Prevederile alineatului (1) nu se aplică investigatorilor sub acoperire care au săvîrşit o infracţiune deosebit de gravă, excepţional de gravă prin care s-a atentat la viaţa şi sănătatea persoanei.”. Preşedintele Parlamentului Yüklə 198,46 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
„procurorul anulează ordonanţa pe care a emis-o”;