Autostrăzi existente cu sisteme STI de monitorizare instalate și operaționale
Prin acest indicator se va urmări instalarea de sisteme STI de monitorizare operaționale pe toate autostrăzile existente din România (ținând cont de situația existentă la momentul elaborării prezentului Raport).
Valoarea de bază include secțiunile de autostradă pe care sunt instalate la acest moment sisteme de monitorizare STI operaționale: București – Cernavodă, Cernavodă – Medgidia, Medgidia - Constanța, Orăștie – Sibiu (lot 4), Nădlac – Pecica, Pecica – Arad (inclusiv bypass Arad), București – Pitești.
Valoarea intermediară și finală include următoarele secțiuni: secțiunile din valoarea de bază, la care se adaugă următoarele Arad – Timișoara, Timișoara – Lugoj (lot 1 și lot 2), Lugoj – Deva (lot 1), Orăștie – Sibiu (lot 1 și lot 2), bypass Sibiu, București – Ploiești, Câmpia Turzii – Gilău.
Există anumite secțiuni de autostradă pe care sunt instalate la acest moment sisteme de monitorizare STI, dar nu sunt operaționale. În alte cazuri este instalată doar infrastructura aferentă sistemelor STI. Secțiunile de autostradă în cauză nu au fost luate în considerare la determinarea valorii de bază a indicatorului, ci la valoarile intermediare și finale întrucât îndeplinirea acestui indicator presupune și operaționalizarea sistemelor respective.
Număr secțiuni
7
16
16
1.1.ii
Autostrăzi aflate în prezent în etapa de execuție / pregătire cu sisteme STI de monitorizare instalate și operaționale
Prin acest indicator se va urmări instalarea de sisteme STI de monitorizare operaționale pe toate autostrăzile în execuție / în pregătire din România (ținând cont de situația existentă de la momentul elaborării Raportului).
Valoarea intermediară și finală include următoarele secțiuni de autostradă: Sebeș - Turda (lot 1, lot 2, lot 3 și lot 4), Orăștie – Sibiu (lot 3), Târgu Mureș - Ogra, Ogra – Câmpia Turzii (lot 1, lot 2 și lot 3), Gilău – Nădășelu, Nădășelu – Mihăiești, Suplacu de Barcău – Borș, Lugoj – Deva (lot 2, lot 3 și lot 4), Bypass Constanța.
Prin acest indicator se va urmări instalarea de sisteme STI de monitorizare operaționale pe toate autostrăzile / drumurile expres planificate în cadrul Master Planului General de Transport al României (MPGT). Indicatorul este formulat astfel încât să răspundă la întrebarea “Exprimat procentual, câte din autostrăzile / drumurile expres nou implementate în România dispun de sisteme STI de monitorizare operaționale?“
Necesitatea includerii acestor sisteme în cadrul proiectelor de autostrăzi / drumuri expres va fi avută în vedere încă din etapa de pregătire (elaborare Studiu de fezabilitate, proiect tehnic, alte studii pregătitoare) a acestor proiecte de infrastructură. Astfel, este important de precizat că îndeplinirea acestui indicator depinde în primul rând de unitatea responsabilă de implementarea proiectelor de autostrăzi și drumuri expres din cadrul CNAIR și nu de unitatea responsabilă de implementarea STI. Cu toate acestea, unitatea responsabilă de implementarea STI trebuie să își asume un rol consultativ în procesul de includere a acestei cerințe de instalare a sistemelor de monitorizare STI (operaționale) în Caietele de Sarcini / Documentațiile de atribuire aferente proiectelor de autostrăzi și drumuri expres. Prin urmare, îndeplinirea acestui indicator presupune o bună cooperare între cele două unități încă din primele etape ale ciclului de viață a proiectelor de infrastructură planificate.
De asemenea, având în vedere că majoritatea proiectelor de autostrăzi / drumuri expres sunt prevăzute a se finanța, printre altele, din fonduri europene, aprobarea finanțării implică includerea componentei STI în cadrul proiectelor (în conformitate cu Directiva STI 2010/40/UE și Regulamentul TEN-T 1315/2013).
Având în vedere aceste aspecte, s-a considerat că fiecare proiect de autostradă / drum expres planificat în cadrul MPGT va trebui să prevadă și instalarea de sisteme STI de monitorizare, operaționale – țintele intermediare și finale fiind astfel 100%.
%
-
100
100
1.2
1.2.i
Drumuri Transregio și Eurotrans cu sisteme de monitorizare STI instalate și operaționale
Prin acest indicator se va urmări instalarea de sisteme STI de monitorizare operaționale pe toate drumurile Transregio și Eurotrans planificate în cadrul MPGT (dar la un Nivel de Servicii mai scăzut decât cele de pe autostrăzi, în conformitate cu recomandările privind nivelurile de servicii și de calitate pentru “drumurile strategice” prezentate în Anexa 1 – Strategia STI). Indicatorul este formulat astfel încât să răspundă la întrebarea “Exprimat procentual, câte din drumurile Transregio / Eurotrans nou reabilitate din România dispun de sisteme de monitorizare STI operaționale?“
Necesitatea includerii acestor sisteme în cadrul proiectelor de reabilitare a principalelor drumuri naționale pe rutele cărora nu se prevedere construcția de autostrăzi / drumuri expres până în 2030 (denumite Drumuri Transregio și Drumuri Eurotrans conform MPGT) va fi avută în vedere încă din etapa de pregătire (elaborare Studiu de fezabilitate, proiect tehnic, alte studii pregătitoare) a acestor proiecte de infrastructură. Astfel, este important de precizat că îndeplinirea acestui indicator depinde în primul rând de unitatea responsabilă de implementarea proiectelor de drumuri Transregio și Eurotrans din cadrul CNAIR și nu de unitatea responsabilă de implementarea STI. Cu toate acestea, unitatea responsabilă de implementarea STI trebuie să își asume un rol consultativ în procesul de includere a acestei cerințe de instalare a sistemelor de monitorizare STI (operaționale) în Caietele de Sarcini / Documentațiile de atribuire aferente proiectelor de drumuri Transregio / Eurotrans. Prin urmare, îndeplinirea acestui indicator presupune o bună cooperare între cele două unități încă din primele etape ale ciclului de viață a proiectelor de infrastructură planificate.
De asemenea, având în vedere că majoritatea proiectelor de de drumuri Transregio / Eurotrans sunt prevăzute a se finanța, printre altele, din fonduri europene, aprobarea finanțării implică includerea componentei STI în cadrul proiectelor (în conformitate cu Directiva STI 2010/40/UE și Regulamentul TEN-T 1315/2013). Cu toate acestea, se prevede și posibilitatea finanțării acestor proiecte din bugetul de stat.
Având în vedere aceste aspecte, s-a considerat că cel puțin 80% din proiectele de drumuri Transregio / Eurotrans planificate în cadrul MPGT vor trebui să prevadă și instalarea de sisteme STI de monitorizare, operaționale – țintele intermediare și finale fiind astfel 80%.
%
0
80
80
1.3
1.3.i
Variante de ocolire planificate cu sisteme de monitorizare STI instalate și operaționale
Prin acest indicator se urmărește instalarea de sisteme STI de monitorizare operaționale pe toate variantele de ocolire planificate în cadrul MPGT. Menționăm că în acest caz se face referire la acele variante de ocolire din MPGT propuse ca proiecte de sine stătătoare si nu cele care sunt componente a proiectelor de autostrăzi / drumuri expres (autostrăzile / drumurile expres presupunând prin definiție construcția de variante ocolitoare). De asemenea, la fel ca și în cazul drumurilor Transregio și Eurotrans, nivelul de servicii furnizat de aceste sisteme pe variantele de ocolitoare este prevăzut a fi mai scăzut decât sistemele de monitorizare instalate pe autostrăzi, în conformitate cu recomandările privind nivelurile de servicii și de calitate pentru “drumurile strategice” prezentate în Anexa 1 – Strategia STI.
Indicatorul este formulat astfel încât să răspundă la întrebarea “Exprimat procentual, câte din variantele de ocolire nou construite din România dispun de sisteme de monitorizare STI operaționale?“
Necesitatea includerii acestor sisteme în cadrul proiectelor de variante ocolitoare va fi avută în vedere încă din etapa de pregătire (elaborare Studiu de fezabilitate, proiect tehnic, alte studii pregătitoare) a acestor proiecte de infrastructură. Astfel, este important de precizat că îndeplinirea acestui indicator depinde în primul rând de unitatea responsabilă de implementarea acestor proiecte de infrastructură din cadrul CNAIR și nu de unitatea responsabilă de implementarea STI. Cu toate acestea, unitatea responsabilă de implementarea STI trebuie să își asume un rol consultativ în procesul de includere a acestei cerințe de instalare a sistemelor de monitorizare STI (operaționale) în Caietele de Sarcini / Documentațiile de atribuire aferente proiectelor de variante ocolitoare. Prin urmare, îndeplinirea acestui indicator presupune o bună cooperare între cele două unități încă din primele etape ale ciclului de viață a proiectelor de infrastructură planificate.
De asemenea, având în vedere că majoritatea proiectelor de variante ocolitoare sunt prevăzute a se finanța, printre altele, din fonduri europene, aprobarea finanțării implică includerea componentei STI în cadrul proiectelor (în conformitate cu Directiva STI 2010/40/UE și Regulamentul TEN-T 1315/2013). Cu toate acestea, se prevede și posibilitatea finanțării acestor proiecte din bugetul de stat.
Având în vedere aceste aspecte, s-a considerat că cel puțin 80% din variantele de ocolire planificate în cadrul MPGT vor trebui să prevadă și instalarea de sisteme STI de monitorizare, operaționale – țintele intermediare și finale fiind astfel 80%.
%
0
80
80
1.4
1.4.i
Grad de acoperire a autostrăzii București – Pitești cu sisteme de monitorizare STI
Sistemele STI de monitorizare de pe autostrada A1 București – Pitești au fost instalate în anul 2010, printr-un proiect pilot finanțat din bugetul de stat (80%) și prin intermediul proiectului EasyWay (20%). La acel moment, nu au fost instalate sisteme de monitorizare STI care să acopere întreaga lungime a autostrăzii (au fost instalate doar în 6 noduri), existând astfel porțiuni de pe care nu sunt colectate date privind infrastructura și privind traficul.
Prin “acoperirea în integralitate” (100%) ne referim la instalarea sistemelor STI de monitorizare (sau cel puțin a anumitor componente aferente acestora) la fiecare 2 kilometri.
Astfel, prin acest indicator se urmărește extinderea sistemelor de monitorizare STI de pe autostrada A1, tronsonul București – Pitești, astfel încât autostrada să fie acoperită în integralitate de astfel de sisteme. De asemenea, acest indicator presupune și integrarea noilor sisteme de monitorizare STI în cadrul Centrului de Monitorizare de la DRDP București.
Proiectul de extindere este la acest moment în faza de pregătire. Așadar, se prevede ca cel târziu în anul 2020 autostrada București – Pitești să fie acoperită în integralitate cu sisteme de monitorizare STI, integrate în Centrul de Monitorizare de la DRDP București (valoarile intermediare și finale fiind astfel 100%).
%
≈10
6 noduri
km 10+650 km 22+380 km 36+000 km 71+000 km 106+500 km 119+500
100
100
1.4.ii
Sisteme de monitorizare existente modernizate pe autostrada București - Pitești
Având în vedere că sistemele de monitorizare STI de pe autostrada A1, tronsonul București – Pitești, au fost instalate în anul 2010, acestea au ieșit din durata economică de viață.
Astfel, prin acest indicator se urmărește efectuarea unor upgrade-uri / modificări la sistemele de monitorizare STI existente pe autostrada București – Pitești.
Proiectul de modernizare a sistemelor de monitorizare STI existente pe autostrada București – Pitești este la acest moment în faza de pregătire. Așadar, se prevede ca cel târziu în anul 2020 autostrada București – Pitești să fie îndeplinit acest indicator.
Sisteme de monitorizare existente modernizate pe tronsonul de autostradă București - Pitești
Sisteme de monitorizare existente modernizate pe tronsonul de autostradă București - Pitești
1.5
1.5.i
Grad de acoperire a autostrăzii A2 cu sisteme de monitorizare STI
Sistemele de monitorizare STI de pe autostrada A2, tronsonul București – Cernavodă, au fost instalate în anul 2011, printr-un proiect finanțat din bugetul de stat (80%) și prin intermediul proiectului EasyWay (20%). La acel moment, nu au fost instalate sisteme de monitorizare STI care să acopere întreaga lungime a autostrăzii (au fost instalate doar în 3 noduri, unul dintre acestea dispunând doar de o stație meteo și senzori în carosabil pentru determinarea temperaturii la nivelul suprafeţei părtii carosabile), existând astfel porțiuni de pe care nu sunt colectate date privind infrastructura și privind traficul.
Prin “acoperirea în integralitate” (100%) ne referim la instalarea sistemelor STI de monitorizare (sau cel puțin a anumitor componente) la fiecare 2 kilometri.
Astfel, prin acest indicator se va urmări extinderea sistemelor de monitorizare STI de pe autostrada A2, tronsonul București – Cernavodă, astfel încât autostrada să fie acoperită în integralitate de astfel de sisteme. De asemenea, acest indicator presupune și integrarea noilor sisteme de monitorizare STI în cadrul Centrului de Monitorizare de la DRDP București.
Proiectul de extindere este la acest moment în faza de pregătire. Așadar, se prevede ca cel târziu în anul 2020 autostrada București – Pitești să fie acoperită în integralitate cu sisteme de monitorizare STI, integrate în Centrul de Monitorizare de la DRDP București (valorile intermediare și finale fiind astfel 100%).
%
≈4
3 noduri
km 64+000
km 105+300
km 111+000
100
100
1.5.ii
Sisteme de monitorizare STI existente modernizate pe autostrada A2, tronsonul București - Cernavodă
Având în vedere că sistemele de monitorizare STI de pe autostrada A2, tronsonul București – Cernavodă, au fost instalate în anul 2011, acestea au ieșit din durata economică de viață.
Astfel, prin acest indicator se urmărește efectuarea unor upgrade-uri / modificări la sistemele de monitorizare STI existente pe autostrada București – Cernavodă.
Proiectul de modernizare a sistemelor de monitorizare STI existente pe autostrada București – Cernavodă este la acest moment în faza de pregătire. Așadar, se prevede ca cel târziu în anul 2020 autostrada București – Pitești să fie îndeplinit acest indicator.
Indicator calitativ
-
Sisteme de monitorizare STI existente modernizate pe tronsonul de autostradă București – Cernavodă
Sisteme de monitorizare STI existente modernizate pe tronsonul de autostradă București - Cernavodă
Programul 2
2.1
2.1.i
Centre Regionale de Management al Traficului operaționale
Indicatorul cuantifică numărul de Centre de Monitorizare și Informare asupra Traficului (în continuare Centre de Monitorizare STI) necesar a fi dezvoltate odată cu dezvoltarea autostrăzilor în zonele țării aflate în administrarea DRDP-urilor în care nu există astfel de Centre.
Valoarea de bază include cele patru Centre Regionale de Monitorizare STI din cadrul DRDP București, DRDP Brașov, DRDP Timișoara, DRDP Constanța.
Valoarea intermediară include valoarea de bază și două noi Centre Regionale de Monitorizare STI în două din cele 3 DRDP-uri în care nu există Centru la acest moment.
Valoarea finală include valoarea de bază, valoarea intermediară și un nou Centru Regional de Monitorizare STI la unul din cele 3 DRDP-uri la care nu se va dezvolta un astfel de Centru până în 2020.
Număr centre
4
6
7
2.2
2.2.i
Sistem de recuperare în caz de dezastru înființat la DRDP Brașov
Prin acest indicator se urmărește dezvoltarea unui sistem de recuperare în caz de dezastru (“disaster recovery system”) la DRDP Brașov.
La acest moment nu există un astfel de sistem implementat de către CNAIR, valoarea de bază a indicatorului fiind astfel 0.
Conform prioritizării și calendarizării proiectului din Anexa 1 – Strategia STI, acest sistem va fi dezvoltat până în 2020, rezultând valoarea 1 pentru ambele ținte (intermediară și finală).
Număr sisteme
0
1
1
2.3
2.3.i
Centrul Național de Management al Traficului operațional în cadrul CNAIR central
Prin acest indicator se urmărește dezvoltarea unui Centru Național de Management al Traficului care să integreze datele de la cele 4 Centre Regionale existente și de la cele 3 Centre Regionale planificate a fi dezvoltate.
La acest moment nu există un Centru Național de Management al Traficului care să îndeplinească funcția respectivă, valoarea de bază a indicatorului fiind astfel 0.
Conform prioritizării și calendarizării proiectului din Anexei 1 – Strategia STI și în conformitate cu intențiile CNAIR, acest Centru va fi dezvoltat până în 2018, rezultând valoarea 1 pentru ambele ținte (intermediară și finală).
Număr centre
0
1
1
2.3.ii
Centre Regionale de Management al Traficului integrate cu Centrul Național de Management al Traficului
Prin acest indicator se urmărește asigurarea ca datele colectate de fiecare Centru Regional de Monitorizare STI nou dezvoltat (în cadrul proiectului 2.1) să fie transmise și integrate și în Centrul Național de Management al Traficului (dezvoltat în cadrul proiectului 2.3). Această posibilitate trebuie asigurată încă din momentul pregătirii proiectelor de dezvoltare a Centrelor Regionale și a Centrului Național.
Neexistând la acest moment un Centru Național de Management al Traficului în care să fie integrate datele colectate de Centrele Regionale, nu se poate defini o valoare de bază a indicatorului.
Valoarea intermediară și cea finală au în vedere momentele de timp în care sunt planificate a fi dezvoltate Centrele Regionale de Monitorizare STI, conform descrierii de la indicatorul 2.1.i.
Număr centre
-
6
7
2.4
2.4.i
Centre mobile de management al traficului dezvoltate
Prin acest indicator se urmărește dezvoltarea unor Centre mobile de management al traficului pentru lucrări majore de infrastructură.
La acest moment nu există astfel de Centre (valoarea de bază fiind 0) și se așteaptă ca acestea să fie dezvoltate după anul 2020 (valoarea intermediară fiind 0 iar valoarea finală 3, fiind vorba de 3 Centre avute în vedere în cadrul proiectului STI 2.4)
