Limbajul c si C++ abc-doar

-44-

& -este operatorul binar pentru conditia "si logic".Nu trebuie confundat

cu operatorul de adresare(care are acelasi simbol dar nu actioneaza

asupra ariilor de biti) fata de care se diferentiaza prin contextul

sintactic in care este utilizat(se utilizeaza pentru date binare).

Ca operator de biti (bitwise-AND),compara primul operand cu cel de

al doilea,bit cu bit (la aceeasi pozitie a bitilor).Daca ambii biti

(din cei doi operanzi) sunt de tip 1,rezultatul va fi 1,iar in

celelalte situatii(1 si 0,0 si 1 sau 0 si 0) rezultatul va fi 0.

EXEMPLU: intNumar1=1,Numar2=3,Rezultat //00000001,00000011

Rezultat=Numar1 & Numar2 //Rezultat este 1 (00000001)

operatia explicita este:

0 0 0 0 0 0 0 1 & (1)

0 0 0 0 0 0 1 1 (3)

_______________

0 0 0 0 0 0 0 1 (1)

sau intNumar1=95,Numar2=97,Rezultat //01011111,01100001

Rezultat=Numar1 & Numar2 //Rezultat=65 (01000001)

operatia explicita este:

0 1 0 1 1 1 1 1 & (95)

0 1 1 0 0 0 0 1 (97)

__________________

0 1 0 0 0 0 0 1 (65)

Observati ca operatorul & se poate utiliza pentru aducere la zero(

daca cel de al doilea operand este de forma 00000000,rezultatul

operatiei va fi zero,indiferent de primul operand.In mod similar se

poate utiliza pentru a "aduce la zero" doar o parte din octet.Practic

cel de al doilea operand poate introduce o "conditie de filtrare".
^ -este operatorul binar "XOR logic".Compara bit cu bit cei doi operanzi

si returneaza 1 daca unul dintre ei este 0 iar celalalt este 1.Daca

ambii operanzi sunt de acelasi fel(1 si 1 sau 0 si 0) returneaza 0.

Este denumita si operatia ori exclusiv(la fel ca si tipul de poarta

logica a procesorului binar).

EXEMPLU: intNumar1=9,Numar2=3,Rezultat //00001001,00000011

Rezultat=Numar1 ^ Numar2 //Rezultat este 10 (00001010)

operatia explicita este:

0 0 0 0 1 0 0 1 ^ (9)

0 0 0 0 0 0 1 1 (3)

_________________

0 0 0 0 1 0 1 0 (10)
| -este operatorul binar "OR logic".Compara bit cu bit cei doi operanzi.

Daca unul dintre ei este 1,rezultatul va fi 1,iar in celelalte si-

tuatii(daca ambii sunt zero),rezultatul va fi zero.Se numeste si

operatie "ori inclusiv" (la fel ca tipul de poarta logica).

EXEMPLU: intNumar1=95,numar2=97,Rezultat //01011111,01100001

Rezultat=Numar1 | Numar2 //Rezultat este 127 (01111111)

Explicit: 0 1 0 1 1 1 1 1 (95)

0 1 1 0 0 0 0 1 (97)

_______________

0 1 1 1 1 1 1 1 (127)


-45-

&& -este operatorul "si logic"(logic AND),denumit la fel ca si tipul de

poarta logica,pentru a facilita dirijarea bitilor in procesor.

Se utilizeaza pentru a combina mai multe conditii formulate prin

expresii de egalitate sau relationale.Daca ambii operanzi sunt nonzero

(diferiti de zero),operatia returneaza 1,iar in caz contrar(unul

dintre operanzi este evaluat ca fiind zero) returneaza 0.

EXEMPLU: int SoldCont=0,NrAni=1;

if ((SoldCont=0) && (NrAni>3)) {

CalculDobanda();

}

verifica daca ambele conditii sunt adevarate si executa functia,dar

in cazul de mai sus,doar o conditie este indeplinita si returneaza 0
|| -este operatorul "OR logic"(ori inclusiv).Se utilizeaza pentru a

combina mai multe conditii,formulate prin expresii de egalitate sau

relationale.Daca unul dintre operanzi este nonzero(diferit de zero),

operatia returneaza 1,iar in caz contrar(daca ambii operanzi sunt

evaluati a fi zero) returneaza 0.Cu alte cuvinte,este suficienta una

singura dintre optiuni pentru a verifica conditia.

EXEMPLU: int Numar1=1,Numar2=0

if (Numar1 || Numar2) {

Functie();

}

verifica daca unul dintre numere este diferit de zero si executa

functia.In acest caz Numar1 este nonzero asa ca se executa functia.

sau: int a=3,x;

float c=3.6,d=6.6;

x = a == 3 && c

x va primi valoarea lui a,adica 3 deoarece ambele expresii a==3 si

c
= -este operatorul de atribuire ("asignare").Prin aceasta operatie,

valoarea operandului din dreapta este atribuita locatiei de memorie

desemnata prin operandul din stanga(valoarea respectiva este arhivata

la locatia respectiva).Altfel spus,operandul din stanga primeste va-

loarea celui din dreapta.

EXEMPLU: int a=1,b=3;

a=b //a va fi 3 (i se atribuie valaorea lui b)

Limbajul C,permite combinarea operatorului de atribuire cu toti opera-

torii aritmetici binari,avand ca rezultat operatori de atribuire ce

executa doua operatii simultan.Acesti operatori sunt:

+= (atribuie a+b) EXEMPLU: a += b // a va fi 4 (1+3=4 )

-=(atribuie a-b) EXEMPLU: a -= b //a va fi -2 (1-3=-2 )

*=(atribuie a*b) EXEMPLU: a *= b //a va fi 3 (1*3=3 )

/=(atribuie a/b) EXEMPLU: a /= b //a va fi 0.33 (1/3=0.33 )

%=(atribuie a%b) EXEMPLU: a %= b //a va fi 1 (1/3=0 rest 1)

>>=(atribuie a/2E+b)EXEMPLU: a >>=b //a va fi 0.13 (1/2E+3=1/8=0.13)

<<=(atribuie a*2E+b)EXEMPLU: a <<=b //a va fi 8 (1*2E+3=1*8=8)

&= (atribuie a AND b)EXEMPLU: a &= b //a va fi 1 (1 & 3 este 1)

|= (atribuie a OR b) EXEMPLU: a | b //a va fi 3 (1 | 3 este 3)

^= (atribuie a XOR b)EXEMPLU: a ^= b //a va fi 2 (1 ^ 3 este 2)


-46-

EXEMPLE explicite: int a=2;

float b=3.14

a+=b; //a va fi 5 rezultatul e de tipul membrului

stang al operatiei(respectiv int)

sau

int x

int *px;

px=&x;

*px=0; //se atribuie 0 variabilei pointate de px

y=*px+1 //y primeste valoarea lui x plus 1

*px +=1 //incrementeaza variabila x cu x plus 1

In cazul in care se utilizeaza operatori de atribuire care au aceeasi

precedenta,evaluarea expresiei se va face de la dreapta la stanga.

EXEMPLU: int a=2,b=3 ,c;

c = a = b; //c va fi 3 (b se atribuie lui a,apoi lui c)

Prin cumularea operatorului de atribuire cu oricare dintre operatorii

binari se limiteaza spatiul ocupat de program si creste viteza de executie

EXEMPLU: a <<= b efectueaza trei operatii simultan si inlocuieste trei

expresii diferite(trei linii de program ce ar fi ocupat un

numar variabil de octeti de memorie in mod inutil)
?: -este un operator conditional tertiar (necesita trei operanzi).

Sintaxa este de tipul:

expresie1 ? expresie2 : expresie conditionala

expresie1 -trebuie sa fie de tip int,float sau pointer.

Se evalueaza valoarea primului operand si in functie de rezultat se

va evalua unul sau celalat dintre operanzi,dupa cum urmeaza:

-daca primul operand este evaluat nonzero se va evalua expresie2 (al

doilea operand)

-daca primul operand este evaluat zero,se va evalua expresia condi-

tionala (cel de al treilea operand)

In cazul pointerilor,pot fi comparate ambele tipuri(const sau volatile)

dar rezultatul final va mosteni specificatorul de la ambele componente

ale operatiei de comparare.

EXEMPLE: float m,a,b;

m = a>b ? a : b // va fi valoarea maxima dintre a si b

sau:

int Suma,ContCurent=200;

Suma=(ContCurent < 0) ? 0 : ContCurent;

suma va fi cea din ContCurent daca este mai mare decat zero,sau va fi

zero daca soldul este negativ (ContCurent<0).
.* si ->* -sunt operatori de pointare spre membrii unei clase.Operatorul

.* se utilizeaza pentru a orienta pointerul spre un membru al

unei clase(un obiect),iar operatorul ->* se utilizeaza pentru a

orienta pointerul spre un alt pointer care este membru al unei

clase (pointer spre pointer).

In primul caz(.*),primul operand trebuie sa fie un obiect membru

al unei clase,iar cel de al doilea operand trebuie sa fie un

pointer de acelasi tip de data cu membrul din primul operand.

EXEMPLU: int Obiect .* int *po


-47-

Pentru operatorul ->*,primul operand trebuie sa fie un pointer din

acelasi tip de date cu pointerul orientat spre un membru al unei clase

ce se afla in cel de al doilea operand(ambii pointeri trebuie sa fie de

acelasi tip).

EXEMPLU: int *pObiect,*pMembruFunc;

(pObiect->*pMembruFunc) (6);

este pointer spre pointerul int spre membrul al saptelea
& -este operator de referinta.Este specific pentru limbajul C++.

Spre deosebire de operatorul de adresa din limbajul C,in limbaj C++

o referinta este o data de sine statatoare de 16 sau 32 biti (2-4

octeti) care contine adresa de memorie a unui obiect si care se

comporta din punct de vedere sintactic la fel ca un obiect.

Declararea unui referinte se face prin o lista optionala de specifica-

tori,operatorul de referinta (&) si numele obiectului(referintei).

Sintaxa generala este: specificatori & identificator

EXEMPLU: void Functie(int& x)

{

x +=2; //functia adauga 2 la valoarea lui x

}

int x;

x=3; //x este 3

Functie(x); // adauga 2 la x,adica x este 5

printf("%d", x );
Operatorii prezentati mai sus sunt evaluati in expresii in ordinea

precedentei (prioritatii) lor si executati in aceeasi ordine.Precedenta

operatorilor C++,si modul lor de asociere in situatiile in care exista

mai multi operatori cu aceeasi precedenta,sunt dupa cum urmeaza:

++ postfix(de la stanga la dreapata ) -- postfix () [] -> .

++ prefix (de la dreapta la stanga) -- prefix ! ~ - + & *(ind)

sizeof new delete (tipul datei) .* ->*(de la stanga la dreapta)

*(multiplicare) / % + - << >> < <= > >= == != &(AND)

^ && || ?: = *= /= %= += -= <<= >>= &= ^= |= virgula(,)

Precedenta maxima este pentru ++ postfix iar cea minima este pentru vir-

gula(utilizata ca operator).

Nu are rost sa invatati lista de precedente ci este bine sa utilizati un

tabel de precedenta a operatorilor atunci cand programati expresiile.

Este util si un tabel cu specificatorii si modificatorii identificatoru-

lui si eventual cateva fise de functii,pentru principalele biblioteci de

functii standardizate sau adaugate de d-voastra.In viitor,probabil ca

programele vor avea si aplicatii care sa efectueze automat toate aceste

operatiuni,impreuna cu verificarea prin executie a fiecarei expresii.

Combinand constantele si variabilele declarate,cu cuvintele cheie

si un numar oarecare de operatori,se pot formula un numar destul de

complex de expresii,pentru a determina operatii asupra unor date destul

de variate.Auxiliar fata de cele prezentate pana acum,exista si o serie

de conventii ce permit reprezentarea de caractere speciale cu rol fun-

ctional(Exemple: newline=salt la linia urmatoare).Aceste conventii poarta

numele de secvente de scapare,sunt optionale,se pot utiliza in timpul

editarii programelor pentru a determina aspectul textelor redactate.


-48-

Secventele de scapare sunt:

\a -alarma(bell)

\b -backspace(sterge un caracter)

\f -formfeed(incarca un caracter)

\n -new line(linie noua)

\r -carriage return (retur de car)

\t -horizontal tab (tab orizontal)

\v -vertical tab (tab vertical-spatiu gol pe verticala)

\? -Literal quotation mark (citat literal)

\' -single quotation mark (apostrof)

\" -double quotation mark (ghilimele)

\\ -backslash (liniuta de separatie)

\ddd -ASCII octal(caracterul ASCII in notatie octala)

\xdd -ASCII hex(caracterul ASCII in notatie hexazecimala)

\0 -Null character(caracterul nul-spatiu gol)

Aceste conventii se utilizeaza pentru a asigura un anumit format pentru

textele editate si imprimate cu ajutorul unor rutine din programele scrise

de d-voastra.Nu ezitati sa experimentati.
CLASELE DE MEMORIE
In functie de specificatorul de clasa utilizat,clasele de memorie(cele

utilizate pentru arhivarea variabilelor,structurilor,obiectelor) pot fi

de tip auto,intern static sau extern.Prin aceasta se desemneaza modul in

care se va putea avea acces la datele arhivate.

Pentru arhivarea datelor se va putea utiliza memoria stiva,registri de

memorie sau memoria de RAM(cu acces aleator).In sinteza,tipul de arhivare

a datelor se face dupa cum urmeaza:

CLASA DE MEMORIE ZONA DE ALOCARE PERIOADA DE TIMP

________________________________________________________________________

auto stiva sau registru temporar

register stiva sau registru temporar

static psect (RAM) permanent

extern psect (RAM) permanent

Prin stiva se inteleg date care sunt ordonate succesiv dupa principiul

LIFO(Last In First Out),adica ultimele intrate pot fi eliberate primele.

Primul element din stiva este baza stivei,iar ultimul intrat este varful

stivei.La un moment dat,se poate scoate din stiva doar elementul din

varful stivei.Ca rezultat,variabilele declarate auto trebuie actualizate

la fiecare intrare in bloc sau in functie,altfel contine valori reziduale.

Variabilele declarate register se arhiveaza in registrii procesorului (in

memoria de operare a procesorului) si ca rezultat sunt gasite si executate

mai rapid decat celelalte variabile.Daca registrii procesorului sunt ocu-

pati cu alte date,atunci variabilele register vor fi arhivate in memorie.

Variabilele declarate static pot fi apelate doar in cadrul functiei in

care au fost declarate.Cele declarate extern,sunt globale si pot fi ape-

late din oricare dintre functiile programului sau chiar si din alte

module(file de program).

Nu trebuiesc confundate clasele de memorie cu cele de obiecte din C++.

Clasele de memorie specifica structura hardware utilizata pentru arhivarea

datelor iar cele de obiecte reprezinta doar date organizate structurat.


-49-

TIPURI DE DATE STRUCTURATE
TABLOUL(aria):-reprezinta un set de elemente de acelasi tip.Poate fi

unidimensional(sir),bidimensional(matrice) sau multidimensional.

Se declara cu ajutorul parantezelor drepte [].Pentru cele multidimensio-

nale,fiecare noua dimensiune va fi inclusa in paranteaza patrata separata.

EXEMPLU: int Tablou [3][2][2][5] declara o arie cu patru dimensiuni ce

va contine 3*2*2*5=60 de elemente distincte grupate cate 5.

Tablourile pot contine date de orice tip.Declararea dimensiunii ariei

este optionala.Tabloul unidimensional este denumit uneori vector(desi nu

este un vector).Dimensiunea unei arii este data de tipul datelor inmultit

cu numarul de elemente(dim*sizeof()).Cand declarati arii mul-

tiple,este bine sa calculati si volumul de memorie ocupat(evitati sa

declarati arii mult mai mari decat sunt necesare scopului propus).

Un tablou poate fi initializat cu ajutorul unei liste in care elementele

se separa prin virgula si se includ intre acolade.

EXEMPLU: int Tablou[3]={13,25,67}

In cazul unui tablou bidimensional,elementele sunt memorate in line,in

ordinea: EXEMPLU: int TAB[3][2]

elementele vor fi: TAB[0][0],TAB[0][1],TAB[1][0].......TAB[2][1]

In cazul unui tablou bidimensional,initializarea se poate face cu doua

liste,sau cu o singura lista:

EXEMPLU: int TABEL[2][3]=

{

{1,2,3}, sau int TAB[2][3]={1,2,3,4,5,6}

{4,5,6}

};

rezultatul este acelasi.Initializarea se face pe coloane(primul,al doilea

,al treilea...pana la ultima coloana,apoi incepe randul urmator).

Un pointer spre un tablou trebuie sa fie de acelasi tip de data cu cele

din tablou.Un pointer poate parcurge toate elementele tabloului.Prin

operatiile de adunare sau scadere,un pointer sa va referi la unul dintre

elementele tabloului sau respectiv la cel din pozitia rezultata in urma

operatiei(se schimba de la un element la altul).

Un tablou unidimensional de tip char este un sir de caractere.Se declara

cu ajutorul ghilimelelor si este de tip static.Poate fi declarat si ca

variabila.EXEMPLU: char TABLOU[7]="tablou";

Lungimea sirului de caractere este cu un element mai mare decat numarul de

caractere ce apar intre ghilimele.

Un tablou poate fi transmis unei functii,nu prin valoarea sa ci prin

adresa sa,caz in care functia va putea modifica din continutul tabloului.

EXEMPLU: f(tab) sau f(int tab[])

int tab[];

Eventual se poate transmite unei functii doar o parte a unui tablou,cu

ajutorul unui pointer.EXEMPLU : f(&tab[5])

Un tablou poate fi format numai din pointeri,caz in care toti pointerii

sunt orientati spre tipul de data specificat in declaratie.

Tablourile de pointeri prezinta urmatoarele avantaje:-accesul la un ele-

ment se face prin adresare indirecta(printr-un pointer) iar dimensiunea

tablourilor pointate de un element de tablou poate fi variabila(pointerul

poate indica lungimi diferite),deci definitiile sunt mai scurte.


-50-

Pentru limbajul C,un tablou,fata de o variabila simpla este ca si un

cuvant fata de o litera.Pentru declaratie,sintaxa generala este:

SPECIFICATOR DE TIP IDENTIFICATOR [dimensiune1]...[dimensiuneN]

EXEMPLU: int Biblioteca[400]

Primul element al unui tablou este notat cu zero.Astfel,numarul de ele-

mente din tablou va fi mai mare cu unul decat numarul din [dimensiune].

Numele unui tablou fara indice este un pointer spre primul element al

tabloului.

Tablourile unidimensionale pot fi initializate si fara sa fie dimensi-

onate anterior.

EXEMPLU: char Eroare1 []="Eroare de citire a datelor";

Se utilizeaza atunci cand se introduc siruri de caractere cu dimensiune

variabila si nu doriti sa numarati elementele fiecarui sir.

Pentru a afla dimensiunea unui tablou declarat fara dimensiune se va

putea utiliza sizeof(in exemplu: sizeof Eroare1).

Pentru a apela un element dintr-un tablou declarat,se va utiliza doar

numele tabloului si numarul elementului.

EXEMPLU: int DATE[7]; //declara tabloul DATE

DATE[5]; //apeleaza elementul al saselea din DATE

Pentru a modifica dinamic datele unui tablou,trebuie sa poata fi apelate

(solicitate) din interiorul unor functii sau variabile situate la distante

mai mici sau mai mari in cadrul programului.Pentru acest scop,se utili-

zeaza niste variabile speciale denumite "pointeri",care contin adresa de

memorie la care sunt stocate datele respective.Practic un pointer este o

variabila care contine si o instructiune de tipul "GOTO...adresa ".

Pentru declararea unui pointer spre un tablou,trebuie ca pointerul sa fie

declarat cu acelasi tip de date ca si cele din tablou,dupa care i se atri-

bue numele de identificare al tabloului(identificatorul).

EXEMPLU: int PROBA[10]; //se declara tabloul

int *p; //se declara un pointer de acelasi tip

p=PROBA; //pointerul primeste adresa tabloului(se mai

utilizeaza si expresiile "pointeaza","indica"

sau "se orienteaza" spre tabloul respectiv

Pointerul realizat va contine adresa primului element din tablou.Pentru a

obtine orientarea pointerului spre un anumit element din tablou,se pot

utiliza operatii simple sau bucle incrementale.

EXEMPLU: char sir[20],*p; //declara tabloul si pointerul

p=sir; //pointerul este orientat spre sir

*(p+4) //apeleaza elementul 5 din sir (indirect)

sir[4] //apeleaza direct elementul 5 din sir

Cele mai multe greseli de programare sunt datorate apelarii incorecte