Lista acronimelor şi abrevierilor


Fluxurile migraţiei rurale pe regiuni, în 2005



Yüklə 3,02 Mb.
səhifə19/200
tarix10.01.2022
ölçüsü3,02 Mb.
#99809
1   ...   15   16   17   18   19   20   21   22   ...   200
Fluxurile migraţiei rurale pe regiuni, în 2005

-Număr-



Regiuni

Plecaţi

Sosiţi

Sold

Pondere

%


ROMÂNIA

115.227

135.764

20.537

7,5%

1. Nord-Est

25.085

28.151

3.066

1,1%

2. Sud-Est

16.489

19.396

2.907

1,1%

3. Sud-Muntenia

21.921

24.812

2.891

1,1%

4. Sud-Vest Oltenia

16.216

16.656

440

0,2%

5. Vest

8.521

12.788

4.267

1,6%

6. Nord-Vest

14.194

15.828

1.634

0,6%

7. Centru

11.062

14.534

3.472

1,3%

8. Bucureşti-Ilfov

1.739

3.599

1.860

0.7%

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2006
În ceea ce priveşte migraţia oficială internaţională, după 1990, România s-a confruntat cu mişcări masive ale populaţiei spre diverse locaţii. Etnicii germani au părăsit România la începutul anilor 1990, în număr foarte mare, de ordinul zecilor de mii pe fiecare an. Mai târziu, numărul lor a scăzut la sub 1000 persoane (în 2001), printre altele, datorită restricţiilor impuse de Germania pentru persoanele de etnie germană care nu posedau suficiente documente care să le ateste statutul etnic. Pe de altă parte, fenomenul de emigrare definitivă în Canada şi SUA a fost constant, de aproximativ 1500-3000 persoane pe an, în timp ce emigrarea permanentă (înregistrată oficial) şi temporară pentru muncă a atins proporţii însemnate.
Imigraţia în România a înregistrat un trend ascendent (1.602 persoane în 1991 şi 11.350 în 2001) urmat de o scădere în 2004 (2.987 persoane) ca urmare a restricţiilor impuse de statul român, în timp ce în 2005 a crescut până la 11.024 persoane. Imigranţii provin din ţări din Europa, în special din Republica Moldova, pentru scopuri lucrative (51,7% în 2005). SUA Germania şi Italia sunt principalele ţări de origine a imigranţilor în 2005. Între 1992 şi 2002, Regiunea Bucureşti–Ilfov a fost destinaţia favorită a imigranţilor (41,03%), urmată de Regiunile Nord–Est, Nord–Vest şi Centru6.
Datele statistice oficiale (emigrare şi imigrare) nu oferă o imagine de ansamblu reală asupra fenomenului de migraţie din România, pentru că nu sunt incluse date despre migraţia temporară, un fenomen foarte important. Migraţia temporară nu poate fi înregistrată din cauza faptului că aceste populaţii, de fapt, nu îşi părăsesc domiciliul. Migraţia externă a populaţiei active neînregistrată ridică probleme demografice şi sociale serioase care nu pot fi surprinse în nici un studiu bazat pe date statistice oficiale. Din date neoficiale reiese că există minim 2 milioane de români care lucrează temporar în străinătate în ţări ca Spania, Italia, Germania, Ungaria, ş.a. Regiunile istorice Moldova, Muntenia şi Oltenia, care se suprapun regiunilor de dezvoltare Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest, sunt regiunile în care migraţia temporară pentru muncă a fost mai intensă.
Rezumând, putem afirma că:

1. Migraţia internă şi mobilitatea forţei de muncă au crescut continuu după anul 2000 până în anul 2004. În anul 2005 România a înregistrat un flux migratoriu de 272.604 persoane sau 1,3% din populaţia totală a ţării.

2. La nivel regional surse nete de migraţie sunt regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest şi Nord-Vest, în timp ce Regiunile Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov sunt recipienţi ai acestor fluxuri. Există o corelare cu migraţia internaţională, având în vedere că regiunile care pierd populaţie sunt aceleaşi (Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest).

3. În toate regiunile se înregistrează o creştere a migraţiei spre zonele rurale, unde se practică o agricultura de subzistenţă. Acesta poate fi considerată o situaţie îngrijorătoare pentru România, ţinând cont că deja o mare parte din forţa de muncă este angajată în agricultură şi productivitatea muncii în acest sector este scăzută.






Forţa de muncă

Dinamica pieţei muncii este rezultatul procesului de restructurare a economiei şi al oportunităţilor de ocupare oferite de întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi atragerii ISD în diferitele regiuni. Conform tabelului de mai jos7, rata de ocupare a populaţiei în România s-a menţinut la un nivel relativ constant în perioada 2002-2005 (58%), marcând un uşor trend descendent, dar situându-se la un nivel scăzut comparativ cu media ratei de ocupare în UE-27 (63,4% în 2005). Această scădere a populaţiei ocupate se corelează cu diminuarea locurilor de muncă disponibile, precum şi cu fenomenul de migraţie temporară pentru muncă în străinătate.


Tabelul 10


Yüklə 3,02 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   15   16   17   18   19   20   21   22   ...   200




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin