Liceul Teoretic Recea Ziarul liceenilor

Liceul Teoretic Recea
Ziarul liceenilor

Chibzuinţa

Să citească înţeleptul şi îşi va mări ştiinţa, cel neîncercat

va căpăta agerime de minte, cel priceput va dobîndi iscusinţa, iar tînărul – cunoştinţa şi chibzuinţa.

nr. 9, anul II

Martie 2011 Redactor – şef: Taisia Dascal


În ziar puteţi citi:

- Ore publice în Liceu;

- Competiţii sportive;

- Seminar raional la clasele primare;

- Zi de creaţie – 30 de ani de activitate a d-nei Ciobanu Valentina;

- Vizitarea locurilor de cultură;

Participarea la Concursurile raionale:

- Problemele tinerilor oglindite într-un proiect

• 
  Consătenii noştri;
  
• 
  Roadele orelor de Religie
  

Pilda Pomului

La un bătrîn călugăr, a venit într-o zi un tînăr pentru a se spovedi şi a-i cere sfat. Din vorbă în vorbă, tînărul îi spuse:

,,- Părinte, sînt destul de rău. Aş vrea să mă schimb, dar nu pot. Îmi pierd uşor răbdarea. Atunci cînd mă enervez, vorbesc urît şi multe altele. Am încercat să mă schimb, dar nu am putut. Totuşi, eu sper că după ce voi mai creşte, voi putea să mă schimb, nu-i aşa?”

,,- Nu, i-a răspuns bătrînul. Vino cu mine!”

L-a dus pe tînăr în spatele chiliei, unde începea pădurea, şi i-a spus:

,,- Vezi acest vlăstar, ştii ce este?”

,,- Da, părinte, un puiet de brad.”

,,- Smulge-l!”

Tînărul a scos brăduţul imediat. Mergînd mai departe, călugărul s-a oprit lîngă un brăduţ ceva mai înalt, aproape cît un om.

,,- Acum, scoate-l pe acesta!”

S-a muncit băiatul cu pomişorul acela, dar cu puţin efort a reuşit pînă la urmă să-l scoată.

Arătîndu-i un brad ceva mai mare, călugărul i-a mai spus:

,,- Smulge-l acum pe acela!”

,,- Dar e destul de mare, nu pot singur.”

,,- Du-te şi mai cheamă pe cineva.”

Întorcîndu-se tînărul cu încă doi flăcăi, au tras ce-au tras de pom şi, cu multă greutate, au reuşit, în sfîrşit, să-l scoată.

,,- Acum scoateţi bradul falnic de acolo.”

,,- Părinte, dar acela este un copac mare şi bătrîn. Nu am putea niciodată să-l smulgem din rădăcini, chiar de-am fi şi o sută de oameni.”

,,- Acum vezi, fiule? Ai înţeles că şi relele apucături din suflet sînt la fel? Orice viciu sau orice neputinţă pare, la început, inofensivă şi fără mare importanţă, dar, cu timpul, ea prinde rădăcini, creşte şi pune stăpînire din ce în ce mai mult pe sufletul tău. Cît este încă mică, o poţi scoate şi singur. Mai tîrziu, însă, vei avea nevoie de ajutor, dar fereşte-te să laşi răul să ţi se cuibărească adînc în suflet, căci atunci nimeni nu va mai putea să ţi-l scoată. Nu amîna niciodată să-ţi faci curăţenie în suflet şi în viaţă, căci mai tîrziu, va fi cu mult mai greu.”

Ore publice în Liceu

În perioada, 15 februarie – 17 februarie 2011, în incinta liceului, s-au desfăşurat ore publice cu tema: ,,Modernizarea continuă a procesului educaţional prin diferenţiere şi individualizare – priorităţi ale calităţii realizării disciplinelor şcolare”.

Despre unele ore publice aţi citit în ziarul precedent, iar acum publicăm încă despre o oră publică, la biologie.

Oră publică la biologie, clasa a X-a, real

Pe data de 16 februarie, 2011, împreună cu întreaga clasă, am avut ocazia de a ne manifesta cunoştinţele la ora publică la biologie. În cadrul acestei lecţii, am activat asupra obiectivelor propuse de doamna profesoară. Am avut parte de o lecţie foarte interesantă, am aplicat cunoştinţele în practică. Toţi colegii erau bine dispuşi la finele acestei ore. Doamna profesoară de biologie, Borosanu Ana, şi-a dăruit sufletul şi cunoştinţele imense, nouă elevilor, pentru a lăsa frumoase emoţii şi un bagaj enorm de cunoştinţe, nu numai nouă elevilor, clasei a X-a care am avut această oră publică, dar şi celorlalte clase, reflectîndu-se, în decursul anilor, prin ocuparea locurilor premiante, cît şi în menţiunea adusă în acest an de la Olimpiada raională de Guzgan Constantin, clasa a XI-a.

Împreună cu colegii, am avut cinstea şi plăcerea să petrecem o astfel de lecţie, foarte interesantă, captivantă, meditativă.

Aduc sincere mulţumiri profesoarei Borosanu Ana pentru munca depusă.

Rada Gonţa, clasa a X-a, real
Într-un corp sănătos – o minte sănătoasă
Echipele de baschet (fete, băieţi) din Liceul Teoretic Recea,

în anul de învăţămînt 2010-2011, datorită pregătirii sportive şi efortului depus la orele de educaţia fizică de către profesorii Cojocaru Tihon şi Roman Vasile,

au reuşit să ducă faima liceului pe trepte înalte, ocupînd locuri de frunte, atît în cadrul liceului, cît şi a raionului
Campionatul raional la baschet

Pe data de 7 martie, a dat start Campionatul raional la baschet. Au participat echipe din şase raioane: Rîşcani, Briceni, Edineţ, Ocniţa, Drochia şi Făleşti. Participanţii au fost elevii iubitori de acest gen de sport, cu vîrsta între 13-15 ani.

Pentru apărarea cinstei raionului Rîşcani au jucat 5 fete din or. Rîşcani şi 4 fete din

s.Recea. Din Liceul Teoretic Recea au participat: Ghelan Agnesa, Ghelan Cristina, Antemeniuc Cristina, eleve în clasa a VIII-a B şi Chiperi Agnesa, clasa a VIII-a A. Campionatul a durat 3 zile.

Lupta a fost crîncenă, şi Raionul Rîşcani a ocupat locul I. Cel mai greu joc a fost cu echipa

- 2 -

r. Briceni, deoarece joacă şi ei foarte bine. Cei care au ocupat locul I şi II au intrat în finală.

Finala se va petrece în şcoala sportivă din or. Rîşcani şi va începe pe data de 4 aprilie.

Cristina Antemeniuc, clasa a VIII-a B
Seminar raional - Clasele primare

Aspectele Seminarului: ,,Orientări contemporane în teoria şi practica predării

(strategii de învăţare eficientă, educaţia centrată pe elev, predarea individuală şi diferenţiată, evaluarea competenţelor elevilor, şcoala prietenoasă copilului)

Oră publică. Activitatea tematică

Pe data de 18 martie 2011, în Liceul Teoretic Recea,

s-a petrecut lecţie deschisă în clasa a II-aB,

învăţătoare Salagur Nadejda.

Tema lecţiei: Albinuţa

La lecţie în ospeţie a venit Albinuţa- Regină. Ea, pe tot parcursul lecţiei, urmăreşte munca elevilor.

Captarea atenţiei s-a început cu o ghicitoare: ,,Are un ac micuţ şi fin, / Zboară lin din floare-n floare. / Acul este cu venin, iar polenu-i pe picioare.” (Albina)

Învăţătoarea îi întreabă ce ştiu despre albinuţă. Apoi se anunţă subiectul lecţiei, rezolvînd un careu de cuvinte, apoi se anunţă obiectivele lecţiei.

Învăţătoarea le propune copiilor să-şi imagineze că se află într-o livadă înflorită, iar în apropiere se află o prisacă. Se înscenează o zi din viaţa albinuţelor. Pentru aceasta copiii au fiecare rolul său. Un băiat a avut rolul de prisăcar, iar copiii-albinuţele.

Vorbeşte prisăcarul: ,,E dimineaţă. Cerul e senin. Albinuţele mele pleacă la lucru.”

Copiii cîntă: ,,Zboară albinuţa zum, zum ,zum, / Prin toată luncuţa zum, zum, zum. / Cea mai harnică, cea mai darnică, zum, zum ,zum. / Cea mai harnică, cea mai darnică, zum, zum, zum.”

Prisăcarul se duce să vadă ce fac albinuţele rămase în stup. Fiecare stup raportează denumirea speciilor de albinuţe, apoi se duce şi le întreabă pe cele care au plecat la lucru. Ele spun că culeg nectar, strîng polen, apoi se întorc de la lucru cîntînd: ,,Mierea este bună, zum, zum ,zum, / Însă greu se-adună, zum, zum ,zum, / Numai muncile gustă luncile, zum, zum ,zum, / Numai muncile gustă luncile, zum, zum ,zum.”

Învăţătoarea le spune copiilor să observe ce fac albinuţele cu nectarul adus în stup. Fiecare grup are pe mese faguri şi textul ,,Cum se face mierea”.

Se explică cuvintele noi. Se citeşte textul. Copiii formulează întrebări pe baza textului. Urmează vizionarea filmuleţului,, Scoaterea mierii”.

Elevii primesc însărcinări. Se lucrează pe centre. Copiii sînt harnici şi descurcăreţi şi scriu mesaje pentru albinuţe.

Învăţătoarea le mulţumeşte copiilor că au fost un adevărat stup de albine muncitoare.

Prisăcarul ia foiul, strînge mierea şi serveşte musafirii. Învăţătoarea serveşte copiii cu biscuiţi în formă de floricele. Albinuţa-Regină apreciază munca copiilor.

Salagur Nadejda, învăţătoare la clasa a II-aB
Oră publică. Limba română

Clasa a IV-a, învăţătoare Calinovscaia Galina

Tema: ,,Casa părintească” de Spiridon Vangheli

Doamna învăţătoare s-a salutat cu clasa, dorindu-le sănătate, spor la muncă, spor în toate.

Captare atenţiei s-a realizat printr-o ghicitoare: ,,De n-ar fi ea. N-ar fi viaţă, / Copacul, floarea, iarba n-ar rezista. / Cum să trăiască fără sevă, fără apă? / Căci e începutul vieţii lor,

anume ea.” (Rădăcina)

- 3 -

Reactualizarea cunoştinţelor s-a făcut prin prezentarea cîtorva proiecte de grup ,,Frunza-i neam de rădăcină”, care conţinea comentarea temei proiectului, citirea unui eseu despre familie, comentarea imaginilor din poezie.

Subiectul lecţiei s-a descoperit, folosind alfabetul cifrat. S-a citit textul ,,Casa părintească” de Spiridon Vangheli, examinînd datele biografice ale scriitorului, lucrînd în echipe, descoperind că scriitorul Spiridon Vangheli s-a născut în raionul nostru, într-o localitate din apropiere – s. Grinăuţi.

S-a lucrat foarte mult cu vocabularul textului. Elevii, cu mult drag, au alcătuit o povestioară, expresii, o poezie, folosind cuvintele-cheie.

În pauza dinamică, elevii, împreună cu d-na învăţătoare, au cîntat cîntecul ,,Casa mea”.

Prin tehnica ,,Puzlle”, s-a făcut autocontrolul independent după posterul dat.

Elevii au analizat, selectat diverse părţi de vorbire, figuri de stil, au formulat întrebări în baza textului.

Generalizarea temei s-a realizat prin formularea a 6 întrebări: ,,De ce?”, pornind de la ideea: ,,Dorul de casa părintească – boala cea mai mare din lume!”

Evaluarea, la fel, s-a făcut diferenţiat, prin metoda ,,Cadranul”, exprimîndu-şi emoţiile în baza textului, ce le-a plăcut cel mai mult la lecţie, gîndurile cu care pleacă acasă, iar un grup a completat harta textului ( titlul, autorul, locul, timpul, personajele, intriga, conţinutul, soluţii, concluzii, morala).

Lecţia s-a încheiat cu audierea cîntecului ,,Casa părintească” de Mihai Ciobanu.

Ca oaspete de onoare a fost personajul Guguţă care a fost trimis de Gabriela Tîrsin de la teatrul de păpuşi ,,Guguţă” din Chişinău.

Elevii au lucrat individual, în perechi şi în grup. Fiind atenţi, au acumulat foarte multe cunoştinţe noi.

Asistenţii au apreciat lecţia petrecută cu foarte bine.

Calinovscaia Galina, învăţătoare la clasa a IV-a
Zi de creaţie – 30 de ani de activitate a d-nei Ciobanu Valentina

O altă activitate în cadrul Seminarului a fost Ziua de creaţie a doamnei Ciobanu Valentina, învăţătoare la clasele primare.

Moderatoarea acestei activităţi fiind Fediuc Larisa, director-adjunct, Liceul Teoretic Recea.

Activînd de mai mulţi ani în Liceu, d-na Valentina Ciobanu este cunoscută şi apreciată pentru felul său de afi, inteligenţa, intuziasmul şi creativitatea sa de toţi colegii, elevi şi părinţi.

D-na Fediuc Larisa a prezentat viaţa şi activitatea omagiatei printr-un filmuleţ relevant. Invitaţii s-au aşezat la mese conform ecusoanelor din piept, în corespundere cu florile de primăvară de pe felicitările de pe mese.

Ciobanu Valentina, născută la 27 februarie 1958, s. Clocuşna, provenind dintr-o familie cu cinci copii a lui Ion şi Maria Moroşanu, fiind mezina familiei, reuşeşte să se lanseze pe tărîm pedagogic, absolvind Universitatea din Bălţi ,,Alecu Russo” şi avînd capacitatea de a face totul cu multă dragoste.

Cei prezenţi au venit cu mesaje de felicitare şi mulţumire pentru cunoştinţele acumulate şi valorile cultivate elevilor săi.

Clasa a III-a pe care îi învaţă în prezent au spus cuvinte frumoase doamnei învăţătoare, dedicîndu-i cîntecul: ,,Învăţătoarea mea”: ,, E ca mama de cuminte, / E ca mama de senină / Şi ca raza de lumină... / Ne înalţă pe culmele cunoaşterii.”

Elevii clasei a VII-a, pe care i-a învăţat în clasele primare,s-au alipit cu felicitări, ,,pentru că doamna învăţătoare ştie cuvîntul a făuri şi la carte a veni, ea m-ajută să cresc mare pînă la un răsărit de soare.”

- 4 -

Doamna Ala Sergentu, prof. de română, a asemănat-o pe omagiată cu un trandafir, spunînd că este un prieten drag, totdeauna a fost cu zîmbet pe faţă şi a ştiut să-şi ascundă tristeţea.

,,Învăţînd pe alţii, înveţi singur”, ,,Nu este nimic mai scump în colectiv decît sprijinul unui coleg.” – au fost alte file din filmuleţ, alipindu-se alţi colegi cu felicitări.

Doamna Viorica Guzgan, prof. de l. franceză, din partea catedrei pe care o reprezintă şi, a sa personală, vine cu următoarele versuri:

,,Ai sădit un pom în grădină

Cu căldură şi lumină.

Ai crescut două flori frumoase

Pentru bucurie-n casă.

Suflet ai pus în casă, grai

Şi în zbuciumatul plai.

Te bucuri că ai copii, prieteni

Ca brazii verzi cu a lor cetini.

Deschizi prin fapte drum spre carte

Ca lumînarea arzi cu pietate.

Eşti un model,

Elevii vor să te urmeze.

Doreşti ca ei să fie fericiţi,

Să-i vezi în viaţă oameni împliniţi.

Eşti mîndră că ai astăzi o menire

Şi ştim de unde vine a ei pornire.

Din patima sacrificiului

În numele viitorului.

Fiica d-nei Valentina, Iana (Ioana), din partea ei, a soţului, a nepoţicăi şi a surorii sale Elena, a venit cu un cuvînt de felicitare adresat mamei, dorindu-i să i se îndeplinească toate dorinţele pe tărîm pedagogic, să o înzestreze Dumnezeu cu multă răbdare, promiţînd că în orice colţ al lumii s-ar afla, oricum vor reveni la casa părintească.

Profesorul de educaţia fizică, prietenul de familie, d-l Tihon Cojocaru, a apreciat calităţile de care a dat şi dă dovadă: este o femeie modestă, săritoare la nevoie, bucătăreasă bună, organizator bine chibzuit. N-a uitat să aprecieze valoarea şi aportul soţului, Gheorghe Ciobanu, în toate activităţile desfăşurate.

La finele acestei activităţi, şi-a exprimat sentimentele şi d-na Valentina, mulţumind celor prezenţi. ,,Vorbe dulci sunt uşor de spus, dar oameni de treabă sînt greu de găsit. Eu am găsit aici pe cei care m-au susţinut întotdeauna, împreună cu familia mea . Sînt un om norocos. Fiica a scris cîndva o compunere despre familie şi a scris: ,Familia mea este o familie ideală!!!”.

Am fost înconjurată mereu de rude, care la tot greul îmi dădeau ajutor. Mă bucur pentru aceasta. Astăzi am avut atîtea emoţii, cîte n-am avut de cînd sunt în Recea,

Sunt un dascal şi-i mulţumesc în fiecare clipă lui Dumnezeu pentru darul cu care m-a înzestrat.”

Corina Dascal, profesoară
Ce poţi face pentru comunitatea ta sau pentru liceu?

De unul singur sau împreună cu prietenii poţi…

1.Să vizitezi un loc de cultură.

2.Să mergeţi împreună pentru a duce mîncare, haine la un orfelinat de copii, azil pentru săraci / bătrîni.
- 5 -

Vizitarea locurilor de cultură

Codrii Moldovei

Cea mai veche rezervaţie ştiinţifică din Moldova ,,Codrii “se găseşte în preajma comunei Lozova, cca 50 km de Chişinău, şi a fost înfiinţată la 27 septembrie 1971. Rezervaţiile ştiinţifice au cel mai înalt grad de protecţie şi sînt împărţite în trei zone funcţionale: zona strict protejată, zona de tampon şi zona de tranziţie. Natura de aici impresionează prin abundenţa de forme şi specii, unele dintre ele sînt rare sau pe cale de dispariţie. În perimetrul rezervaţiei mai există o zonă reprezentativă de luncă şi funcţionează un bogat ,,Muzeu al naturii”.

Informaţie selectată de Valeria Cărbunari, clasa a VIII-a B
În luna mai 2010, împreună cu diriginta noastră, doamna Barosanu Ana, am mers în excursie la Rezervaţia ,,Codrii” din Lozova. Noi am dorit să mergem acolo cu toată clasa, pentru că natura este aproape de sufletul omului. Ceea ce am văzut şi auzit acolo ne-a impresionat şi am constatat cît de puţin cunoaştem noi despre natură.

Codrii Moldovei ocupă o parte mare din teritoriul acestei ţărişoare mici, dar cu potenţial mare, cu o floră şi cu o faună deosebit de bogată.

Flora se compune din specii de plante care provin din trei regiuni fitogeografice: mediteraneană, central-europeană şi euro-asiatică.

Flora include în sine 774 de specii de angiosperme: pteridofite – 10, muşchi – 69, lichieni – 68, şi macromicete – 192.

În rezervaţie sînt înregistrate 60 de specii de plante rare, dintre care 23 sînt incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova.

Fauna reprezintă 52 de specii de mamifere, 151 specii de păsări, 8 specii de reptile, 10 specii de amfibieni şi peste 8000 de specii de insecte.

Omnitofauna numără 151 de specii, dintre care 10 specii sînt incluse în Cartea Roşie a Moldovei.

Din ceea ce am aflat, am constatat că pămînturile Republicii Moldova şi anume Codrii reprezintă o bogăţie ce nu se risipeşte prea uşor şi cu care poţi să te mîndreşti dacă o ai.

Agnesa Ghelan, clasa a VIII-B
Am avut o deosebită plăcere de a merge într-o excursie la rezervaţia ,,Codrii”. Nu în fiecare zi avem posibilitate de a vizita o astfel de rezervaţie. A fost interesant şi plăcut. Ne-a produs o mare satisfacţie această vizită, văzînd atîtea păsări şi animale care vieţuiesc în codrii din Moldova.

Sînt binevenite astfel de excursii. Ele ne trezesc interesul faţă de tot ceea ce ne înconjoară.

Cristina Antemeniuc, clasa a VIII-a B
Un loc de cultură pe care l-am vizitat se numeşte Rezervaţia ,,Codrii”. Ceea ce am văzut acolo m-a marcat şi m-a ajutat să devin un elev mai bun, mi-a trezit dragostea şi interesul faţă de biologie şi sper că pe parcursul vieţii mele mă va ajuta. Acest loc mi s-a părut un muzeu fantastic. M-au impresionat animalele, păsările, insectele mici care erau împăiate.

Vizitaţi acest loc, pentru că ne învaţă doar lucruri bune!”

Ion Chetrari, clasa a VI-a A
Rezervaţia ,,Codrii” se remarcă prin varietatea speciilor de plante, animale şi insecte. Unele animale sînt pe cale de dispariţie, ceea ce ne îngrijorează şi pe noi, deoarece, din nepăsarea omului, ajungem să pierdem componente principale din flora şi fauna Moldovei.

Dacă omul ar fi mai cointeresat de vietăţile care-l înconjoară, atunci aceste animale nu ar mai fi pe cale de dispariţie. Datoria omului este să ocrotească şi să îngrijească ceea ce are în stăpînire.

Carolina Istrati, clasa a VIII-a B

- 6 -

La prisacă
Consider că este interesant şi util să vizitezi o prisacă, pentru că prisaca reprezintă o întreagă fabrică de producere. Aici munceşte prisăcarul care are răspunderea sa, mai multe stupuri unde-şi duc viaţa şi activitatea familii întregi de albini.

Vara trecută am avut ocazia să merg la o prisacă, împreună cu verişoara mea Mia, unde am aflat multe lucruri noi şi utile de la un prisăcar care predă această artă tinerilor. Pentu a lucra cu albinele trebuie să fii atent, chibzuit şi foarte deştept. Albinele sunt nişte fiinţe foarte sensibile şi nu iubesc străinii, nu suportă mirosuri ieşite din comun, ele sunt nişte creaturi harnice şi mereu în acţiune. Din zori le vedem strîngînd nectarul de pe flori. Albinele mereu păstrează stupul într-o ordine ideală.

În preajma iernii, un lucru important este de a scoate fagurele gol, căci el rupe în două cuibul. Lucrul pe care prisăcarul nostru Constantin Gherman îl aseamănă cu situaţia cînd bărbatul şi soţia au o plapumă îngustă, cînd trage soţia, dacă dovedeşte, cînd bărbatul, şi rămîne ba unul dezvelit, ba altul. La sfărşit, am primit un fagure cu miere foarte apetisantă, pe care l-am mîncat cu plăcere. Pe lîngă aceasta am tras o concluzie:

Oricît ar fi de mici aceste creaturi, ele joacă un rol foarte important, în plus, sunt şi foarte harnice, de aceea, fiecare dintre noi ar trebui să se asemene cu ele.

De la ele avem de învăţat punctualitatea, ordinea şi hărnicia. În stup există o ordine bine pusă la punct care este respectată cu stricteţe de toate albinele. Ele nu tolerează lenea, că trîntorii care toată vara nu au lucrat, toamna sunt petrecuţi de albini afară din stup.

Aştept cu nerăbdare vara pentru a putea din nou merge la prisacă, ca să ne putem întîlni din nou cu aceste creaturi minunate.

Xenia Dascal, clasa a VI-a A

Problemele tinerilor oglindite într-un proiect

În perioada octombrie 2010- martie 2011, am avut posibilitatea să particip într-un proiect la Centrul Media pentru Tineri, la Chişinău, unde mai întîi am învăţat despre teoria fotografiei şi realizarea corectă a ei, apoi am vorbit despre problemele cu care se confruntă tineii şi chiar aceste probleme le-am oglindit în fotografii. O practică bună pentru toţi participanţii a fost mergerea în satul Cuhureştii de Sus, r. Floreşti, şi în alte localităţi ale Moldovei, unde am făcut poze cu adolescenţi.

- 7 -

În data de 2 martie, în holul Ministerului Agriculturii, a fost organizată o expoziţie cu genericul: ,,Voi vorbiți de viitor, noi suntem prezentul”, prezentîndu-se fotografii cu problemele cu care se confruntă tinerii, realizate de adolescenţi din peste 12 localități ale republicii, inclusiv din municipiul Chișinău. Fotografiile prezentate în cadrul expoziției arată problemele reale ale copiilor de astăzi, condițiile în care trăiesc și în care învaţă. Evenimentul a fost organizat de Parlamentul Republicii Moldova în parteneriat cu UNICEF Moldova și Centrul Media pentru Tineri. Expoziţia reprezintă un model de implicare a tinerilor şi de realizare a dreptului lor la participare şi exprimare liberă a opiniilor.

A fost o experienţă binevenită şi utilă în munca mea de redactor–şef al ziarului ,,Cibzuinţa”.

Taisia Dascal, clasa a VIII-a A

Concurs raional

Miss Smărăndiţa – 2011

În data de 20 martie, în incinta Bibliotecii pentru copii din or. Rîşcani, a avut loc a IV-a ediţie a concursului raional ,Miss Smărăndiţa”, consacrat scriitoruluiIon Creangă. Acest concurs este unul plin de cunoştinţe. Are la bază 6 probe: prezentarea costumelor naţionale, mesaj adresat lui Ion Creangă, prezentarea expresiilor din opera scriitorului, prezentarea personajului preferat, pedeapsa Smărăndiţei şi prezentarea unui număr muzical, mini-şezătoare. S-au prezentat eleve din clsele a V-a –VI-a - smărăndiţe descurcăreţe, inteligente şi pline de dragoste, faţă de opera scriitorului Ion Creangă.

Eu, fiind ,,Miss Smărăndiţa” anului 2010, am avut şansa de a fi moderatoarea acestui concurs plin de artistism şi prezentarea de obiceiuri şi costume populare române. Au participat Smărăndiţe din oraşul Rîşcani, satul Boroseni, Corlăteni, Recea, Grinăuţi, Horodişte, Zăicani, Hiliuţi şi Pîrjota.

Smărăndiţa noastră, Maria Galagan, eleva clasei a VI-a B, a demonstrat că este o adevărată Smărăndiţă, năzbîtioasă şi plină de viaţă. Ea a fost susţinută de colegii ei de clasă: Marcela Leancă, Valentina Tîrbu, Daniela Popovici, Ruslan Romanciuc şi Daniel Ataman printr-un număr artistic. Ei au dat dovadă de artistism şi dragoste faţă de universul literar.

Daniela Sîrghii clasa a VIII-a A

Concurs raional

Florii – 2011

Tînărul poiet. Creaţie proprie. Temă liberă.

În luna februarie a avut loc concursul raional de poezii şi eseuri „Florii - 2011”. În cadrul acestui concurs, au participat copii cu talent poietic şi cei cărora le place să scrie eseuri.

La acest concurs eu am participat, alcătuind cîteva poiezii cu tematici diferite, în interiorul cărora se ascund gîndurile, sentimentele şi talentul meu.

A fost prima oară cînd am participat la acest concurs, ocupînd un loc de frunte şi aceasta îmi dă curaj să mai particip şi la alte concursuri. - 8 -

La acest concurs pot participa toţi cei care au dorinţa de a-şi reda trăirile, emoţiile şi sentimentele prin versuri.

M-am bucurat foarte mult că am avut posibilitatea de a participa şi de a obţine o experienţă nouă, ocupînd locul III în cadrul acestui concurs.

Aşteptări

În brazde negre e întors pămîntul, Se lasă norii jos şi vîntul bate,

Şi-n urma plugului ţăranul obosit. O plapumă de nea l-a acoperit.

În rănduri dese seamănă cu gîndul Aşa de albă şi strălucitoare

Să nu rămînă nimeni azi flămînd. Să-l apere de gerul cel cumplit.

Încet cad picături de ploaie, E primăvară, pomii sînt în floare,

Iar soarele grăbeşte spre asfinţit. Iar grîul verde şi frumos.

Şi un covor aşa de moale Ridică frunzele spre soare

Şi verde dintr-o dată a răsărit. Şi rădăcinile se duc în jos.

Aşa trec nopţi şi zile-n aşteptare

Şi-n gălbineşte fiecare spic.

O frunte arsă de căldură mare

Se pleacă, se închină mulţumind.

Agnesa Ghelan clasa a VIII –a B

Căutăm modele şi personalităţi crescute în Recea

O personalitate este un om cunoscut şi admirat de toţi. Mulţi oameni deştepţi au ajuns oameni mari care se afirmă într-un anumit domeniu. Personalitatea pe care am ales-o ca să vă povestesc despre ea este un consătean. Respectiv el s-a născut în satul nostru şi a absolvit şcoala medie Recea cu medalie de aur. Apoi facultatea de jurnalistică unde activează în calitate de lector superior la catedra de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării. Totodată este directorul revistei ,,URMA TA”. Fiind elev în clasa a VIII-X a frecventat şi a absolvit şcoala de pictură din centrul raional. Era pasionat de fotbal ca şi în prezent.

Fiind jurnalist-sportiv a fost la Jocurile Olimpice din Anglia şi din Japonia. Ca jurnalist, s-a

remarcat încă de pe băncile şcolii. După facultate a activat în cadrul redacţiei la ziarul

,,Săptămîna”. În prezent, scrie articole, face conferinţe şi activează pe plan profesional. Pentru mai multe informaţii accesaţi blogul ,,aiciscriu.eu” şi veţi citi articole interesante şi de folos tuturor.

Merită ca toţi oamenii să ia exemplu de la personalităţi, mai ales de la oameni care activează în mai multe domenii.

Dacă sunteţi curioşi să aflaţi despre cine am scris, atunci vă spun că avem personalităţi apropiate şi nu e nevoie să le căutăm peste mări şi ţări. Personalitatea care este mereu alături de noi este Igor Guzun, unchiul meu, despre care cu siguranţă aţi aflat multe.

Xenia Dascal, clasa a VI-a A

Este bine pentru fiecare dintre noi să mai cunoaştem şi alte personalităţi

din localitatea noastră, despre care prea puţin cunoaştem,

nu ştiu, poate din cauza că trec pe la Recea cam rar, sau, poate nu prea ne interesăm

ce fac băştinaşii noştri, acolo, undeva, departe.
- 9 - Nota redacţiei
În cadrul orelor de religie, sub îndrumarea preotului Constantin, elevii au alcătuit Rugăciuni de laudă, cerere şi mulţumire închinate lui Dumnezeu, care au fost rodul trăirii cunoştinţelor acumulate la ore. Vă prezentăm cîteva din ele:
Rugăciune de cerere Rugăciune de mulţumire şi de cerere

Doamne, eu Te rog frumos, Mulţumesc, Doamne, că m-ajuţi în clipa grea,

Că eşti iubitor şi bun, Mulţumesc pentru dragostea şi smerenia Ta.

Să fiu, Doamne, sănătoasă Dă-le pace şi sănătate la cei din jur

Şi să merg pe al Tău drum. Şi fă-i să devină mai puri.

Mă fereşte Bun Părinte Nu Te uita la faptele rele

Şi de rele şi de boală, Şi fă-i să scape de ele.

Ajută-mă să fiu cuminte Fă bine, Doamne, la toată lumea

Şi acasă şi la şcoală. Şi fă-i să iubească întruna.

Să mă străduiesc mereu, Te lăudăm, Doamne, pentru bunătate şi bunăvoinţă,

Să mă port cum se cuvine Pentru purtare de grijă şi credinţă.

Şi s-aduc în jurul meu, Adriana Ciobanu, clasa a VII-a

Bucurie, nu suspine.

Doamne, Doamne, Bun Părinte,

Eu acum Îţi mulţumesc

Şi Te rog fierbinte,

Să mă ierţi cînd mai greşesc.

Şi atît Te mai rog eu,

Pe părinţi, surori şi fraţi,

Să-i ajuţi, Doamne, mereu

Şi să fim apropiaţi.

Ilinca Grama, clasa a VI-aB
Rugăciune de mulţumire

Mulţumesc Ţie, Hristoase, pentru toate bunătăţile pe care mi le-ai dat. Îţi mulţumesc că mi-ai dat posibilitate să mă nasc pe acest pămînt, avînd grijă de cei ce mă înconjoară şi îmi sînt dragi.

Chiar de la crearea lumii, omul este stăpîn peste animale, păsări şi alte vieţuitoare, dar el este dator să aducă laudă la Creator.

Te rog să ai grijă şi în continuare de cei ce Te laudă, îţi aduc mulţumire, dar şi pe ceilalţi povăţuieşte-i pe calea cea dreaptă a mîntuirii. Amin. Xenia Dascal, clasa a VI-a A

Ne dai fericire Pînă cînd, Stăpînă...

O, Maică Preafrumoasă, Pînă cînd, Stăpînă, Pînă cînd, Măicuţă,

La suflet şi la chip, Mă vei tot ierta, Mă vei păzi

Aleasă Împărăteasă De mine mereu De răul vrăjmaş

Pe lume ai venit. Te vei îndura? Tu mă vei feri?

Tu să te bucuri veşnic Dragostea ta sfîntă

Cu Fiul Tău iubit, Nu mă părăseşte,

Să ajuţi pe fiecare Pe cînd la pieptu-ţi

Să fie fericit. Iarăşi mă primeşte.

Diana Molodovschi clasa a VII-a Ionela Frunză clasa a VII-a

- 10 -